Anormalitatea noastră cea de toate zilele

11 mai 2020
Lichidarea doctrinei europene de deschidere treptată spre Iran jpeg

Cum pe data de 1 Mai manifestaţiile au fost interzise în Franţa din cauza crizei sanitare, mulţi francezi au decis să manifesteze altfel, prin arborarea, la balcoane şi la ferestre, a unor pancarte cu diverse slogane, dar nu numai.

Unii au scrijelit pe respectivele pancarte din carton diverse citate, cum ar fi această frumoasă frază aparţinîndu-i proetului Jacques Prévert: „Cînd adevărul nu e liber, libertatea nu este adevărată”. Un alt francez anonim, nu voi şti niciodată din ce motive, a scris pe o altă pancartă: „Nu te pune în genunchi decît dacă vrei să culegi o floare”. Textele afişate cu ocazia zilei de 1 Mai au fost numeroase în multe oraşe ale Franţei, majoritatea avînd conotaţie anticapitalistă, sau fiind critice la adresa preşedintelui Macron, sau lăudînd personalul medical. Fraza care m-a impresionat însă cel mai mult este următoarea: Pas de retour à l’anormal. Ceea ce aş traduce prin Să nu ne întoarcem la anormalitatea de dinainte.

Sigur, cu toţii ne dorim, după această încercare fizică şi metafizcă, să revenim la normal, la viaţa noastră de dinainte de apariţia virusului COVID-19. Să nu uităm totuşi că înainte de epidemie, în lume, precum şi în România, se întîmplau atîtea lucruri anormale la care într-un fel sau altul, conştienţi sau inconştienţi, am fost complici.

Europenii descoperă acum cu stupefacţie că nu era totuşi normal să-şi transfere în China aproape toată industria de medicamente, precum şi pe cea legată de echipamentele medicale. Francezii descoperă că nu a fost totuşi normal să lanseze un proiect comun cu chinezii în materie de virusologie, să le transfere acestora un laborator sofisticat de cercetări şi să fie după aceea treptat ejectaţi din programul de cooperare.

În general, occidentalii încep să priceapă că nu a fost normal să predea cheile economiei mondiale unei puteri pentru care democraţia nu reprezintă nimic, iar drepturile omului sînt poveşti bune de adormit copiii.

Mai toată lumea înţelege că nu este normal ca economia de piaţă şi ceea ce numim în general capitalism să evolueze într-o direcţie contrară sănătăţii publice.

Personal, consider că, în România, clasa politică, de la căderea comunismului încoace, a trădat un principiu de bun-simţ, normal, şi anume acela de a acţiona în interesul românilor. Nu, nu este normal ca între trei şi patru milioane de români, dacă nu mai mulţi, să-şi părăsească ţara pentru a căuta oportunităţi în altă parte. După cum nu a fost normal ca Uniunea Europeană, în loc să echilibreze din punct de vedere economic spaţiul comunitar, să permită perenizarea unor grave inegalităţi… Şi oricît de mare ar fi respectul meu pentru ideea de muncă, în virtutea convingerii mele profunde că nici o muncă nu este ruşinoasă, nu consider normal ca românii să rămînă încă zece sau douăzeci de ani doar cei mai buni sparanghelişti ai Europei şi cei mai apreciaţi muncitori zilieri. 

Perioada de carantină, în Franţa, în România şi în multe alte ţări, a fost o perioadă anormală din viaţa noastră. Am resimţit acest fapt cu toţii. Multe alte restricţii şi gesturi, în lunile şi poate în anii următori, vor rămîne, de asemenea, anormale. Poate că va trebui să trăim încă multă vreme, din cauza virusului, la distanţă unii de alţii, temîndu-ne oarecum unii de alţii, purtînd măşti sanitare şi fiind obsedaţi de regulile de igienă, renunţînd la toate acele efuziuni, spontaneităţi şi intimităţi sociale care ne confereau, de fapt, umanitate.

