Arbitri de la Bruxelles în meciul energiei

Publicat în Dilema Veche nr. 489 din 27 iunie-3 iulie 2013
Bruxelles ul sună trezirea pentru feudalii de la Bucureşti jpeg

Victor Ponta pare să fi potolit multe asperităţi în relaţiile româno-germane, în recenta sa vizită de la Berlin. Cu cel puţin o excepţie: nemulţumirea Germaniei legată de politica românească în domeniul energiei.

Săptămîna trecută, ambasadorul german Andreas von Mettenheim se exprima extrem de critic – cel puţin dacă avem în vedere uzanţele diplomatice – faţă de modificarea de către Guvernul român a schemei de sprijin pentru energia din surse regenerabile.

„Este o decizie suverană a Guvernului României. Poate face acest lucru, periclitînd, însă, încrederea investitorilor străini, care porneau, în 2012, de la o stare de fapt, urmînd ca în 2013 să li se comunice că situaţia va fi total diferită. Predictibilitate înseamnă că, indiferent cum îţi stabileşti regulile, investitorul să se poată baza că acestea vor fi aplicabile timp de cîţiva ani“ – a spus ambasadorul german, într-un interviu acordat jurnalului electronic Hotnews.ro.

La începutul acestei luni, Guvernul Ponta emitea un proiect de ordonanţă, care urmează a intra în vigoare la 1 iulie şi potrivit căruia se vor amîna plăţile a două certificate verzi pentru energia produsă în centrale fotovoltaice şi a cîte unuia pentru cele eoliene şi microhidrocentrale. Dacă lucrurile vor rămîne neschimbate pe termen mediu – sîntem în România, nu se ştie niciodată –, sumele se vor recupera de-abia în perioada 2017 – 2018. Mai mult, producătorii în energia regenerabilă vor fi şi limitaţi în cantităţile pe care le vor putea vinde.

Poate că intrăm prea mult pe terenul speculaţiilor, dar declaraţia ambasadorului german vine după o alta, cu mult mai dură, a Comisarului european pentru Energie, Günther Oettinger, care punea România în categoria ţărilor „aproape neguvernabile“, alături de Bulgaria şi, într-o anumită măsură, Italia.

Problema Guvernului român este, însă, că se află între ciocan şi nicovală. România are, într-adevăr, un potenţial enorm în ce priveşte energia regenerabilă. Iar acest potenţial, ca şi schema avantajoasă de sprijin au atras atenţia investitorilor germani, care şi-au făcut calcule.

Doar că, în România, orice adiere de vînt, rază de soare sau picătură de ploaie înseamnă mai puţin „front de lucru“ pentru mineri. Şi, în plus, înseamnă o finanţare mai consistentă din partea consumatorilor.

Certificatele verzi au ajuns să reprezinte chiar şi 12% din valoarea facturii pentru consumatorii individuali, în timp ce pentru companii se poate ajunge şi la 40%. În actualele condiţii, schema de certificate verzi ar duce, în trei ani, la scumpiri de 30%, potrivit unor estimări ale ANRE.

Ministrul Energiei şi chiar premierul Ponta au criticat puternic schema de compensare, adoptată de Guvernul Boc în toamna anului 2011, dar intrată în vigoare în 2012, chiar sub... guvernarea Ponta! Guvernanţii spun acum că subvenţiile acordate de România sînt de două ori mai mari decît media europeană în sectorul eolian şi de şase ori în segmentul fotovoltaic.

„Un cazino“ – a răbufnit, recent, premierul Ponta. „O prostie“ – spune ministrul pentru Energie, Constantin Niţă.

În această primăvară, înainte de Consiliul European din mai – consacrat, printre altele, chiar problemelor energetice –, situaţia a devenit şi mai greu de gestionat de către Guvernul român. Venit intempestiv la Bucureşti, miliardarul indian Lakshmi Mittal a ameninţat că ar putea închide Combinatul Siderurgic de la Galaţi, din cauza preţului prea mare al energiei. Ar fi o veritabilă catastrofă economică şi socială.

