Alte știri

Publicat în Dilema Veche nr. 869 din 3 - 9 decembrie 2020
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg

 În Etiopia, a doua cea mai populată țară a Africii, un conflict între guvernul central și autoritățile locale din regiunea Tigray a dus în ultimele săptămîni la moartea a sute de oameni și la plecarea în pribegie a altor zeci de mii.

Cum comunitatea internațională este preocupată de criza de succesiune de la Casa Albă și de pandemie, intervenția brutală a guvernului de la Addis Abeba trece relativ neobservată. Ironic e că, anul trecut, premierul Abiy Ahmed primea premiul Nobel pentru pace, ca recunoaștere a eforturilor sale de soluționare a unui alt conflict – cel dintre Etiopia și Eritreea. 

Există totuși unele tentative de a împiedica lucrurile să degenereze. Uniunea Europeană speră că o amenințare cu tăierea fondurilor anuale pentru ajutorarea Etiopiei va avea efect. Cumva previzibil, premierul Ahmed a răspuns sfidător pe cu un tweet care pare desprins din poezii patriotice de prin estul Europei: „Mesajul meu pentru prietenii Etiopiei este că, deși sîntem săraci, nu o să ne negociem suvernitatea. Amenințarea că nu o să mai primim bani nu funcționează”.

În paralel, observatorii avizați pun la îndoială numărul de victime ale conflictului raportat de guvern și vorbesc deja de mii de persoane care și-au pierdut viața. Unii dintre ei merg chiar mai departe și invocă nevoia investigării unor crime de război.

 Tot despre refugiați e vorba și în Caucaz, unde ultimul episod al conflictului dintre Armenia și Azerbaidjan a lăsat în urmă mii de persoane silite să își caute adăpost prin orașele armene. Războiul de șase săptămîni din care azerii au ieșit net învingători s-a încheiat cu predarea unei părți din teritoriul disputat către guvernul de la Baku. Armenii care locuiau acolo au plecat. Foarte puțini s-au întors, dar o bună parte dintre ei, firesc, se tem să trăiască sub administrație azeră. Așa că trăiesc în hoteluri, școli și spații de cazare improvizate pînă cînd guvernul va găsi o soluție permanentă. În interviurile difuzate de presa internațională, mulți dintre acești oameni par să fi abandonat speranța că e cineva cu adevărat de partea lor. Guvernul armean pare incapabil să rezolve situația, încrederea în Rusia, atîta cîtă a fost, s-a evaporat, iar comunitatea internațională nu pare să fie foarte preocupată de ei.

Situația reproduce în oglindă, la dimensiuni mai mici, e adevărat, tragedia sutelor de mii de azeri expulzați din Nagorno-Karabah în anii ʼ90, cînd armenii au preluat controlul provinciei. 

Nagorno este recunoscut internațional ca parte a Azerbaidjanului, dar majoritatea locuitorilor sînt armeni. Situația regiunii rămîne neclară, iar armistițiul încheiat sub presiune rusească nu a făcut decît să mai amîne o rezolvare finală a disputei. Mai devreme sau mai tîrziu, acest război, vechi de zeci de ani deja, va reveni în actualitate.

 După ani de zile de avertismente alarmiste și un recul real al agendei ecologiste, oamenii de știință își recapătă optimismul cu privire la șansele de a ține sub control încălzirea globală. O analiză publicată de BBC arată că începe să devină plauzibil un scenariu în care obiectivele Acordului Climatic de la Paris devin realizabile. Contribuie la asta mai mulți factori. Primul dintre ei este decizia relativ surprinzătoare a Chinei de a obține neutralitatea emisiilor de carbon de pe teritoriul ei pînă în 2060. Anunțul făcut în septembrie de președintele Xi Jinping a reprezentat o schimbare majoră în politica gigantului asiatic care se ferea anterior să își ia angajamente foarte ferme în această direcție de teamă că i-ar putea fi afectat ritmul de creștere economică. La fel, Canada, Africa de Sud, Japonia și Coreea de Sud au anunțat și ele obiective asemănătoare, unele cu termene chiar mai ambițioase. Schimbarea de la Casa Albă a contribuit și ea la optimismul oamenilor de știință – se crede că o administrație Biden va aduce Statele Unite înapoi în rîndul statelor semnatare ale Acordului de la Paris.

O estimare publicată în urmă cu cîteva luni arăta că temperatura globală va crește cu 2,7 grade Celsius pînă în 2100, cu 0,7 procente mai mult decît angajamentele din Acord. Însă schimbările politice din ultimele luni i-au făcut pe experții reuniți în Climate Action Tracker să reevalueze cifrele. Estimarea e că, în 2100, pămîntul va fi mai cald cu 2,1 grade decît în prezent. 

 Acuzate că încurajează distribuția de fake-news și refuză să facă pașii necesari pentru a opri pandemia de dezinformare din Occident, Facebook și Google își pot adăuga la lista (lungă) de plîngeri cărora trebuie să le facă față și aceea că ajută guvernul din Vietnam să cenzureze opiniile disidenților. Amnesty International estimează că în pușcăriile vietnameze sînt aproximativ 170 de așa-numiți „prizonieri de conștiință”, dintre care 69 ajunși acolo doar pentru că autoritățile vietnameze au fost nemulțumite de activitatea lor pe social media.

