Alte vieți

Publicat în Dilema Veche nr. 846 din 25 iunie - 1 iulie 2020
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg

Foarte preocupați  zilele astea de evoluția rasismului din Statele Unite sau de viitorul studiilor privind genul de prin universitățile românești sub presiunea conservatorismului revendicativ, trec pe lîngă noi tot felul de știri mai puțin băgate în seamă. Știri care, în teorie, ar merita măcar atîta energie cîtă se consumă pentru cele două teme amintite mai sus.

Spre exemplu, știrea despre un bărbat din Pitești care și-a violat copilul de șase ani și a primit o pedeapsă cu suspendare calculată strategic la 2 ani și 11 luni. La doar o zi după ce e condamnat, individul încalcă condițiile controlului judiciar și se întoarce la casa unde se afla victima. Imperturbabilă, Justiția română acceptă explicația că omul nu înțelesese prea bine ce are de făcut și îl lasă în libertate.

Aceeași Justiție română are nevoie de cinci ani de zile pentru a rezolva cazul unui parcagiu bătut într-o secție de poliție din București. Omul a beneficiat, spre norocul său, de asistența unor organizații non-guvernamentale, astfel încît dosarul a ajuns totuși la o concluzie în instanță. „În general, cazurile de agresiuni ale polițiștilor la adresa cetățenilor sînt tergiversate ani de zile și în cele din urmă ajung eventual la CEDO, Justiția națională fiind greu de convins că poliția poate să și greșească în exercițiul funcțiunii”, afirmă reprezentanții APADOR-CH, cei care au reușit să întoarcă de trei ori decizii de clasare a dosarului.

Altă știre, comentată și ea în trecere, privește situația oribilă a muncitorilor de la un abator din Germania. Aflați într-un regim de sclavie deghizată, cu condiții de muncă și cazare radical diferite de ale localnicilor, muncitorii importați de abatorul respectiv de prin estul Europei sînt acum în centrul unui uriaș focar de infecție cu coronavirus. Numai românii infectați sînt de ordinul sutelor. Dar nu sînt numai români acolo.

În aceeași notă a trecut puțin observată sclavia deloc deghizată descoperită într-o localitate din Maramureș. Mirarea unui vecin al familiei care exploata nefericiți fără apărare e suficientă și descumpănitoare în același timp. Vorbind despre victime, omul exclamă: „Nu știu cum de nu au murit!”. Chiar, cum de nu or fi murit?

Toate aceste întîmplări au fost relatate în presa românească. Libertatea, Digi24, PRO TV și multe altele și-au făcut datoria de a aduce la cunoștința publicului informații pe care le-au crezut, pe bună dreptate, relevante. Fiecare dintre exemplele de mai sus subliniază, într-un fel sau altul, un eșec al societății. Fie că vorbim despre lipsa de pregătire sau de caracter a unui judecător, fie că vorbim despre statutul special al polițistului – un pic mai egal în fața Justiției decît alți cetățeni , fie că vorbim despre nepăsarea germano-română față de persoane incapabile să își ceară drepturile cuvenite sau despre cinismul și sălbăticia unor locuitori ai mirificului și ospitalierului Maramureș. Același Maramureș unde fusese descoperită, anul trecut, altă colaborare româno-germană, doar că aceea funcționa în sens invers: victimele erau tineri aduși la reeducare din Republica Federală.

Oricare dintre aceste cazuri ar fi meritat o atenție mai mare din partea clasei, deloc mică sau neinfluentă, de comentatori români. N-a fost așa. Pentru că există o linie care le unește, iar linia aceea e compusă din sute de mii, milioane de oameni poate, pe care societățile noastre i-au eliminat din calcule. Indivizi de unică folosință la care se poate renunța ușor. Sau s-a renunțat deja. Regulile generale privind drepturile sau demnitatea sînt abolite în cazul lor.

