Anul clasei mijlocii - cum o fi fost el

Publicat în Dilema Veche nr. 411 din 29 decembrie 2011
Anul clasei mijlocii   cum o fi fost el jpeg

Aşadar, The Economist defineşte un membru al clasei mijlocii globale ca fiind acel individ care, după ce plăteşte cele necesare supravieţuirii (mîncarea, chiria, îmbrăcămintea pentru întreaga familie), mai rămîne cu o treime din venituri pentru a decide, în funcţie de aspiraţie, inspiraţie şi nevoi, fie să plece într-un concediu, fie să plătească o şcoală mai bună pentru copii, fie să îşi facă o asigurare medicală la un sistem mai performant. Prin 2008 (fix înainte de criză), celebra revistă (în opinia mea, cea mai bună publicaţie săptămînală din lume), ajungea la concluzia că numărul pămîntenilor care îndeplinesc această condiţie a depăşit jumătate din totalul populaţiei globului. Extrem de interesantă era analiza tendinţelor politice, care îmi amintea de o descriere a mişcărilor de plăci tectonice. Avînd în vedere că, în ciuda diferenţelor de cultură şi mediu politic, interesele clasei mijlocii sînt comune, The Economist paria pe o consolidare a mişcării civice în state cu grad mai scăzut de libertăţi civile (Rusia, China, Orientul Mijlociu), înspre liberalizare, flexibilizare a regimului politic, libertăţi sporite pentru mişcarea capitalului şi a persoanelor. La The Economist, scriitura este impecabilă, umorul este omniprezent, grafica întregeşte imaginea unei publicaţii de o calitate ireproşabilă. Cu toate acestea, sînt slabi de tot în materie de profeţii. În 2011, ioc mişcări sociale în Rusia sau China. În schimb, „ochiupaiuri“ prin toată lumea occidentală. The Economist a nimerit-o, însă, în cazul Orientului Mijlociu. În timp ce majoritatea comentatorilor analizau primăvara arabă prin prisma „obidiţilor sărăciţi de preţul mîncării“, influenţat de analiza din 2008, eu vedeam în manifestanţii convocaţi pe Twitter şi alte scule de media sociale doar grupuri masive de membri ai clasei mijlocii care doresc deschiderea societăţilor în care trăiesc. Deschidere de toate felurile: a sistemelor de asigurări, a învăţămîntului, a participării la decizia politică, a graniţelor, a comerţului. 

În atari condiţii, ce am (mai) făcut eu, românul mediu, în 2011? În primul rînd, calcule. Să văd dacă, după ce am achitat întreţinerea, utilităţile, hrana, plata grădiniţei fiicei mele, ratele la bancă şi un minimum de îmbrăcăminte, mi-a mai rămas o treime din venituri. Am constatat că nu şi am intrat în panică. După aceea, m-am relaxat. Făcusem o greşeală. Ratele la bancă le am pentru un credit ipotecar legat de o casă de vacanţă, la ţară. La cheltuieli – musai trecusem şi abonamentul la Internet. Nici ea nu corespundea procedurii de calcul. Evident, şi taxa de grădiniţă privată (enormă, fie vorba între noi) trebuia socotită în treimea „la dispoziţie“. M-am relaxat, aşadar. Sînt middle class. În 2011, am reuşit (în ordinea priorităţilor): să îmi ţin copilul la o grădiniţă care oferă condiţii mai bune de educaţie decît cele de stat (deşi, repet, este obraznic de scumpă, dovadă a faptului că oferta este încă prea mică pentru o cerere mare, din partea clasei mijlocii româneşti), să îmi permit un concediu în Antalya (pentru că nu am destui bani pentru Mamaia), să termin leasing-ul pentru o maşină medie. Îmbrăcămintea o cumpăr de la Bruxelles cînd plec în interes de serviciu (nu am destui bani pentru a mă îmbrăca în mall-urile româneşti). Nu vă închipuiţi că salariul primit de la televiziunea publică a asigurat toate astea. Nici poveste. Nu refuz nici o colaborare suplimentară care nu mă vîră în conflict de interese. Aşadar, nu am refuzat nici o moderare de seminar, nici un curs de formare profesională, nici o producţie de material didactic, sau orice muncă suplimentară pentru care m-am socotit competent şi pentru care am avut timp la dispoziţie. Nu voi refuza nici de acum înainte. Vin vremuri grele, iar ipoteca (la care mai am de plătit vreo 15 ani de rate) îmi e icoana la care mă închin de cîte ori mă apucă lenea. 

