Apogeul unei cariere

Publicat în Dilema Veche nr. 823 din 28 noiembrie – 4 decembrie 2019
Iconofobie jpeg

Înaintea examenului de licență din vară, l-am întîlnit, pe coridoarele Universității, pe colegul Hesiod Hăț de la Studii Euro-Atlantice. Alerga abulic, ținînd niște cataloage în mînă și strigînd: „Eu examinez! Eu tai și spînzur! Sînt președinte, pentru numele lui Dumnezeu! Președintele comisiei numărul 1!“. Îl cunosc bine pe Hăț. L-am avut chiar profesor (în fine, era asistent pe atunci) imediat după Revoluție. În acele vremuri idilice, apăruseră zeci de cursuri atractive, cu regim de „opționale“. Studenții de la Filologie erau îmbiați cu teme exotice, precum Istoria religiilor, predată de menționatul Hesiod. Fermecați, ne-am înscris mai mulți la orele în cauză doar pentru a realiza rapid că aveam de-a face cu o stratagemă academică menită să salveze cadrele didactice titulare, în regimul ceaușist, pe temut-comunista disciplină Economie politică (inacceptabilă în noile programe de învățămînt superior). Între timp, vede-se, inșii respectivi se specializaseră pe alte domenii de actualitate, i.e. „studiile euro-atlantice“. Hesiod îmi făcuse impresia unui om descurcăreț și nu-mi explicam, prin urmare, strania criză teatrală pe care o derula acum pe holurile instituției, mai ales că, din cîte îmi aminteam, se afla în pragul pensiei, într-un moment de serenitate și relaxare carevasăzică. L-am oprit curajos: „Bună dimineața, domnule profesor! Dar unde vă grăbiți așa?“. „La licență, la licență, acolo mă grăbesc. Eu examinez, orice-ar fi! Sînt președinte! Președintele celei dintîi comisii!“ Apoi, recunoscîndu-mă, a stat brusc pe loc și a luat o față plîngăcioasă. „Codrine, dragul meu, ce bine că te văd! Tu ești Horațiul acestei clipe. Te rog, deci, să-mi duci povestea hamletiană mai departe! Mă strivește pasărea cu clonț de rubin, ca pe Labiș. Să nu lași drama mea neistorisită! Să nu o lași!“ Glasul îi tremura, iar ochii i se umpluseră de lacrimi.

Am rămas împietrit în ascultare. „De patruzeci de ani, din toamna lui 1979, de cînd am intrat asistent la Universitate, visez să ajung aici, în punctul maxim al carierei universitare – acela de a fi președintele comisiei numărul 1 de licență. Știi prea bine că, la noi, la Studii Euro-Atlantice, sînt mii de studenți seduși de perspectiva unor slujbe bune, la absolvire, în structurile NATO sau UE. Ca atare, la examenul-mamut de stat, trebuie să organizăm cinci comisii de evaluare a candidaților – și alea supraaglomerate – pentru a-i putea asculta pe toti. De cînd s-a înființat secția noastră și eu am dreptul să fiu membru în comisia de finalizare a studiilor (am devenit conferențiar și, desigur, profesor după 1999), m-am luptat feroce să pătrund în acest prestigios for academic. E biruința supremă a unei cariere universitare, omule! Ce poate fi mai glorios decît să-l determini pe studentul-absolvent să plece în viață, din facultatea pe care tocmai a terminat-o, cu o ultimă imagine pe retină, în speță imaginea ta de mare profesor examinîndu-l la licență, tăindu-l și spînzurîndu-l, cum ar veni? Nici una dintre plăcerile meseriei de dascăl nu se compară cu așa ceva. De aceea, mi-am început teribila ascensiune încă de la sfîrșitul anilor ’90. În prima fază, l‑am șantajat pe șeful de Catedră din intervalul respectiv. L-am pozat, la o petrecere de Crăciun, unde tipul se abțiguise și mînca salată de cartofi cu maioneză, cu mîna, direct dintr-un bol de plastic. L‑am amenințat că lipesc fotografia cu el mînjit tot pe la bot prin instituție, dacă nu mă bagă membru în comisia numărul 5. M-a băgat. Nu a fost suficient. Doream președinte. În preziua examenului, l-am vizitat la birou pe președintele en titre, aparent din pură amiciție, cu un carton de prăjituri Boema, delicioase, dar pline cu praf laxativ. Fiind el un ilustru obez, a lins hîrtia ca un disperat.

