Aniversarea unei dictaturi

Publicat în Dilema Veche nr. 923 din 16 – 22 decembrie 2021
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg

Vineri, Coreea de Nord va aniversa zece ani sub domnia lui Kim Jong-un. Un exponent al comunismului dinastic – o variantă a celui care se pregătea și în România, însă, din fericire, istoria a vrut altfel –, Kim este al treilea membru al familiei sale aflat la vîrful uneia dintre cele mai stranii dictaturi din timpurile moderne. 

Al treilea și cel mai mic fiu al lui Kim Jong-il, Kim Jong-un a fost, în 2011, o alegere surprinzătoare pentru succesiunea la vîrful administrației de la Phenian. Cu puțin timp înainte de decesul tatălui său, mulți nord-coreeni habar nu aveau de existența lui Kim Jong-un. Prima menționare oficială a numelui său avusese loc cu doar un an înainte, cînd în media apăruse o listă cu persoanele avansate la gradul de general al armatei nord-coreene. 

Considerat prea tînăr și lipsit de experiență, Kim a parcurs rapid toate etapele necesare pentru preluarea puterii absolute. La cîteva săptămîni de la dispariția tatălui său devine comandant suprem al  armatei de 1,2 milioane de soldați a Coreei de Nord. Se ocupă  apoi și de aspectul politic al noii sale cariere, devenind lider al Partidului Muncitorilor (singurul din țară). 

O jumătate de an mai tîrziu, înlocuiește conducerea executivă a armatei în ceea ce observatorii au calificat drept prima mare epurare operată sub conducerea lui Kim Jong-un. Specialiștii în politica nord-coreeană descoperă surprinși că ceea ce credeau că va fi un regim slab dominat de o conducere colegială a statului e, în fapt, continuarea fermă unui regim dictatorial brutal, paranoic și izolaționist care n-are nici un gînd de reformă. Speranțele că la Phenian va exista o oarecare deschidere față de exterior, iar chestiuni complicate cum e cea privind arsenalul nuclear vor putea fi rezolvate, dispar rapid. Între timp, Kim Jong-un continuă să elimine din peisaj personaje din angrenajul puterii nord-coreene care ar fi putut avea pretenții neconforme cu intențiile sale. Printre ele se află și unchiul și mentorul său Jang Song-thaek. Unchiul Jang este executat în 2013  sub acuzațiile de trădare și corupție. Doi ani mai tîrziu vine rîndul ministrului Apărării Hyon Yong-chol. Greșeala lui Hyon? L-a criticat pe Kim și, probabil și mai grav, a adormit în timpul unei ședințe în care liderul suprem vorbea. Serviciile de informații sud-coreene au aflat ulterior că Hyon a fost trimis în veșnicia comunistă cu ajutorul unui tun folosit de obicei ca armă antiaeriană. Nu e clar dacă o astfel de metodă de execuție vine dintr-un simț bolnav al umorului sau nord-coreenilor le lipsește pur și simplu măsura. Peste alți doi ani, vine rîndul fratelui dictatorului, Kim Jong-nam. Kim senior este asasinat pe un aeroport din Malaezia cu ajutorul unei batiste impregnate cu un gaz letal. Atacul a durat în jur de trei secunde și a fost comis de două femei din Indonezia și Vietnam care credeau că iau parte la o emisiune TV. Întreaga secvență poate fi vizionată pe YouTube. 

Cînd nu își asasinează rude și subordonați, Kim Jong-un are totuși de condus o țară. Aici rata de succes e mult mai mică. Izolată, supusă sancțiunilor americane și aflată permanent în pragul unei crize economice și umanitare de proporții, Coreea de Nord pare să aibă o singură preocupare: apărarea. Pe acest front, Kim Jong-un își poate trece în CV cîteva realizări notabile: între ele, mai multe teste nucleare, cel puțin unul cu o bombă cu hidrogen, și progrese reale în direcția construcției de rachete intercontinentale, menite să creeze neliniști nu numai în Coreea de Sud sau Japonia, ci și peste Ocean, în Statele Unite. Toate lucrurile astea costă foarte mulți bani, pe care nord-coreenii nu îi au. Sprijinul vine din partea Chinei care, pe fondul înrăutățirii relațiilor cu Statele Unite, menține regimul nord-coreean în viață, calculînd existența acestuia ca pe un fel de as din mînecă ce poate fi folosit atît ca amenințare, cît și ca obiect de negociere cînd va veni timpul. 