De fapt, asta mă ţine în categoria middle class, de care sînt foarte mîndru. Faptul că vreau mai mult, mai bine, mai performant pentru mine şi familia mea. Nu socot că este nimic rău în asta, nu am de gînd să îmi cer scuze. Sînt un middle-class-clasic. 

Gabriel Giurgiu este realizator de emisiuni despre Uniunea Europeană la TVR.

index jpeg 6 webp
„Poleiala” de pe Selly
În ultimii doi ani, am ciulit urechile la știrile despre Selly, încercînd să-i urmăresc traiectoria.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
De ce se depărtează românii de UE
Niciodată în istoria ei n-a avut România o perioadă așa lungă de prosperitate și dezvoltare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Feminitate și destin
Destinul converteşte „ordinea“ naturală (şi pe cea divină?) în viaţă, în dinamism imanent, în armonie de inanalizabile.
Frica lui Putin jpeg
Telefonul mobil
Ca să rezumăm printr-o imagine totul: ducem o viață de anexă a telefonului mobil.
index jpeg 5 webp
Una dintre cele mai inteligente femei din secolul al XIX-lea
Nu au trecut prea mulți ani, vreo cinci să fi fost, și Elena Ghica a mai urcat un munte, a mai ajuns pe un vîrf: pe Mont Blanc.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Iconofobie jpeg
Despre „dinamicile” literare
Dinamica trecutului face loc unei noi dinamici analitice, mult mai sofisticate decît odinioară.
„Cu bule“ jpeg
De la pivniță la cîrciumă
Circulă în ultima vreme, în articole jurnalistice și în postări care le preiau conținutul și formulările, o explicație fantezistă pentru originea expresiei beat criță.
HCorches prel jpg
Dragul meu fiu,
Cînd Selly avea vîrsta ta, avea în cont mai mulți bani decît valorează tot ce familia ta a adunat de-a lungul timpului.
IMG 8779 jpeg
Dacă xenofobia nu-i rasism, fotbalul e sport?
Aşa că, o fi fotbalul un sport, doar că voi, care intraţi, lăsaţi orice toleranţă! Dacă ar fi privit mai atent, Virgiliu ar fi găsit în dantesca lui coborîre cohorte de driblangii.
p 7 WC jpg
Va reconsidera Biserica Catolică doctrina despre contracepție?
Unii dintre teologii catolici de prim rang care au participat la dezbatere au sugerat că utilizarea anticoncepționalelor poate fi, în anumite circumstanțe, legitimă.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Diferențe
Dacă ar fi să fac o comparație, Val Gardena, de exemplu, e o zonă de schi în Italia în care pîrtiile legate între ele însumează 500 de kilometri.
O mare invenție – contractul social jpeg
Subiect de drept și drept subiectiv (III)
Expresiile subiect de drept și drept subiectiv par să aibă o nuanță tautologică sau să trimită la o definiție idem pe idem.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Turcia fără Erdogan?
Recep Tayyip Erdogan este de atîta vreme la putere încît nimeni nu poate spune cu siguranță cum va arăta Turcia după o eventuală plecare a sa din palatul prezidențial.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Note, stări, zile
Cum de nu există din partea instituțiilor aferente reacții prompte, severe, susținute juridic, împotriva unei astfel de imposturi?
Frica lui Putin jpeg
Centrali
Cîte unul se crede central fiindcă e bătăușul clasei; un altul, fiindcă e al planetei.
AFumurescu prel jpg
Inteligență artificială; cu materialul clientului
…a trecut întîi o boare pe deasupra știrilor: există inteligență artificială! Mai întîi ni s-au deșteptat telefoanele.
index jpeg 5 webp
Amelia Earhart și Eleanor Roosevelt, o cină și un zbor cu stelele
„Este începutul unei noi epoci, nu-i așa, cînd o femeie în rochie de seară pilotează un avion noaptea?”, a spus retoric și entuziast Eleanor Roosevelt.
Iconofobie jpeg
Poezia continentelor
Ce surprinde la Whitman este uşurinţa cu care transferă ideea poetică (transcendentalistă) spre geografia culturală a umanităţii.
„Cu bule“ jpeg
Zgubilitic
Cuvîntul zgubilitic nu s-a răspîndit prea mult, dar își păstrează expresivitatea prin felul în care pare să parodieze o terminologie medicală (psihiatrică), prin contrastul comic între simbolismul lipsit de eufonie al primei sale părți și terminația savantă.
HCorches prel jpg
Două tristeți și o așteptare
Le transmit, din experiența personală, că vor simți îmbunătățiri semnificative ale vieții lor, pe toate planurile!
IMG 8779 jpeg
p 7 WC jpg
Cum spargem balonul chinez
Dacă relațiile sino-americane ar fi un joc de cărți, s-ar putea spune că avem o mînă bună. Dar chiar și o mînă bună poate pierde, dacă e jucată greșit.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Scrisori regăsite
Montefiore spune că nota aceasta, găsită după moartea lui Stalin în seiful său personal, a avut efectul scontat.