Hăț s-a oprit o secundă contrariat. A revenit însă: „Am crezut că va fi țintuit de o cufureală epică, dar s-a stins a doua zi, după ce a intrat în comă hiperglicemică. Nu știusem că era diabetic… În fine, am devenit președinte, iar din această poziție nu mai puteam fi clintit. Am mers pe firul crescător al prestigiului treptat, ca președinte al comisiilor 4, 3 și 2.  Pentru asta mi-am promis, la un moment dat, fiica de nevastă altui șef de Catedră, burlac, deși nu am copii. În anul următor, am transportat eu documentele cu comisiile, pentru aprobare, la Decanat, iar pe drum le-am schimbat componențele, trecîndu-mă pe mine președinte la una superioară. Am mistificat și semnături. M-am prefăcut că greșesc și sala odată, zicîndu-i președintelui de la comisia 2 că acolo fusesem de fapt programat și i-am preluat, cu japca, atribuțiile. Recent, am furat, cu complici, voturile la șefia Catedrei pentru a mă numi singur președintele comisiei 1! Ei bine, ce să vezi?! Adineauri, înainte de colocviu, mi s-a comunicat decizia de pensionare. Cică aș fi împlinit șaizeci și cinci de ani. Iar eu nu am apucat să fiu președintele comisiei 1! Abia azi aș fi trăit apogeul carierei…“

Codrin Liviu Cuțitaru este profesor la Fa­cultatea de Litere a Universității din Iași. Cea mai recentă carte publicată: romanul Scriptor sau Cartea transformărilor admirabile, Editura Polirom, 2017.

O mare invenție – contractul social jpeg
Adevărul, premisa dreptății
Această limită este și mai evidentă dacă se înțelege că nici un proces judiciar nu se confundă cu Judecata de Apoi.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Sürdürülebilirlik
A crede înseamnă a paria pe o inevidență, a „credita” un „posibil”, dincolo de exigențele stabile ale „realului”.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Pensiile francezilor
Dar vigoarea protestelor, dincolo de faptul că e vorba despre o tradiție franceză adesea desconsiderată și subiect de glume, mai arată ceva.
Frica lui Putin jpeg
Inamicii diversității
Privite în ansamblu, aceste cerințe ale cultelor, care s-au așezat, din păcate și spre detrimentul lor, cred, la remorca BOR, nu vor încuraja deloc predarea Religiei într-un spirit tolerant
AFumurescu prel jpg
Păstori, tătuci și influenseri (I)
Așa apar „tătucii” aleși democratic. Nimic nou sub soare.
index jpeg 5 webp
Un veac de Time
Scopul principal pe care cei doi și l-au propus a fost să furnizeze cît mai eficient știri cititorilor, chiar și celor mai ocupați dintre aceștia, care nu prea au timp de citit – de unde și denumirea Time.
Iconofobie jpeg
Rațiune și simțire
Se demontează aici un mit care a făcut carieră în secolul XX, mitul naturii prezumtiv candide a creaţionistului.
„Cu bule“ jpeg
Beat criță
Expresia beat criță este foarte răspîndită azi, în registrul colocvial; alte construcții în care intră cuvîntul criță cu sensul său propriu sau cu înțelesuri figurate au devenit însă extrem de rare.
HCorches prel jpg
Încă un Minister al Educației
Presiune care, în unele cazuri, se transformă în adevărate forme de bullying, fără doar și poate.
IMG 8779 jpeg
În cazul Hagi, tatăl şi fiul, să fii copilul unui mare fotbalist e binecuvîntare sau blestem?
Tot ce vine de la el nu poate fi decît excepţional. Hagi spune „eu sînt Ianis şi Ianis e Hagi”.
p 7 Curba Laffer WC jpg
Ultima redută a globalizării
Dar geopolitica nu e singurul motiv pentru eșecul celui de-al doilea val al globalizării.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cîte divizii are CPI?
Așadar, noua acuzație că președintele ar fi comis ceva contra copiilor, fie ei și din Ucraina, ar putea avea un ecou special în Rusia.
index jpeg 6 webp
„Poleiala” de pe Selly
În ultimii doi ani, am ciulit urechile la știrile despre Selly, încercînd să-i urmăresc traiectoria.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
De ce se depărtează românii de UE
Niciodată în istoria ei n-a avut România o perioadă așa lungă de prosperitate și dezvoltare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Feminitate și destin
Destinul converteşte „ordinea“ naturală (şi pe cea divină?) în viaţă, în dinamism imanent, în armonie de inanalizabile.
Frica lui Putin jpeg
Telefonul mobil
Ca să rezumăm printr-o imagine totul: ducem o viață de anexă a telefonului mobil.
index jpeg 5 webp
Una dintre cele mai inteligente femei din secolul al XIX-lea
Nu au trecut prea mulți ani, vreo cinci să fi fost, și Elena Ghica a mai urcat un munte, a mai ajuns pe un vîrf: pe Mont Blanc.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Iconofobie jpeg
Despre „dinamicile” literare
Dinamica trecutului face loc unei noi dinamici analitice, mult mai sofisticate decît odinioară.
„Cu bule“ jpeg
De la pivniță la cîrciumă
Circulă în ultima vreme, în articole jurnalistice și în postări care le preiau conținutul și formulările, o explicație fantezistă pentru originea expresiei beat criță.
HCorches prel jpg
Dragul meu fiu,
Cînd Selly avea vîrsta ta, avea în cont mai mulți bani decît valorează tot ce familia ta a adunat de-a lungul timpului.
IMG 8779 jpeg
Dacă xenofobia nu-i rasism, fotbalul e sport?
Aşa că, o fi fotbalul un sport, doar că voi, care intraţi, lăsaţi orice toleranţă! Dacă ar fi privit mai atent, Virgiliu ar fi găsit în dantesca lui coborîre cohorte de driblangii.
p 7 WC jpg
Va reconsidera Biserica Catolică doctrina despre contracepție?
Unii dintre teologii catolici de prim rang care au participat la dezbatere au sugerat că utilizarea anticoncepționalelor poate fi, în anumite circumstanțe, legitimă.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Diferențe
Dacă ar fi să fac o comparație, Val Gardena, de exemplu, e o zonă de schi în Italia în care pîrtiile legate între ele însumează 500 de kilometri.