Însă chiar și cu sprijin chinez, Coreea de Nord e permanent pe marginea prăpastiei. Într-un congres al Partidului Muncitorilor desfășurat în ianuarie acest an, Kim a fost obligat să admită că planurile sale de dezvoltare economică au eșuat. Sigur, vina o poartă sancțiunile, pandemia și dezastrele naturale.  Răspunsul lui Kim la aceste provocări? „Vom construi arme și mai puternice decît pînă acum.” 

Competent în a-și consolida puterea, Kim Jong-un e mai puțin inteligent cînd vine vorba de a profita de oportunități externe. Ambițiile fostului președinte american Donald Trump de a livra un „deal” pe frontul nord-coreean ar fi putut să ducă la un progres în negocierile privind programul nuclear al Phenianului și sancțiunile internaționale. Însă inflexibilitatea Phenianului, în pofida celor trei întîlniri  față în față dintre cei doi lideri, a blocat acele negocieri. Între timp, Trump nu mai e la Casa Albă, iar succesorul său nu pare deloc dispus la a face compromisuri în aceste dosare. Mai ales în condițiile în care prioritățile de politică externă și de securitate ale Washington-ului sînt într-o evidentă schimbare, o mutare de la războiul împotriva terorismului către amenințări existențiale mai mari, cum este cea chineză.  

La zece ani de cînd a preluat puterea, Kim Jong-un rămîne un personaj bizar în fruntea unui regim criminal și excentric. Deși confruntat cu penurie alimentară, lipsa medicamentelor, creșterea prețurilor și o acută lipsă de bani, Guvernul de la Phenian nu vrea ajutor decît în termenii proprii. Preferă să extragă în continuare sacrificii de la o populație ale cărei limite de rezistență sînt mult peste ceea ce ne putem închipui aici, în afara granițelor nord-coreene. Și aici nu putem decît să privim Coreea de Nord ca pe un avertisment. Uneori nu se poate face nimic.

Teodor Tiță este gazda podcast-ului În Centru pe care îl puteți asculta pe oricare dintre platformele de distribuție (Apple, Spotify, Google etc.): https://open.spotify.com/show/5jSN6amOtenIsHn23aoOLQ.

O mare invenție – contractul social jpeg
Moartea lui Tudor Vladimirescu: asasinat sau executarea unei pedepse?
Codul penal militar intern al Eteriei nu avea nici o valoare juridică.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
„Rusia trebuie să piardă”
Orice alt deznodămînt va duce la destrămarea ordinii internaționale așa cum o știm acum, cu consecințe ce nu pot fi estimate.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Punct și de la capăt
Dar, în general, reacția unora dintre politicienii și gazetarii autohtoni după eșecul Schengen n-a reușit să depășească mimica unei bosumflări provinciale.
Frica lui Putin jpeg
Antimaniheism
Dar se poate întreba cineva: dacă răul nu se activează fără o anumită, fie și mică, proporție de bine, de ce binele însuși nu e mai puternic și mai activ?
m simina jpg
Pisicile de la Palatul de Iarnă
În altă ordine de idei, aș merge pe mîna Ecaterinei cea Mare: Albastru de Rusia și Angora albă.
AFumurescu prel jpg
Federaliștii și antifederaliștii români
A te trezi cu un picior în fiecare tabără, ca să nu zic luntre, e o binecuvîntare și un blestem.
Iconofobie jpeg
Poeți (și critici?)
Dar şi cei croiţi astfel sînt, la urma urmelor, să admitem, nişte poeţi.
„Cu bule“ jpeg
Mim și mimă
În franceză, după unele oscilații de încadrare într-un gen, mime s-a fixat ca substantiv masculin, iar pantomime ca feminin.
HCorches prel jpg
Oldies but goldies
De la Simona Popescu la Emil Brumaru, de la Mircea Dinescu la Mircea Cărtărescu, autorii contemporani nu lipsesc.
radu naum PNG
Există un stadion nou de fotbal în Ghencea. Pentru ce echipă?
Da, există, dar numai pentru unii. Pentru alţii, nu există. E ca şi cum n-ar fi, ca şi cum în mijlocul acelui cîmp din Ghencea ar fi doar un lan de grîu, sau o groapă ca a lui Ouatu, sau vidul cosmic.
p 7 WC jpg
Revenirea „delictului de gîndire”
O persoană, spunea Atkin, nu poate fi reținută sau privată de bunurile proprii în mod arbitrar, nici chiar în vreme de război.
index jpeg 6 webp
Afacerea Tate și modelul românesc
Era, într-un fel, un amestec de sisteme de vînzare de tip MLM (multi-level marketing) cu principiile funcționării unei secte.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Skynet dă în bobi*
Tehnologiile avansate vor continua să evolueze și să aibă un impact major asupra societății.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Dubla măsură
Să ne înțelegem: nu vreau să-i evacuez nici pe Marx, nici pe Engels, nici pe G.B. Shaw, pe Sartre, pe Éluard sau pe Aragon din lista de repere semnificative ale culturii europene.
Frica lui Putin jpeg
Regii, vecinii noștri
Dacă acestea sînt așa, înțelegem pasiunea modernă pentru monarhia constituțională. Cu regii și prinții Angliei mai ales sîntem toți „vecini” prin intermediul presei, al Internetului și acum, iată, al unei cărți.
m simina jpg
La Azuga (II)
Din păcate, după cel de-al Doilea Război Mondial noul regim politic din România a căutat să minimalizeze contribuția monarhiei în istoria țării.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ce oameni avem, ce oameni sîntem
Și în UE, relațiile dintre state au o bună doză de răceală și de cinism.
Iconofobie jpeg
Puțină genetică … literară
„Gena” funcționează, în acest context, asemenea sorții implacabile din tragedia antică. Devine fatum malus, predestinare obtuză.
„Cu bule“ jpeg
Paranghelia la discotecă
Descoperisem mai întîi un film grecesc din 1980, cu titlul în original Paranghelia, în care conflictul era declanșat de comandarea (= paranghelia) de către protagonist a unei muzici anume, într-un local.
HCorches prel jpg
Ca un cuțit de bucătărie proaspăt șters
Mircea Cărtărescu, în cîteva fraze, a spus, așadar, niște adevăruri tranșante și care trebuie rostite de o voce cu autoritatea lui.
radu naum PNG
Scapă Halep?
Există puţine certitudini în cazul controlului pozitiv cu Roxadustat al Simonei Halep, dar un lucru e sigur: orice ar fi, nu putem fi obiectivi.
p 7 WC jpg
A discreditat prăbușirea FTX „altruismul eficace”?
În cazul lui Bankman-Fried, riscul nu viza doar propria sa avere, reputație și poate chiar propria libertate.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Exploratorii existenței
Kundera nu extinde aceste observații și asupra altor acte artistice, dar cred că și în pictură, de exemplu, pot funcționa aceleași mecanisme.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Un an special pentru noi
Am trecut prin toate cele ale României. De 30 de ani, nimic din ce este românesc nu ne este străin.

