Ambiții mici și calcule stupide

Publicat în Dilema Veche nr. 740 din 26 aprilie – 2 mai 2018
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg

E greu să te plictisești urmărind evenimentele românești. Partea dificilă intervine de-abia cînd încerci să le pui într-un cadru măcar parțial coerent. România are acest dar bizar de a fi, în același timp, în afara lumii și în interiorul ei. Și nu întotdeauna cele două planuri se suprapun exact.

Să ne uităm, spre exemplu, la bizara discuție privind ambasada României în Israel. Un non-subiect pentru populația României, dar o temă foarte delicată pentru cel puțin o duzină de guverne din acea parte de lume. Ei bine, aici a ales executivul român aflat sub protecția și înaltul patronaj al lui Liviu Dragnea să își facă simțită prezența. Practic, fără să fie obligat, provocat fără să înțeleagă măcar foarte bine ce face, Guvernul a decis să mărească viteza demersurilor privind mutarea ambasadei de la Tel Aviv la Ierusalim. Doar pentru că așa vrea dl Liviu Dragnea.

De la Nicolae Ceaușescu încoace n-a mai fost un lider român așa de interesat de Orientul Mijlociu. E drept, sînt unele diferențe. Ceaușescu se visa un soi de arhitect al păcii și, poate, cîștigător al Nobelului. Liviu Dragnea se visează Cea­ușescu, dar fără alte ambiții globale. Un Ceaușescu mai mic și mai pragmatic. Nobelul său e libertatea de a se bucura nestingherit de putere și de beneficiile aferente. Dl Dragnea practică un soi de inconștiență voioasă și, pînă la urmă, dincolo de orice alte considerente, absolut ridicolă.

Semnalul pe care îl transmite România prin anunțul de săptămîna trecută e unul absolut nefericit. Ca o paranteză, la momentul anunțului, s-a întîmplat să mă aflu în compania unor colegi din Orientul Mijlociu care m-au întrebat, cumva neîncrezători, dacă știrea de pe agențiile internaționale de presă e reală. Închipuiți-vă efortul de a le explica acestor oameni care auzeau pentru prima oară de Liviu Dragnea ce e Liviu Dragnea, cum funcționează Liviu Dragnea și de ce Guvernul țării mele a decis brusc să iasă din Europa și să se plaseze undeva în no man’s land. Nu e chiar ușor.

Totuși, de ce presează dl Dragnea pentru mutarea acelei ambasade? E greu de înțeles. Am văzut că predomină o explicație complexă, un soi de joc al rezonanțelor din care rezultă că Liviu Dragnea încearcă altă cale de strecurat pe la mesele din Washington. Personal, cred că e mai degrabă improbabil. Mult mai aproape de realitate mi se pare cine știe ce tranzacție măruntă și cu puțin cîștigători, ale cărei detalii nu le am aflat încă. Pentru Washington există întotdeauna căi mai directe de acces, iar dlui Dragnea nu îi lipsesc resursele. Că nu știe să le folosească, că își alege parteneri dubioși sau că aderența sa la comunitatea de valori euro-atlantică e mai degrabă formală, asta e cu totul altă discuție.

Ceea ce știm sigur e că dl Dragnea, în pofida puterii sale în politica românească, e un non-personaj dincolo de Nădlac. Oficialii europeni refuză să îl întîlnească, refuză să-l ia în seamă indiferent ce ar avea de spus și preferă să privească în altă parte, ori de cîte ori Guvernul român are ceva de comunicat. Așa încît amestecul stupid și disruptiv în afacerile Orientului Mijlociu nu face decît să plaseze România în nedoritul rol al unui soi de Domn Goe geopolitic care încearcă să atragă atenția adulților chinuind pisica, spărgînd porțelanurile sau amestecîndu-se neîntrebat în conversație.

Și nu, nu e vorba de răutate din partea partenerilor noștri, ci, mai degrabă, de exasperare. Nu e nici o conspirație, e abandon. România, în pofida dimensiunilor ei, e un pitic european și internațional. Am ajuns aici grație guvernelor și majorităților politice românești care se încăpățînează să nu țină seama nici de sugestii ale partenerilor, nici de propriile promisiuni făcute în exterior.

Am urmărit tentativa președintelui de a repara oalele sparte de dl Dragnea. Lăudabilă și cumva necesară. Dar declarația asta va avea un efect mai mic decît cea a președintelui PSD privind memorandumul adoptat de Guvern. Șocul a fost produs deja. Foarte probabil, singurul efect sesizabil va fi să îl pună pe Liviu Dragnea într-o poziție jenantă în fața Israelului după ce promisiunile sale ferme se vor fi transformat în praf și pulbere.

Sîntem așadar într-un moment în care țările arabe privesc neîncrezătoare spre București, Israelul se întreabă probabil dacă nu cumva românii au luat-o razna și vorbesc pe mai multe voci în același timp, europenii oftează a exasperare, iar Washington-ul urmărește ușor stupefiat haosul și confuzia din mica și nefericita diplomație românească.

