Arde…

Publicat în Dilema Veche nr. 829 din 9 - 15 ianuarie 2020
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg

Dispariția generalului iranian Qassem Soleimani a produs în ultimele zile o recoltă uriașă de analize, meme-uri și expresii de panică legată de un alt posibil război mondial. Avalanșa asta de reacții relevă, dincolo de suma binevenită de informații, și o oarecare confuzie în rîndul comentariatului internațional. În fapt, nimeni nu știe cum va reacționa Iranul și în ce direcție înclină balanța dintre rațiune și emoție la Teheran. Cu toate sutele de mii de oameni ieșiți pe străzile orașelor irakiene și iraniene pentru funeraliile militarului ucis de americani și fără a nega autenticitatea sentimentelor unora dintre cei prezenți acolo, Iranul rămîne totuși un regim teocratic autoritar care, asemenea tuturor dictaturilor, mimează adesea solidaritatea populară și unirea în cuget și simțiri a poporului cu guvernarea. Ca români, est-europeni și supraviețuitori ai dictaturii, bine că astfel de unanimități nu există.

Înflăcărarea propagandistică a Teheranului este spectaculoasă, însă nu e nici fără precedent, nici teribil de originală. De 40 de ani pe străzile orașelor iraniene se strigă „Moarte Americii!“. America e neclintită, la locul ei.

Altfel, mai puțin relatată a fost dezamăgirea Washington-ului legată de reacțiile unora dintre partenerii săi după eliminarea lui Soleimani. Secretarul de stat Mike Pompeo a făcut, zilele trecute, o comparație defavorabilă europenilor, care ar fi primit vestea mai degrabă lipsiți de entuziasm. Asta spre deosebire de statele sunnite din Golful Persic care, potrivit demnitarului, ar fi reacționat „fantastic“ de bine.

„Am salvat și vieți europene atunci cînd am decis să intervenim“, a spus Pompeo, fără însă să riște să se adîncească în speculații privind efectele loviturii împotriva generalului iranian.

* * *

Departe de Orientul Mijlociu, flăcări mai puțin simbolice devastează Australia. Incendiile de vegetație nu sînt o imagine neobișnuită acolo, însă amploarea celor din acest an a provocat nu numai infinite dezbateri legate de schimbările climatice, ci și o criză politică serioasă la Canberra. În decembrie, cînd dimensiunea fără precedent a dezastrului devenea evidentă, publicul australian și-a descoperit prim-ministrul în vacanță în Hawaii. Scott Morrison a explicat nu tocmai convingător că și politicienii au nevoie de un echilibru muncă-relaxare și s-a întors acasă cu o zi mai devreme. Scurtarea concediului nu l-a ajutat foarte mult, dovadă și faptul că, în afara țării, mulți oameni au auzit pentru prima oară de el atunci cînd la televiziunile din lumea întreagă au fost prezentați australieni furioși în fața a ceea ce ei percep drept o reacție tîrzie și ineficientă a guvernului. O parte dintre ei nu s‑au ferit să își numească premierul „idiot“.

Fost om de marketing, Morrison pare să sufere de pe urma lipsei simțului momentului. În fața valului de critici, cabinetul australian a decis să declanșeze o campanie de îmbunătățire a imaginii proprii. A făcut asta cu ajutorul unui videoclip în care erau prezentate eforturile de combatere a incendiilor. Campania de PR a avut un efect semnificativ în sensul că a crescut cotele de enervare a australienilor dincolo de niveluri atinse anterior. Așa că zilele astea se discută mult mai intens despre legăturile liberalilor australieni, din rîndul cărora provine Morrison, cu industria cărbunelui considerată parțial responsabilă pentru schimbările climatice. Australia este unul dintre marii exportatori de combustibili fosili ai lumii și, pînă acum, guverne succesive au evitat să deranjeze prea mult acest sector economic.

Departe de cataclisme și războaie nedeclarate, în Europa un fake-news a reușit să declanșeze o dezbatere reală cu privire la orele pe care le petrecem la muncă. Mai multe publicații au preluat o știre care susținea că premierul finlandez Sanna Marin se pregătește să introducă săptămîna de lucru de patru zile. De fapt, o astfel de politică a guvernului de la Helsinki nu există, iar avalanșa de știri legate de subiectul respectiv pleacă de la o declarație neangajantă a doamnei Marin făcută într-un panel oarecare la o conferință pe vremea cînd nu era încă premier.

Explicația de atunci a doamnei Marin l-ar face pe Scott Morrison fericit astăzi pentru că are în vedere echilibrul dintre viața privată și cea profesională. Premierul finlandez crede că un program de lucru redus ar contribui la o viață mai bună a angajaților și la sporirea productivității.

Deși falsă, știrea a dat prilejul revizitării unor experimen-te din trecut care au arătat că rațio-namentul care ar putea sta la baza unei astfel de decizii nu e neapărat greșit. Spre exemplu, la Göteborg, în Suedia vecină, un experiment făcut pe asistenții medicali din localitate a arătat că mai puțin timp petrecut la muncă duce, paradoxal, la productivitate mai bună și la o schimbare în bine a atitudinii angajaților. În Marea Britanie, cîteva companii au implementat deja o măsură asemănătoare fără să înregistreze pierderi majore. Administrația locală din Göteborg a renunțat însă după o vreme din cauza cheltuielilor în creștere.

Teodor Tiţă este jurnalist. Îl puteţi găsi la twitter.com/jaunetom.