În Franţa, o comisie de experţi a făcut recomandări precise în vederea unei eventuale redeschideri a sălilor de spectacole. Dau cîteva exemple de sugestii. Spectatorii ar trebui să păstreze o distanţă de un metru şi cincizeci de centimetri între ei, ceea ce înseamnă că între doi spectatori ar trebui lăsate două locuri libere. Spectacolele ar trebui organizate fără pauze, intrarea în sală ar trebui făcută în funcţie de rînduri (întîi rîndul unu, apoi rîndul doi etc.), vestiarele ar trebui suprimate, ca şi tradiţionalele bufete… În cazul concertelor, suflătorii din orchestră ar trebui izolaţi de restul instrumentiştilor pentru că produc mai multă salivă şi deci mai multe particule potenţial periculoase…

Pe unele paliere ale vieţii noastre ne aşteaptă multe situaţii anormale, cel puţin pentru noi, cei care am fost educaţi şi formaţi în spiritul unei anumite normalităţi. S-ar părea că unele cabinete de arhitectură propun deja soluţii pentru lumea anormală de mîine. De exemplu, clădiri dotate cu holuri în care cei care intră să nu se poată întîlni cu cei care ies, lifturi cu nişe individuale, o nouă organizare a birourilor (adio open space!) în care fiecare salariat să lucreze într-un fel de cuşcă de sticlă…

Poate că toate aceste viziuni de viitor anormal vor fi date uitării peste şase luni sau un an. Şi ce bine ar fi să fie aşa! N-ar trebui să acceptăm însă revenirea la anormalităţile de dinainte de COVID-19, atît de dramatic revelate de această tragică experienţă colectivă a umanităţii.

O criză precum cea provocată de pandemia de coronavirus, cu toate consecinţele sale sociale, economice şi psihologice, nu poate avea doar o singură cauză. Un astfel de dezastru este alimentat de o mie de cauze în acelaşi timp, altfel spus de un lung lanţ de anormalităţi acceptate tacit, individual şi colectiv. Poate că ar fi interesant, vital chiar, sănătos pentru minte, ca fiecare om afectat de această pandemie să se întrebe: oare eu la ce anormalităţi am închis ochii şi care dintre ele aş dori să nu se mai reproducă?

Matei Vișniec este scriitor, dramaturg și jurnalist.