Între timp, se discută foarte mult despre urmările sclaviei din Statele Unite, desființată în războiul civil de acum aproape două secole, și mai deloc despre est-europenii tratați ca o specie de rang inferior sub privirile înțelegătoare ale guvernelor din țările de origine și din țările-gazdă deopotrivă. Sau despre cinismul comunităților locale care face din cazuri cum sînt cele de la Maramureș ceva aproape banal. Comunități, nu autorități, pentru că de cele mai multe ori aceste întîmplări sînt cunoscute de vecini și rude, dar nu ajung decît tîrziu să devină dosare la poliție. Iar cînd ajung totuși dosare, Justiția română le tratează neegal. Cazul Țăndărei e un astfel de exemplu. Acest dosar de trafic de minori a fost desființat în instanță, nimeni nu e vinovat nici azi, la zece ani de la spectaculoasele intervenții filmate ale polițiilor română și britanică.

De ce abuzurile poliției americane și reacția străzii în fața lor sînt cumva mai interesante decît abuzurile poliției române e, pentru mine cel puțin, un mister. Poate brutalitatea locală, sub diversele ei forme, e uncool. Pot presupune că e cumva inconfortabil să te întrebi ce anume e greșit în organizarea societății românești dacă astfel de întîmplări revin la nesfîrșit fără ca ele să provoace schimbări majore. Sau măcar dezbateri mai vizibile.

Cred că e absurd să compari în vreun fel traumele sau valoarea unor vieți. Deci dezbateri de tipul „Black Lives Matter” vs „All Lives Matter” sînt contraproductive. Dar mă pot întreba totuși dacă nu cumva entuziasmul cu care ne scufundăm în discuții despre soarta altora nu e cumva o tactică de evaziune.

Teodor Tiţă este jurnalist. Îl puteţi găsi la twitter.com/jaunetom. 

O mare invenție – contractul social jpeg
Moartea lui Tudor Vladimirescu: asasinat sau executarea unei pedepse?
Codul penal militar intern al Eteriei nu avea nici o valoare juridică.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
„Rusia trebuie să piardă”
Orice alt deznodămînt va duce la destrămarea ordinii internaționale așa cum o știm acum, cu consecințe ce nu pot fi estimate.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Punct și de la capăt
Dar, în general, reacția unora dintre politicienii și gazetarii autohtoni după eșecul Schengen n-a reușit să depășească mimica unei bosumflări provinciale.
Frica lui Putin jpeg
Antimaniheism
Dar se poate întreba cineva: dacă răul nu se activează fără o anumită, fie și mică, proporție de bine, de ce binele însuși nu e mai puternic și mai activ?
m simina jpg
Pisicile de la Palatul de Iarnă
În altă ordine de idei, aș merge pe mîna Ecaterinei cea Mare: Albastru de Rusia și Angora albă.
AFumurescu prel jpg
Federaliștii și antifederaliștii români
A te trezi cu un picior în fiecare tabără, ca să nu zic luntre, e o binecuvîntare și un blestem.
Iconofobie jpeg
Poeți (și critici?)
Dar şi cei croiţi astfel sînt, la urma urmelor, să admitem, nişte poeţi.
„Cu bule“ jpeg
Mim și mimă
În franceză, după unele oscilații de încadrare într-un gen, mime s-a fixat ca substantiv masculin, iar pantomime ca feminin.
HCorches prel jpg
Oldies but goldies
De la Simona Popescu la Emil Brumaru, de la Mircea Dinescu la Mircea Cărtărescu, autorii contemporani nu lipsesc.
radu naum PNG
Există un stadion nou de fotbal în Ghencea. Pentru ce echipă?
Da, există, dar numai pentru unii. Pentru alţii, nu există. E ca şi cum n-ar fi, ca şi cum în mijlocul acelui cîmp din Ghencea ar fi doar un lan de grîu, sau o groapă ca a lui Ouatu, sau vidul cosmic.
p 7 WC jpg
Revenirea „delictului de gîndire”
O persoană, spunea Atkin, nu poate fi reținută sau privată de bunurile proprii în mod arbitrar, nici chiar în vreme de război.
index jpeg 6 webp
Afacerea Tate și modelul românesc
Era, într-un fel, un amestec de sisteme de vînzare de tip MLM (multi-level marketing) cu principiile funcționării unei secte.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Skynet dă în bobi*
Tehnologiile avansate vor continua să evolueze și să aibă un impact major asupra societății.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Dubla măsură
Să ne înțelegem: nu vreau să-i evacuez nici pe Marx, nici pe Engels, nici pe G.B. Shaw, pe Sartre, pe Éluard sau pe Aragon din lista de repere semnificative ale culturii europene.
Frica lui Putin jpeg
Regii, vecinii noștri
Dacă acestea sînt așa, înțelegem pasiunea modernă pentru monarhia constituțională. Cu regii și prinții Angliei mai ales sîntem toți „vecini” prin intermediul presei, al Internetului și acum, iată, al unei cărți.
m simina jpg
La Azuga (II)
Din păcate, după cel de-al Doilea Război Mondial noul regim politic din România a căutat să minimalizeze contribuția monarhiei în istoria țării.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ce oameni avem, ce oameni sîntem
Și în UE, relațiile dintre state au o bună doză de răceală și de cinism.
Iconofobie jpeg
Puțină genetică … literară
„Gena” funcționează, în acest context, asemenea sorții implacabile din tragedia antică. Devine fatum malus, predestinare obtuză.
„Cu bule“ jpeg
Paranghelia la discotecă
Descoperisem mai întîi un film grecesc din 1980, cu titlul în original Paranghelia, în care conflictul era declanșat de comandarea (= paranghelia) de către protagonist a unei muzici anume, într-un local.
HCorches prel jpg
Ca un cuțit de bucătărie proaspăt șters
Mircea Cărtărescu, în cîteva fraze, a spus, așadar, niște adevăruri tranșante și care trebuie rostite de o voce cu autoritatea lui.
radu naum PNG
Scapă Halep?
Există puţine certitudini în cazul controlului pozitiv cu Roxadustat al Simonei Halep, dar un lucru e sigur: orice ar fi, nu putem fi obiectivi.
p 7 WC jpg
A discreditat prăbușirea FTX „altruismul eficace”?
În cazul lui Bankman-Fried, riscul nu viza doar propria sa avere, reputație și poate chiar propria libertate.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Exploratorii existenței
Kundera nu extinde aceste observații și asupra altor acte artistice, dar cred că și în pictură, de exemplu, pot funcționa aceleași mecanisme.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Un an special pentru noi
Am trecut prin toate cele ale României. De 30 de ani, nimic din ce este românesc nu ne este străin.