Sindicatele spun că, prin schema de energie regenerabilă, ar fi ameninţate, de fapt, nu mai puţin de 65.000 de locuri de muncă în siderurgie şi metalurgie, plus alte 19.000 la Complexul Energetic Oltenia şi 10.000 la Complexul Energetic Hunedoara. Producătorii spun că nu-şi mai pot vinde energia, deşi produc mai ieftin decît energia verde, care, însă, are prioritate la cumpărare.

În plus, guvernanţii români nu pot ignora faptul că în Bulgaria vecină – o altă ţară „aproape neguvernabilă“, în viziunea comisarului Oettinger –, un guvern a căzut tocmai pe fondul protestelor cauzate de creşterea facturilor la energie, ca urmare a certificatelor verzi.

Aşa că, la Bucureşti, măsura a fost luată brusc şi fără vreo negociere cu părţile interesate. Nu a fost desfiinţată schema de finanţare, aşa cum cereau unii industriaşi din România, dar au fost amînate plăţi, în condiţiile în care în domeniu s-au investit pînă acum circa 3 miliarde de euro, alte 4,5 miliarde fiind preconizate pînă în 2020, conform datelor asociaţiilor de profil.

Partida, însă, nu s-a terminat. Producătorii de energie eoliană, nemulţumiţi de schimbarea bruscă a regulilor jocului, cer acum ajutorul Comisiei Europene. Potrivit unui comunicat de presă al Asociaţiei Române pentru Energia Eoliană (RWEA), au fost deja purtate discuţii cu oficialii de la Bruxelles. De asemenea, producătorii de energie regenerabilă ameninţă cu procese intentate statului român, întrucît – spun ei – multe dintre investiţii au fost realizate cu credite bancare, iar între timp, condiţiile s-au schimbat, fără avertisment sau negocieri prealabile.

Asistăm, aşadar, la un joc dur al lobby-ului, în care Bruxelles-ul este chemat să ia o decizie deloc simplă.

Ovidiu Nahoi este realizator de emisiuni la Money.ro.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Un gigant italian deschide o nouă fabrică în România și angajează 800 de oameni
România pare extrem de atractivă pentru investitorii străini dat fiind că în ultima perioadă tot mai multe companii aleg să construiască noi fabrici în țara noastră.
image
Prețul uriaș cerut pentru un apartament din București. „Se vinde și strada? În Berlin e mai ieftin!”
Prețurile proprietăților imobiliare cresc de la o zi la alta în marile orașe, iar Bucureștiul e printre cele mai scumpe. Chiar dacă nu a ajuns încă la nivelul Clujului, Capitala e plină de oferte inaccesibile românilor de rând.
image
Cum să-i facem pe aliații NATO să ne sprijine ca pe baltici și polonezi. Un expert român pune degetul pe rană
NATO și SUA sunt mult mai puțin prezente în partea de sud a flancului estic decât în zona de nord, ceea ce creează un dezechilibru. Chiar dacă, anul trecut, Congresul SUA a votat ca regiunea Mării Negre să devină zonă de interes major pentru americani, lucrurile se mișcă încet.

HIstoria.ro

image
Măcelul din Lupeni. Cea mai sângeroasă grevă a minerilor din Valea Jiului
Greva minerilor din 1929 a rămas în istoria României ca unul dintre cele mai sângeroase conflicte de muncă din ultimul secol. Peste 20 de oameni au murit răpuşi de gloanţele militarilor chemaţi să îi împrăştie pe protestatari, iar alte peste 150 de persoane au fost rănite în confruntări.
image
Cuceritorii din Normandia
Normandia – locul în care în iunie acum 80 de ani, în așa-numita D-Day, aproximativ 160.000 de Aliați au deschis drumul spre Paris și, implicit, spre distrugerea Germaniei naziste.
image
Cum au construit polonezii o replică a Enigmei germane
Cu toate că germanii au avut o încredere aproape totală în integritatea comunicațiilor realizate prin intermediul mașinii de criptare Enigma, în final această credință s-a dovedit eronată, în primul rând subestimării capabilităților tehnologice și ingeniozității umane ale adversarilor.