Alocaţiile din Austria, o temă cu bătaie lungă

Vă este cunoscută, desigur, declaraţia ministrului austriac de Externe, Sebastian Kurz, privind sumele plătite de guvernul de la Viena copiilor ai căror părinţi, cetăţeni UE, lucrează în această ţară. Să rezumăm: într-un interviu pentru postul public de televiziune ORF, Kurz a afirmat că Austria ar trebui să plătească alocaţii în funcţie de nivelul de trai din ţara de origine. Pentru doi copii români, ai căror părinţi muncesc în Austria, statul oferă aproximativ 300 de euro lunar, sumă care aproape corespunde unui salariu mediu din România, a spus Kurz. Sînt trei unghiuri din care putem privi această declaraţie. 

●  Primul: cel al relaţiilor bilaterale. Să recunoaştem, acestea nu se află în cel mai bun moment posibil. Scandalul Schweighofer, firma din Austria acuzată de activiştii de mediu că ar încuraja defrişări ilegale în România, trebuie că a lăsat urme în relaţia bilaterală. Pe de altă parte, România şi Austria se află pe poziţii diferite în ce priveşte politica faţă de Rusia, inclusiv în partea energetică, iar grupul austriac OMV este un jucător de prim rang pe piaţa resurselor.

Poate că s-au adunat ceva nervi în spatele uşilor închise, de s-a ajuns ca ministrul de Externe să nominalizeze România, în condiţiile în care se află abia pe locul 5 între statele membre în care sînt transferate aceste alocaţii, după Ungaria, Slovacia, Polonia şi Slovenia. Să remarcăm şi replica Ministerului Afacerilor Externe din România, potrivit căruia atitudinea Vienei ar putea afecta relaţiile bilaterale. Cu siguranţă, ceva nu e în regulă pe ruta Bucureşti-Viena. 

Al doilea unghi: cel electoral. Anul 2015 este cel al alegerilor regionale în landurile austriece. Practic, confruntările se întind pe parcursul întregului an şi menţin agitaţia pe scena politică. După alegerile generale din toamna lui 2013, la Viena guvernează o coaliţie între Partidul Social-Democrat (SPO) şi Partidul Popular (OVP), din care face parte şi ministrul de Externe Sebastian Kurz. (În paranteză fie spus, acesta este o figură în felul său. E cel mai tînăr ministru de Externe din Europa – la anul va împlini 30 de ani – şi numirea sa a părut, la vremea ei, mai degrabă o extravaganţă. Şi să mai spunem că, înainte de a deveni ministru, Sebastian Kurz a fost secretar de stat pentru… integrarea imigranţilor!) Problema este că OVP nu o duce prea bine în acest an electoral. În Styria, extrema dreaptă (Partidul Libertăţii, FPO) a obţinut un succes remarcabil, agitînd sloganul „Străin în propria ţară“. În Burgenland, partenerul de guvernare, SPO, a preferat să facă majoritate cu extrema dreaptă, în detrimentul aliatului de la centru, OVP. 

Urmează, în septembrie, alegeri în Oberosterreich şi, în octombrie, la Viena. 

Sebastian Kurz nu este nici primul şi nici ultimul politician european din partidele tradiţionale care preia discursul extremei drepte, în speranţa redobîndirii capitalului electoral. Este, eventual, ultimul venit. La fel, nu e pentru prima oară – şi probabil nici pentru ultima – cînd România şi românii sînt folosiţi ca armă politică pentru înspăimîntarea unei părţi a electoratului din diferite state membre. Aici avem o problemă reală şi atacurile motivate politic şi electoral vor continua cîtă vreme nu vom avea noi înşine o strategie de comunicare pentru eliminarea clişeelor. Nu sîntem o ţară perfectă, dar nu sîntem nici aşa cum vor să ne arate unii lideri din Uniunea Europeană. Problema este că România nici măcar nu şi-a propus să schimbe lucrurile în ce priveşte propria imagine. 

Al treilea: cel european. Desigur, oricît de lipsit de experienţă ar fi, ministrul austriac de Externe nu are cum să nu ştie că diferenţierea alocaţiilor între cetăţenii din diferite state membre încalcă legislaţia europeană. Probabil că doar unii dintre alegători nu ştiu şi ar fi dispuşi să îl creadă. Problema este că o schimbare a situaţiei, la un moment dat, este posibilă. Una dintre mizele Londrei în negocierile cu Uniunea Europeană este tocmai primirea unor grade suplimentare de libertate în politicile sociale. „Sîntem de aceeaşi părere cu britanicii: Marea Britanie doreşte reforme în cadrul UE şi asta trebuie să se întîmple rapid“, spunea Sebastian Kurz în interviul pentru ORF.

Dacă Marea Britanie va obţine concesii majore din partea Uniunii Europene, atunci să ne aşteptăm ca şi alte state să meargă pe acelaşi drum. Şi nu este exclus ca şeful diplomaţiei de la Viena să se fi simţit încurajat chiar de anumite abordări din declaraţia preşedintelui român Klaus Iohannis, în urma recentei întîlniri de la Bruxelles cu premierul britanic David Cameron. Spunea preşedintele Iohannis că partenerul său de discuţie ar fi acceptat că dreptul la liberă circulaţie este unul fundamental în Uniunea Europeană şi nu poate fi îngrădit. În schimb, liderul român a admis că Marea Britanie are o problemă reală în ce priveşte situaţia unor imigranţi care vin în Insulă nu pentru a lucra, ci doar pentru ajutoare de şomaj şi alte beneficii sociale.

Tocmai această separare a planurilor de către preşedintele român se poate să fi fost văzută de Sebastian Kurz drept o bună ocazie pentru a plusa. Cu alte cuvinte, şeful diplomaţiei de la Viena se poate să fi văzut în declaraţiile preşedintelui român un semn că Bucureştiul ar fi dispus să cedeze. 

Discuţiile privind viitoarea Europă socială se află de-abia la început, iar lucrurile nu sună deloc bine pentru români. 

Ovidiu Nahoi este realizator la TVR2.