Teodor Tiţă poate fi găsit și la twitter.com/jaunetom.

image png
Reevaluarea lucrurilor de acasă
Și e de observat că țara s-a schimbat în mod fizic, mult mai mult decît atitudinea locuitorilor ei.
p 7 Sam Altman WC jpg
Capitalul cîștigă și în domeniul IA
Nu e de mirare că OpenAI nu a reușit să-și respecte misiunea.
image png
image png
Birocrații inventate, care să justifice plusul la salariu
Ne mai mirăm, apoi, de ce pleacă profesorii din învățămînt sau de ce ezită să vină.
image png
Șanticler
Rămîne să mai vorbim, desigur, despre sensurile alunecoase și imprevizibile generate de larga circulație a cuvîntului efemer.
image png
Un recrut de odinioară
Pe spatele gecii tînărului erau imprimate, în galben ţipător, cuvintele US Air Force.
image png
Mintea democratică și impunitatea poporului
Pe cînd mintea democratică nu exista, popoarele erau pedepsite.
image png
Moș Crăciun, John Fitzgerald Kennedy și bomba nucleară
A fost fix pe dos. Anul 1962 a adus cea mai gravă criză din timpul Războiului Rece, criza rachetelor nucleare din Cuba.
image png
Nevoia de umanioare
Ele sînt însoţitorul şi sprijinul ideal in dürftiger Zeit şi beneficiază de resurse încă nevalorificate în spaţiul Europei de Est.
image png
O fabulă a lui Socrate
E ceea ce am pățit și eu: după ce m-a durut piciorul din cauza legăturii, iată că a urmat și plăcerea.
image png
Spirala ghinionului și ghicitul în gri
Poate nu la fel de ostentativ, dar cei care spun lucrurile sînt, din nou, tratați ca excentrici stridenți și, pe alocuri, isterici.
image png
Cine sapă la temelia pilonului II
Este incredibilă tenacitatea cu care politicienii din zona de stînga atacă pilonul II de pensii administrate privat.
O mare invenție – contractul social jpeg
Succesiunea generațiilor în comunitatea academică: Valentin Constantin și Diana Botău
Regimurile dictatoriale și mișcările fundamentaliste s-au asociat într-o ofensivă violentă, propagandistică și armată, împotriva lumii euroatlantice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Populiștii nu (mai) sînt o excepție
Întrebările despre soarta Uniunii Europene, acuzațiile de extremism și evocarea drobului de sare fascist au devenit aproape un clișeu.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A conviețui cu imposibilul
Dictatura este un mod de organizare statală în care sfera posibilului tinde spre zero.
Frica lui Putin jpeg
„Scena politică”
Avem impresia că e o lume falsă – o „mascaradă” –, ceva profund neautentic, spre deosebire de lumea economică, de pildă, care e reală.
AFumurescu prel jpg
Vai, săracii, vai, săracii ziariști…
Incredibil, doamnelor și domnilor! Revoltător!
MihaelaSimina jpg
Cea mai frumoasă clădire din Cernăuți
Unul dintre „sporturile” la care istoria este campioană se numește „paradox”.
Iconofobie jpeg
O rugăciune la Bicaz
Nu faptul că încercam să‑l păcălesc pe Dumnezeu mă surprinde, ci dorinţa mea viscerală să trăiesc prostește, un eon întreg, dacă se putea.
„Cu bule“ jpeg
Mesa
Faptul că mesa apare des în dialoguri dovedește că forma îi era familiară publicului din secolul al XIX-lea.
image png
Ce-i rămîne Mariei de făcut?
Întrebările morale cu privire la integritatea academică și presiunea de a se conforma normelor nescrise ale colectivului profesional rămîn deschise.
RNaum taiat jpg
Comunismul se aplică din nou jpeg
Întoarcerea
Ajunși acasă, avem un fel de „rău de uscat“, cum li se întîmplă marinarilor.
image png
Misterele bugetare
Una din temele importante legate de transformarea sistemului public românesc este cea a „discreției” cu care au avut loc schimbările în administrație.

Adevarul.ro

image
Fiara de plastic. Povestea Daciei „Lăstun“ Maxi, un Fiat 500 al românilor, care nu a mai ieșit pe poartă
Dacia 500 „Lăstun“ ar fi trebuit să fie pentru români cam ce a fost Fiat 500 pentru italieni, Renault 5 pentru francezi, WV pentru germani. O mașină din gama mini, mai degrabă pentru tineret. O maşină de oraş, potrivită pentru transportul urban. A fost ideea și dorința lui Nicolae Ceaușescu
image
SPECIAL Elvira Popescu: de la actriță la contesă, devenită „Notre Dame du Théâtre“ FOTO/VIDEO
Cum a ajuns o româncă din București să devină o actriță contesă mai cunoscută în Franța decât celebra Greta Garbo.
image
Lista celor mai periculoase alimente din lume. Cinci alimente la care nu te-ai aștepta să fie incluse
În întreaga lume, există anumite alimente periculoase care pot provoca de la intoxicații alimentare ușoare până la deces, în cazuri extreme.

HIstoria.ro

image
Un posibil caz de braconaj arheologic în Moldova, în secolul al XVII-lea
Un posibil caz de braconaj asupra unui tumul din Moldova istorică este consemnat într-un document de la 1635, notează arheologul Vasile Diaconu, pe pagina sa de Facebook.
image
Moartea lui Aurel Vlaicu. Concluziile anchetei
În cursul anchetei în cazul accidentului aeronautic în care și-a pierdut viața Aurel Vlaicu (31 august/13 septembrie 1913) s-au conturat două ipoteze, pe care locotenentul av. Gheorghe Negrescu le prezintă astfel:
image
Zguduitoarea dramă amoroasă din Brăila, care a captivat presa interbelică
În anii 1923-1924, numita Anny Bally din Brăila, „de o frumuseţe rară“, a încercat să se sinucidă din dragoste. În 8 noiembrie 1924, tot din amor, şi-a împuşcat iubitul, după care s-a împuşcat şi ea.