index jpeg 5 webp
Gustul banului
Gustul banilor poate să se refere și la un „amărît” care, cine știe cum, găsește un post sigur și bine plătit la stat, un post pe care pregătirea și experiența sa nu i-ar fi permis, în mod normal, să îl ocupe.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Nucleara
Este urmăritul penal capabil să treacă dincolo de faza încordării mușchilor și să folosească arme nucleare?
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Alexandru Dragomir despre politica (noastră)
Din păcate, puțini știu cine a fost Alexandru Dragomir.
Frica lui Putin jpeg
Filosofie, feminitate, autenticitate
Aşa se explică, pesemne, de ce în filosofie s-a menținut „privilegiul” masculin, chiar şi în vremurile mai noi, de după emanciparea femeii.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Activistul european și moartea unei pasiuni
Articolul meu vrea să atragă atenția: cu excesele activismului și propagandei, UE poate pierde treimea de mijloc.
index jpeg 5 webp
Spaghete în copaci
Propun să rămînem la rețeta lui Fellini. Plus paharul cu vin.
Iconofobie jpeg
Diplomație
Se reia, observ, o dezbatere politologică mai veche.
„Cu bule“ jpeg
Format letric
Nu era atît de cunocut încît să exprime fără ambiguități noua idee, dar sensul i-a fost aproximat din context, din relația cu termenul complementar.
HCorches prel jpg
Vremuri ale fricii
Dar dincolo de negare, dacă nu apare și acceptarea, efectele pe termen lung sînt devastatoare.
p 7 Chatbot WC jpg
Idioția artificială
Ar trebui oare programată inteligența artificială (IA) să răspundă la același nivel cu întrebările care i se pun?
IMG 8779 jpeg
Comunismul se aplică din nou jpeg
Alt bîlci?
Cum ar fi să construiești un Disneyland și un Tesco la Londra, în Hyde Park?
O mare invenție – contractul social jpeg
Adevărul, premisa dreptății
Această limită este și mai evidentă dacă se înțelege că nici un proces judiciar nu se confundă cu Judecata de Apoi.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Sürdürülebilirlik
A crede înseamnă a paria pe o inevidență, a „credita” un „posibil”, dincolo de exigențele stabile ale „realului”.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Pensiile francezilor
Dar vigoarea protestelor, dincolo de faptul că e vorba despre o tradiție franceză adesea desconsiderată și subiect de glume, mai arată ceva.
Frica lui Putin jpeg
Inamicii diversității
Privite în ansamblu, aceste cerințe ale cultelor, care s-au așezat, din păcate și spre detrimentul lor, cred, la remorca BOR, nu vor încuraja deloc predarea Religiei într-un spirit tolerant
AFumurescu prel jpg
Păstori, tătuci și influenseri (I)
Așa apar „tătucii” aleși democratic. Nimic nou sub soare.
index jpeg 5 webp
Un veac de Time
Scopul principal pe care cei doi și l-au propus a fost să furnizeze cît mai eficient știri cititorilor, chiar și celor mai ocupați dintre aceștia, care nu prea au timp de citit – de unde și denumirea Time.
Iconofobie jpeg
Rațiune și simțire
Se demontează aici un mit care a făcut carieră în secolul XX, mitul naturii prezumtiv candide a creaţionistului.
„Cu bule“ jpeg
Beat criță
Expresia beat criță este foarte răspîndită azi, în registrul colocvial; alte construcții în care intră cuvîntul criță cu sensul său propriu sau cu înțelesuri figurate au devenit însă extrem de rare.
HCorches prel jpg
Încă un Minister al Educației
Presiune care, în unele cazuri, se transformă în adevărate forme de bullying, fără doar și poate.
IMG 8779 jpeg
În cazul Hagi, tatăl şi fiul, să fii copilul unui mare fotbalist e binecuvîntare sau blestem?
Tot ce vine de la el nu poate fi decît excepţional. Hagi spune „eu sînt Ianis şi Ianis e Hagi”.
p 7 Curba Laffer WC jpg
Ultima redută a globalizării
Dar geopolitica nu e singurul motiv pentru eșecul celui de-al doilea val al globalizării.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cîte divizii are CPI?
Așadar, noua acuzație că președintele ar fi comis ceva contra copiilor, fie ei și din Ucraina, ar putea avea un ecou special în Rusia.

Adevarul.ro

image
Atitudine revoltătoare a unui hotel din Olanda la adresa unui român. Motivul aberant pentru care i-a anulat rezervarea
Bărbatul, cercetător în România, rezervase o cameră la un hotel din Tilburg, Olanda, dar s-a trezit ulterior cu rezervarea i-a fost anulată.
image
Imaginile sărăciei în cele mai bogate orașe din țară. „S-ar fura tot dacă n-am face asta”
România a avut în ultimul an o creștere economică de aproape 5%, iar pe hârtie lucrurile arată cum nu se poate mai bine. De o cu totul altă părere sunt tot mai mulți români care trec pragul magazinelor și a piețelor alimentare.
image
Ce vești ne dau meteorologii pentru vremea de Florii și Paște. Prognoza meteo pentru următoarele patru săptămâni
În următoarele săptămâni, valorile termice vor fi destul de coborâte, fiind posibile precipitații în toate regiunile.

HIstoria.ro

image
Cele mai vechi cutremure care au lovit Țările Române în Evul Mediu
Unul dintre cele mai vechi cutremure despre care avem informații este cel petrecut în anul 1411, menționat de Emil Turdeanu în lucrarea „Un manuscris religios din timpul lui Mircea cel Bătrân”.
image
Cine a ajuns primul în Antarctica?
Acest cel mai sudic continent (mai mare decât Oceania și Europa), care acoperă aproximativ 20% din întreaga emisferă sudică, este singurul din întreaga lume ce nu are o populație nativă și nici locuire permanentă.
image
Statul sovietic paralel în România. Rețeaua colonelului Zudov
Prin sintagma „stat sovietic paralel” înțelegem mecanismul clandestin prin care Uniunea Sovietică a instituit controlul total asupra suveranității statului român.