Altă criză europeană – alte răspunsuri româneşti

Publicat în Dilema Veche nr. 605 din 17-23 septembrie 2015
Mîrșava intenție bună a statului jpeg

Criza refugiaţilor. Auzirăm de curînd părerea domnului Băsescu: „ei“ au comis-o, tot „ei“ să se spele pe cap cu ea. România a fost tratată ca stat de mîna a doua, nu ar trebui să găzduiască refugiaţi. Ăştia ar fi numai prilej de migrene, că sînt ori terorişti, ori exportatori de molime, ori etern atîrnători la buget. Aceeaşi părere am mai auzit-o la un fost preşedinte al Cehiei sau la actualul premier al Ungariei sau Slovaciei. 

În articolul trecut, am zis de ce aş dori ca România să primească un număr decent de refugiaţi. Pentru că sînt creştin ortodox şi pe mine m-au învăţat la biserică să ajut oamenii la nevoie. Popa a uitat să precizeze că ar trebui să fie creştini, altfel nu se socotesc a fi oameni. Al doilea motiv: sînt din Europa de Est. Ştiu ce e aia să cauţi norocul şi prosperitatea în alte ţări de prin Vest. Ar fi cazul să-i înţeleg şi pe alţii, în aceeaşi nevoie. Al treilea şi defel ultimul meu motiv este că sînt român şi aş dori din tot sufletul şi bugetul să pot vedea statul român că este în stare să organizeze tabere de refugiaţi, să construiască strategii de integrare socială, educaţională şi economică pentru cîteva mii de străini aflaţi la ananghie. Că România ar intra, carevasăzică, în extrem de selectul club al ţărilor apte să ajute. Acum, aş mai putea adăuga un motiv: declinul demografic al ţării. În condiţiile în care pierzi atîţia tineri care pleacă fără oprire spre Spania sau Italia, este imposibil să nu rămînă în ţară o nevoie de muncă pricepută. Pe unde ziceţi: în construcţii sau în agricultură, oriunde. 

Asta era poziţia mea de cetăţean român. Dacă mă uit, uşor schizofrenic, spre poziţia mea de cetăţean al unui stat membru al UE, situaţiunea se complică. Nu are rost să o dăm după copac, stimaţi eurofili! Draga noastră Uniune este într-o stare jalnică. Minunata administraţie de la Bruxelles, văzută adeseori drept sursă infailibilă de înţelepciune politică, este incapabilă. Statele membre (adevăraţii stăpîni ai UE) se ciondănesc şi se tîrguiesc ca la Piaţă (Comună, că aşa se chema pînă de curînd), cum că cîţi refugiaţi să ia fiecare, pe principiul „du-i, Doamne, la Ploieşti“, Comisia este pe dinafară şi nu e în stare să aplice propriile tratate (dintre care cel numit Schengen este cel mai copios ignorat), iar Parlamentul are o preocupare în a-l fluiera pe domnul Juncker cînd i se adresează. Sincer, toată prestaţia bruxelleză îmi pare lamentabilă. 

De ce? În fond, grecii, italienii, nemţii, spaniolii, portughezii, irlandezii şi atîtea alte naţii europene ştiu foarte bine ce înseamnă să te îmbarci pe un vapor spre America sau Australia pentru a găsi pacea şi a scăpa de discriminare sau mizerie. Mai toate ţările Uniunii au organizare statală suficient de puternică pentru a înregistra imigranţii, a-i caza şi a asigura oarecari politici de integrare socială (în fine, am cîteva dubii în unele cazuri). Ceea ce cred că lipseşte este un mic amănunt. Acea referire, cu mînie refuzată, la rădăcinile creştine ale Europei. Ştiţi dumneavoastră, aia refuzată din cauză că nu era corectă politic. Gîndirea aia care i-a refuzat lui Rocco Buttiglione un post de comisar pentru că amărîtul a îndrăznit să afirme că este creştin şi crede în Biblie. Aia cred că lipseşte acum. Aia cred că împinge statele membre să se tîrguiască pe „număr de capete refugiat“. Aia îi face pe Ponta, Iohannis şi Aurescu să amintească de Spaţiul Schengen refuzat, pentru a obţine cîte ceva. Nu le fac o vină. Ăsta e contextul, ăsta e jocul, asta joacă şi ei. În fond, asta e Europa în care ne-am chinuit să intrăm. 