Adevarul.ro

image
Fost membru CNA, atac la adresa unui concurent de la Românii au talent. Ce răspunde mama băiețelului luat în vizor
Mama lui Rareș Prisacariu, băiețelul care a primit Golden Buzz-ul la emisiunea Românii au talent a răspuns la reacția dură pe care Radu Herjeu, fost membru CNA, a avut-o după emisiune.
image
Clujul depășește la PIB orașe similare din Estul Europei. „Percepția e una, realitatea e alta”
Zona Metropolitană Cluj a depășit, în ceea ce privește Produsul Intern Brut, zone metropolitane din jurul altor orașe similare din țări estice. Economistul Radu Nechita explică de ce clujenilor nu li se pare că ar trăi mai bine.
image
Marius Manole, în șoc hipotermic pe scenă!
„Ce avem noi aici?”, o piesă de teatru scrisă și regizată de Lia Bugnar, jucată de Carmen Tănase, Maria Obretin și Marius Manole, a fost un succes deplin la Birmingham, unde spectatorii nici măcar n-au observat că Marius Manole a intrat șoc hipotermic.

HIstoria.ro

image
Moștenirea fabuloasă a lui Heinrich Schliemann, descoperitorul Troiei
Când, în 1891, i s-a citit testamentul, s-a dovedit că Heinrich Schliemann lăsase în urmă o moștenire (apropo de lichidități, judecând după valoarea de azi) de aproximativ 100 de milioane de euro.
image
„Orașul de aur”, de sub nisipurile Egiptului
Pe lista descoperirilor recente și considerate fascinante se înscrie și dezvăluirea unui oraș de aur, din Luxor, Egipt.
image
Ce mai mare soprană a nostră, Hariclea Darclée, cea care a salvat opera La Tosca / VIDEO
E duminică, 14 ianuarie 1900, iar pe scena Teatrului Constanzi din Roma are loc o premieră memorabilă:„Tosca”, opera în trei acte a lui Giacomo Puccini. E prima reprezentaţie a poveştii dramatice care va cuceri lumea, iar soprana româncă Hariclea Darclée o interpretează pe Floria Tosca.