Adevarul.ro

image
Tatăl care și-a violat fiul cu retard mental: „Trebuie să aibă și el viaţă sexuală. Nu poate rămâne virgin”
Motivarea hotărârii prin care bărbatul din Zlatna a fost condamnat la 12 ani de închisoare pentru două infracţiuni de viol, victima fiind fiul său cu retard mental, arată o situație cutremurătoare
image
image
Când au elevii vacanță în februarie, în funcție de județ. Harta cu toate informațiile
La decizia inspectoratelor şcolare judeţene şi al municipiului Bucureşti, următoarea vacanţă a elevilor, de o săptămână, va fi programată undeva în perioada 6 - 26 februarie, dar nu pentru toată lumea la fel.

HIstoria.ro

image
„Orașul de aur”, de sub nisipurile Egiptului
Pe lista descoperirilor recente și considerate fascinante se înscrie și dezvăluirea unui oraș de aur, din Luxor, Egipt.
image
Din culisele Operațiunii Marte
În istoria războiului sovieto-german, nume ca „Moscova”, „Stalingrad”, „Kursk”, „Belarus” sau „Berlin” evocă mari victorii sovietice.
image
Ce mai mare soprană a nostră, Hariclea Darclée, cea care a salvat opera La Tosca / VIDEO
E duminică, 14 ianuarie 1900, iar pe scena Teatrului Constanzi din Roma are loc o premieră memorabilă:„Tosca”, opera în trei acte a lui Giacomo Puccini. E prima reprezentaţie a poveştii dramatice care va cuceri lumea, iar soprana româncă Hariclea Darclée o interpretează pe Floria Tosca.