În tot contextul ăsta mai degrabă mizerabil-instituţional, am o singură persoană pe care îmi face plăcere să o remarc: doamna Angela Merkel. Cred că şi Germaniei îi este teamă de terorişti, de boli exotice sau de non-integrare socială. Cred eu că poziţia lor este mult datorată unui mic amănunt. Tatăl doamnei Merkel a fost pastor. S-ar putea să mă înşel, deşi prea mare e coincidenţa. 

Asupra unui alt amănunt nu mă înşel şi doresc să îl amintesc celor care urlă cum că ar trebui să ne ferecăm graniţele împotriva hoardelor musulmane aducătoare de boli şi moarte. Amănuntul se numeşte Raed Arafat.  

Gabriel Giurgiu este realizator de emisiuni despre Uniunea Europeană, la TVR.  

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

Edmund Hillary
11 ianuarie: Ziua în care s-a născut Sir Edmund Hillary, primul aplinist care a escaladat Everestul
Pe 11 ianuarie 2008 a murit Sir Edmund Hillary, primul alpinist care a escaladat Everestul. Tot pe 11 ianuarie, dar în 1906, s-a născut Albert Hofmann, chimistul elvețian care a descoperit efectele psihedelice ale dietilamidei acidului lisergic (LSD).
motru jpg
Orașele care se sting încet. Două foste mândrii ale industriei românești, pe listă
România nu mai pierde doar populație, ci pierde, încet și aproape imperceptibil, orașe întregi. Fenomenul nu se vede în titluri zilnice și nu provoacă proteste de stradă, dar efectele lui sunt devastatoare pe termen lung.
pexels thirdman 7659564 jpeg
Sistemul medical în 2026, linia subțire dintre reformă și improvizație. „De fiecare dată noi stingem focul“
După un an care a pus sistemul medical românesc sub o presiune continuă – bugete insuficiente, disfuncționalități administrative și crize de încredere generate de tragedii medicale –, 2026 este așteptat ca momentul în care reformele anunțate trebuie să se vadă concret.
DSC 1252 jftSj1aW jpeg
Protagoniștii „Stranger Things“, despre semnificația prieteniei, nostalgia anilor ’80 și cum i-a schimbat serialul: „Am crescut cu toții împreună“
Serialul „Stranger Things“, un tribut adus filmelor din anii ’80, a cucerit întreaga Planetă, devenind un simbol al prieteniei, al vulnerabilității și curajului, cu monștri veniți dintr-o lume paralelă și copii forțați să crească mult prea repede.
supa ciorba istock jpg
Rețeta tradițională din Banat pe care puțini o cunosc. Cum se prepară supa de lapte cu cartofi
De-a lungul țării există nenumărate rețete locale delicioase pe care nu foarte mulți români le cunosc. Iar în Banat, în zona Carașului, se pregătește încă din cele mai vechi vremuri o supă delicioasă de lapte cu cartofi.
Monedă de aur antică „incredibil de rară”, găsită pe un câmp (© David Duggleby Auctioneers)
Monedă de aur antică „incredibil de rară”, găsită pe un câmp
O monedă antică ce ar putea oferi dovezi ale comerțului dintre două triburi, în urmă cu mai bine de 2.000 de ani, a fost descoperită cu ajutorul unui detector de metale în satul Lelley din Marea Britanie.
pod deda razboieni 2 jpg
Podul din România, martor a două Imperii și două războaie, condamnat la demolare după 117 ani de istorie
Un colos din oțel și piatră, ridicat în vremea Imperiului Austro-Ungar și trecut prin două războaie mondiale, se apropie de sfârșit. Podul feroviar de pe linia Deda–Războieni, construit în 1908, a primit undă verde pentru demolare, după mai bine de un secol în care a susținut trenuri, regimuri polit
Rachetă balistică FOTO SHUTTERSTOCK
Un semnal pentru SUA și Europa. De ce a lansat Rusia o rachetă balistică Oreșnik asupra regiunii Liov
Lovitura cu rachetă balistică cu rază intermediară Oreșnik lansată de Rusia în noaptea de 8 spre 9 ianuarie asupra regiunii Liov nu a avut un obiectiv militar clar și nici nu a produs pagube strategice semnificative, spun analiștii Institutului pentru Studierea Războiului (ISW).
5138 ATB2 StevenKnight RV 201123 jpeg
Steven Knight, creatorul viitorului „James Bond“: „În loc să mă duc la școală, mergeam cu tata, potcovar, într-un depozit de fier vechi condus de romi“
Copilăria cu parfum de epocă victoriană, alături de tatăl său fierar și potcovar și de romii cu cai și căruțe i-au influențat viața și mai ales cariera cineastului britanic Steven Knight, după cum mărturisește într-un interviu exclusiv pentru „Weekend Adevărul“