Adevarul.ro

image
Grecul care i-a scăpat pe români de iobăgie. A fost de șase ori domn al Țării Românești și de patru ori domn al Moldovei
Constantin Mavrocordat este unul dintre cei mai reformatori domnitori fanarioți din Țările Române. A desființat „rumânia” în Țara Românească și „vecinia” în Moldova și a reunit Oltenia cu Țara Românească în 1739.
image
Cele mai răzbunătoare trei zodii. Nu uită, nu iartă și îți vor plăti pentru tot ce le-ai greșit
Se spune că răzbunarea e cea mai dulce consolare, dar și că iertarea este un cadou pe care ni-l oferim nouă înşine. Nu toată lumea e însă capabilă să ierte și, cel puțin pentru trei zodii, răzbunarea va fi, cel mai adesea, prima opțiune.
image
Garsonieră minusculă cu toaleta în dulap, la Cluj. Prețul este exorbitant: 53.000 de euro FOTO
Piața imobiliară clujeană nu încetează să uimească: după garsoniera de 11 metri pătrați pentru care se cereau 37.000 de euro, a urmat garsoniera cu toaleta „în dulap”, de 16 metri pătrați, pentru care se cer 53.000 de euro.

HIstoria.ro

image
Mândria națională – arma Ucrainei în război
Războiul declanșat de Vladimir Putin a arătat și o componentă importantă a relațiilor internaționale în secolul al XXI-lea, una a cărei vizibilitate a fost, până acum, scăzută, deoarece nimeni nu se mai aștepta la existența vreunui conflict armat pe teritoriul european.
image
Elena Ceaușescu a dat ordin să se dărâme cârciuma în care mergea socrul ei
Femeie cu suflet mic și foarte răutăcioasă, Elenei Ceaușescu îi plăcea să pună limite. Cumnații și nora nu o puteau vizita decât invitați. Nu l-a iertat nici pe Andruță – tată lui Nicolae Ceaușescu – care mai vorbea cu oamenii, la un țoi, despre problemele cotidiene. Sunt întâmplări relatate de Mirela Petcu și Camil Roguski, în cartea „Ceaușescu: adevăruri din umbră”.
image
Întâlnirea dintre Carol al României și Elena a Greciei şi Danemarcei
După despărţirea de Ioana Zizi Lambrino, principele moştenitor Carol e trimis într-o călătorie în jurul lumii, însoţit de colonelul Nicolae Condeescu.