Oricine se așteaptă, în atari con­diții, la respect sau măcar de­fe­rență pentru România și pentru guvernul ei va trebui să aibă teribil de multă răbdare. Senzația de derivă și incoerență pe care o simțim în politica internă are acum și o manifestare cît se poate de clară în cea externă.

În anul centenarului, România nu știe de unde vine și încotro se duce. E prizonieră a unor calcule mărunte și stupide care își vor imprima caracterul, din păcate, asupra anilor care vin. 

Teodor Tiţă este jurnalist. Îl puteţi găsi la twitter.com/jaunetom.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

Jorge Tamayo de la Harvard vorbeste despre AI la UBB jpg
Avertismentul unui economist de la Harvard cu privire la revoluția AI: „Un miliard de oameni trebuie să se recalifice în următorii 5 ani”
Jorge Tamayo, cadru didactic asociat la Universitatea Harvard, a vorbit în cadrul unei prelegeri la UBB despre impactul Inteligenței Artificiale asupra pieței muncii. Concluzia lui este că dacă nu vrem să ne pierdem slujba din cauza AI, va trebui să fim pregătiți să ne recalificăm din 3 în 3 ani.
bulgaria saracie jpg
Cum ne sărăcește statul doar ca să-și astupe propria incompetență. Profesor de economie: „Ne uităm ca și curca la lemne și nu înțelegem”
Românii sărăcesc într-un ritm accelerat din cauza inflației care e folosită de stat pentru a umple „găurile” bugetului. Economistul Radu Nechita explică, într-o analiză pentru „Adevărul”, de ce statul și Banca Națională nu iau nicio măsură concretă pentru a stăvili creșterile de prețuri și inflația.
Ras Al Kaimach Sursa wikipedia jpg
Cele mai căutate vacanțe exotice de sărbători. După Dubai și Abu Dhabi, încă un emirat îi încântă pe români
Orientul Mijlociu a devenit tot mai accesibil în ultimii ani pentru românii aflați în căutarea destinațiilor exotice de vacanță. După Dubai și Abu Dhabi, și emiratul Ras Al Khaimach s-a numărat printre preferințele celor care au căutat sejururi de sărbători.
telefon public 0 jpeg
Strămoșii telefoanelor mobile, la mare căutare printre români. Cât au ajuns să coste după ce au fost abandonate
Vechile telefoane publice cu monedă, folosite până la apariția telefoanelor mobile, au ajuns din nou la mare căutare. De această dată, colecționarii sunt cei interesați de ele și sunt dispuși să bage mâna adânc în buzunar pentru a obține unul.
Foto 9  Ion Iliescu si Bill Clinton jpg
Povestea controversată a primului președinte din istoria României. Protejat al Anei Pauker, fiul de ilegalist școlit la Moscova, în luptele pentru putere cu Ceaușeștii
Ion Iliescu a fost primul președinte din istoria României. A avut o copilărie zbuciumată, a fost școlit în URSS, era protejat de Anna Pauker și a încercat să-l dea jos pe Ceaușescu cu cinci ani înainte de Revoluție. A avut două mandate ca președinte și două ca senator.
Comuna Nădrag  Foto Primăria Nădrag (1) jpg
Ciocanul din Nădrag, uzina metalurgică din Banat care stârnea zâmbete. Cum a dispărut brusc, după două secole
Înființată în urmă cu două secole, odată cu construcția primului furnal, uzina metalurgică din Nădrag a purtat începând din primii ani de comunism numele „Ciocanul”. A dispărut, definitiv, la sfârșitul anilor '90, când ultimii din cei aproape 2.000 de angajați ai săi au fost nevoiți să o părăsească.
cfr cluj   rapid facebook jpg
Dramatism total în Gruia: Rapid smulge un punct în ultimul minut pe terenul lui CFR Cluj
Cu o victorie, ardelenii egalau la puncte liderul U Cluj.
colaj candidati FOTO colaj Facebook
LIVE TEXT Alegeri prezidențiale 2024. România își alege președintele. Unde se poate vota, cu ce acte de identitate, cum se desfășoară votarea
Procesul de vot pentru primul tur al alegerilor prezidențiale 2024 a început începe duminică, 24 noiembrie 2024, și în țară. Secțiile de votare se deschid la ora 7,00 și se închid la ora 21,00, programul putând fi prelungit până la ora 23,59, dacă sunt alegători la rând.
Nicolae Ceaușescu (© „Fototeca online a comunismului românesc”)
24 noiembrie: Ziua în care este ales Nicolae Ceaușescu, în ciuda revoluțiilor împotriva regimurilor comuniste
Într-un context tensionat, marcat de revoluțiile anticomuniste din Europa de Est, Nicolae Ceaușescu a fost reales, pe 24 noiembrie 1989, ca secretar general al PCR. Decizia reflecta izolarea regimului, cu doar câteva săptămâni înainte de prăbușirea sa în timpul Revoluției Române.