Anormalitatea noastră cea de toate zilele

11 mai 2020
Lichidarea doctrinei europene de deschidere treptată spre Iran jpeg

Cum pe data de 1 Mai manifestaţiile au fost interzise în Franţa din cauza crizei sanitare, mulţi francezi au decis să manifesteze altfel, prin arborarea, la balcoane şi la ferestre, a unor pancarte cu diverse slogane, dar nu numai.

Unii au scrijelit pe respectivele pancarte din carton diverse citate, cum ar fi această frumoasă frază aparţinîndu-i proetului Jacques Prévert: „Cînd adevărul nu e liber, libertatea nu este adevărată”. Un alt francez anonim, nu voi şti niciodată din ce motive, a scris pe o altă pancartă: „Nu te pune în genunchi decît dacă vrei să culegi o floare”. Textele afişate cu ocazia zilei de 1 Mai au fost numeroase în multe oraşe ale Franţei, majoritatea avînd conotaţie anticapitalistă, sau fiind critice la adresa preşedintelui Macron, sau lăudînd personalul medical. Fraza care m-a impresionat însă cel mai mult este următoarea: Pas de retour à l’anormal. Ceea ce aş traduce prin Să nu ne întoarcem la anormalitatea de dinainte.

Sigur, cu toţii ne dorim, după această încercare fizică şi metafizcă, să revenim la normal, la viaţa noastră de dinainte de apariţia virusului COVID-19. Să nu uităm totuşi că înainte de epidemie, în lume, precum şi în România, se întîmplau atîtea lucruri anormale la care într-un fel sau altul, conştienţi sau inconştienţi, am fost complici.

Europenii descoperă acum cu stupefacţie că nu era totuşi normal să-şi transfere în China aproape toată industria de medicamente, precum şi pe cea legată de echipamentele medicale. Francezii descoperă că nu a fost totuşi normal să lanseze un proiect comun cu chinezii în materie de virusologie, să le transfere acestora un laborator sofisticat de cercetări şi să fie după aceea treptat ejectaţi din programul de cooperare.

În general, occidentalii încep să priceapă că nu a fost normal să predea cheile economiei mondiale unei puteri pentru care democraţia nu reprezintă nimic, iar drepturile omului sînt poveşti bune de adormit copiii.

Mai toată lumea înţelege că nu este normal ca economia de piaţă şi ceea ce numim în general capitalism să evolueze într-o direcţie contrară sănătăţii publice.

Personal, consider că, în România, clasa politică, de la căderea comunismului încoace, a trădat un principiu de bun-simţ, normal, şi anume acela de a acţiona în interesul românilor. Nu, nu este normal ca între trei şi patru milioane de români, dacă nu mai mulţi, să-şi părăsească ţara pentru a căuta oportunităţi în altă parte. După cum nu a fost normal ca Uniunea Europeană, în loc să echilibreze din punct de vedere economic spaţiul comunitar, să permită perenizarea unor grave inegalităţi… Şi oricît de mare ar fi respectul meu pentru ideea de muncă, în virtutea convingerii mele profunde că nici o muncă nu este ruşinoasă, nu consider normal ca românii să rămînă încă zece sau douăzeci de ani doar cei mai buni sparanghelişti ai Europei şi cei mai apreciaţi muncitori zilieri. 

Perioada de carantină, în Franţa, în România şi în multe alte ţări, a fost o perioadă anormală din viaţa noastră. Am resimţit acest fapt cu toţii. Multe alte restricţii şi gesturi, în lunile şi poate în anii următori, vor rămîne, de asemenea, anormale. Poate că va trebui să trăim încă multă vreme, din cauza virusului, la distanţă unii de alţii, temîndu-ne oarecum unii de alţii, purtînd măşti sanitare şi fiind obsedaţi de regulile de igienă, renunţînd la toate acele efuziuni, spontaneităţi şi intimităţi sociale care ne confereau, de fapt, umanitate.

În Franţa, o comisie de experţi a făcut recomandări precise în vederea unei eventuale redeschideri a sălilor de spectacole. Dau cîteva exemple de sugestii. Spectatorii ar trebui să păstreze o distanţă de un metru şi cincizeci de centimetri între ei, ceea ce înseamnă că între doi spectatori ar trebui lăsate două locuri libere. Spectacolele ar trebui organizate fără pauze, intrarea în sală ar trebui făcută în funcţie de rînduri (întîi rîndul unu, apoi rîndul doi etc.), vestiarele ar trebui suprimate, ca şi tradiţionalele bufete… În cazul concertelor, suflătorii din orchestră ar trebui izolaţi de restul instrumentiştilor pentru că produc mai multă salivă şi deci mai multe particule potenţial periculoase…

Pe unele paliere ale vieţii noastre ne aşteaptă multe situaţii anormale, cel puţin pentru noi, cei care am fost educaţi şi formaţi în spiritul unei anumite normalităţi. S-ar părea că unele cabinete de arhitectură propun deja soluţii pentru lumea anormală de mîine. De exemplu, clădiri dotate cu holuri în care cei care intră să nu se poată întîlni cu cei care ies, lifturi cu nişe individuale, o nouă organizare a birourilor (adio open space!) în care fiecare salariat să lucreze într-un fel de cuşcă de sticlă…

Poate că toate aceste viziuni de viitor anormal vor fi date uitării peste şase luni sau un an. Şi ce bine ar fi să fie aşa! N-ar trebui să acceptăm însă revenirea la anormalităţile de dinainte de COVID-19, atît de dramatic revelate de această tragică experienţă colectivă a umanităţii.

O criză precum cea provocată de pandemia de coronavirus, cu toate consecinţele sale sociale, economice şi psihologice, nu poate avea doar o singură cauză. Un astfel de dezastru este alimentat de o mie de cauze în acelaşi timp, altfel spus de un lung lanţ de anormalităţi acceptate tacit, individual şi colectiv. Poate că ar fi interesant, vital chiar, sănătos pentru minte, ca fiecare om afectat de această pandemie să se întrebe: oare eu la ce anormalităţi am închis ochii şi care dintre ele aş dori să nu se mai reproducă?

Matei Vișniec este scriitor, dramaturg și jurnalist.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.