O mare invenție – contractul social jpeg
Succesiunea generațiilor în comunitatea academică: Valentin Constantin și Diana Botău
Regimurile dictatoriale și mișcările fundamentaliste s-au asociat într-o ofensivă violentă, propagandistică și armată, împotriva lumii euroatlantice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Populiștii nu (mai) sînt o excepție
Întrebările despre soarta Uniunii Europene, acuzațiile de extremism și evocarea drobului de sare fascist au devenit aproape un clișeu.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A conviețui cu imposibilul
Dictatura este un mod de organizare statală în care sfera posibilului tinde spre zero.
Frica lui Putin jpeg
„Scena politică”
Avem impresia că e o lume falsă – o „mascaradă” –, ceva profund neautentic, spre deosebire de lumea economică, de pildă, care e reală.
AFumurescu prel jpg
Vai, săracii, vai, săracii ziariști…
Incredibil, doamnelor și domnilor! Revoltător!
MihaelaSimina jpg
Cea mai frumoasă clădire din Cernăuți
Unul dintre „sporturile” la care istoria este campioană se numește „paradox”.
Iconofobie jpeg
O rugăciune la Bicaz
Nu faptul că încercam să‑l păcălesc pe Dumnezeu mă surprinde, ci dorinţa mea viscerală să trăiesc prostește, un eon întreg, dacă se putea.
„Cu bule“ jpeg
Mesa
Faptul că mesa apare des în dialoguri dovedește că forma îi era familiară publicului din secolul al XIX-lea.
image png
Ce-i rămîne Mariei de făcut?
Întrebările morale cu privire la integritatea academică și presiunea de a se conforma normelor nescrise ale colectivului profesional rămîn deschise.
RNaum taiat jpg
Comunismul se aplică din nou jpeg
Întoarcerea
Ajunși acasă, avem un fel de „rău de uscat“, cum li se întîmplă marinarilor.
image png
Misterele bugetare
Una din temele importante legate de transformarea sistemului public românesc este cea a „discreției” cu care au avut loc schimbările în administrație.
image png
Inteligența Artificială și ambiția personală
Riscul de a cădea în groapă e mai mare atunci cînd privirea e întotdeauna spre orizont.
image png
Neo-religii
Trăim deci în epoca neo-religiilor. (Asta cît ne vor mai lăsa ele să trăim...)
image png
Note, stări, zile
...Și, dacă ai noroc, ideea revine la tine tocmai cînd gîndești aceste lucruri.
image png
Inamicul public numărul 1
Să ne ferească Dumnezeu să ajungem să decidă opinia publică totul!
image png
Algoritmul istoric al jacardului
N-ai zice că-i vreo legătură. Istoria, însă, o țese subtil.
image png
image png
Toți sîntem puțin luați
Elevii merită un mediu educațional sigur și stimulativ.
image png
Marca urs
Ecourile publicității se sting totuși, în timp, lăsînd în urmă fragmente pitorești, dar efemere.
p 7 Drapelul Partidului Republican din SUA WC jpg
Regula neoliberală a minorității
Nouă însă probabil că ne pasă.
image png
Echipa de fotbal proaspăt calificată la Euro 2024 ar putea deveni chiar bună?
Dacă mai întîrzie puţin se trezesc bătrîni. Ce îi ajută? Nu au viciile generaţiilor trecute.
image png
Jucării și steaguri
Mă tem că aici diferența față de americani nu e doar de formă, ci și de fond.
image png
Despre apartenență: între liniște și îngrijorare
Patriotismul constituțional ar deveni astfel legătura de apartenență care solidarizează comunitatea, pe temeiul libertății.

Adevarul.ro

image
Criticile unui american îndrăgostit de România. „Acele creaturi cretacice cred că mai trăim sub Ceaușescu“ VIDEO
Un american a povestit pe YouTube lucrurile care le detestă la țara sa adoptivă, România. Totuși, el susține că se simte bine aici și că este îndrăgostit de România, dar nu poate închide ochii la unele probleme.
image
Dr.Vlad Ciurea, despre un obicei banal care poate ucide: „Este adevărat, mai ales dacă persoana este și hipertensivă”
Deși la prima vedere poate părea inofensivă, o ceartă între două persoane se poate încheia tragic. Emoțiile puternice și furia creează condițiile propice unei afecțiuni, care, în unele cazuri, poate fi fatală.
image
Motivele pentru care România are apartamente nelocuite. „Nu ține de vreo criză imobiliară“
Tot mai multe locuințe sunt nelocuite în marile orașe ale României, deși criza imobiliară despre care vorbesc mulți nu a sosit, cel puțin deocamdată. La mijloc ar fi vorba despre alte fenomene.

HIstoria.ro

image
Ce a însemnat România Mare
1 Decembrie 1918 a rămas în mentalul colectiv ca data la care idealul românilor a fost îndeplinit, în fața deschizându-se o nouă etapă, aceea a conștientizării și punerii în aplicare a consecințelor ce au urmat acestui act, crearea României Mari.
image
Trucul folosit Gheorghiu-Dej când a mers la Moscova pentru ca Stalin să tranșeze disputa cu Ana Pauker
Cînd merge la Moscova pentru ca Stalin să tranşeze în disputa cu Ana Pauker, Dej foloseşte, din instinct, un truc de invidiat.
image
Sfântul Andrei și Dobrogea, între legendă și istorie
Îndelung uitate de către establishment-ul universitar românesc, studiile paleocreștine încep să își facă din ce în ce mai clară prezența și la noi. Încurajarea acestor studii și pătrunderea lor în cadrul cursurilor s-au dovedit lucruri absolut necesare. Ultimii ani au dus la noi dezvăluiri arheologice privind primele comunități paleocreștine (paleoeclesii) din Scythia Minor (actuala Dobrogea), conturând două ipoteze și direcții de cercetare pentru viitor: ipoteza pătrunderii pe filieră apostolic