Adevarul.ro

image
Destinul trist al Prinţesei Aiko a Japoniei, numită „Cea mai singură prinţesă din lume"
Fiica Împăratului Naruhito trăieşte izolată şi, deşi unii cred că are o existenţă privilegiată, viitorul nu sună bine, în niciuna dintre variantele acceptate de Palat.
image
Un șofer care a sărit la bătaie cu bâta, pus la respect de victimă VIDEO
În baza datelor strânse de polițiști, șoferul a fost reţinut, urmând a fi prezentat magistraţilor cu propunere legală.
image
Cele mai bune trei alimente pe care să le consumi dimineața. Sunt sățioase și nutritive
Micul dejun nu este o masă obligatorie, nu este necesară tuturor. De fapt, e chiar mai indicat să sari peste micul dejun decât să consumi ceva nesănătos. Ideal este să începi ziua cu ceva ușor, nutritiv și sățios.

HIstoria.ro

image
Apogeul și căderea lui Ernest Urdăreanu, favoritul regelui Carol al II-lea
Odată cu sfârșitul domniei Regelui Carol al II-lea, și-au pierdut pozițiile de la Curte și marii săi demnitari. Urdăreanu însă a fost singurul dintre aceștia ales de fostul suveran pentru a-l însoți într-un exil care s-a dovedit definitiv.
image
Prosecco și Macarons, două produse care au cucerit întreaga lume și altele din bucătarie
Radio România Cultural și Revista Historia, prin vocea Danielei Ivanov, vă aduc un proiect cultural inediat „Povești parfumate”.
image
Mândria națională – arma Ucrainei în război
Războiul declanșat de Vladimir Putin a arătat și o componentă importantă a relațiilor internaționale în secolul al XXI-lea, una a cărei vizibilitate a fost, până acum, scăzută, deoarece nimeni nu se mai aștepta la existența vreunui conflict armat pe teritoriul european.