Alocaţiile din Austria, o temă cu bătaie lungă

Publicat în Dilema Veche nr. 593 din 25 iunie - 1 iulie 2015
Ecourile tragediei jpeg

Vă este cunoscută, desigur, declaraţia ministrului austriac de Externe, Sebastian Kurz, privind sumele plătite de guvernul de la Viena copiilor ai căror părinţi, cetăţeni UE, lucrează în această ţară. Să rezumăm: într-un interviu pentru postul public de televiziune ORF, Kurz a afirmat că Austria ar trebui să plătească alocaţii în funcţie de nivelul de trai din ţara de origine. Pentru doi copii români, ai căror părinţi muncesc în Austria, statul oferă aproximativ 300 de euro lunar, sumă care aproape corespunde unui salariu mediu din România, a spus Kurz. Sînt trei unghiuri din care putem privi această declaraţie. 

●  Primul: cel al relaţiilor bilaterale. Să recunoaştem, acestea nu se află în cel mai bun moment posibil. Scandalul Schweighofer, firma din Austria acuzată de activiştii de mediu că ar încuraja defrişări ilegale în România, trebuie că a lăsat urme în relaţia bilaterală. Pe de altă parte, România şi Austria se află pe poziţii diferite în ce priveşte politica faţă de Rusia, inclusiv în partea energetică, iar grupul austriac OMV este un jucător de prim rang pe piaţa resurselor.

Poate că s-au adunat ceva nervi în spatele uşilor închise, de s-a ajuns ca ministrul de Externe să nominalizeze România, în condiţiile în care se află abia pe locul 5 între statele membre în care sînt transferate aceste alocaţii, după Ungaria, Slovacia, Polonia şi Slovenia. Să remarcăm şi replica Ministerului Afacerilor Externe din România, potrivit căruia atitudinea Vienei ar putea afecta relaţiile bilaterale. Cu siguranţă, ceva nu e în regulă pe ruta Bucureşti-Viena. 

Al doilea unghi: cel electoral. Anul 2015 este cel al alegerilor regionale în landurile austriece. Practic, confruntările se întind pe parcursul întregului an şi menţin agitaţia pe scena politică. După alegerile generale din toamna lui 2013, la Viena guvernează o coaliţie între Partidul Social-Democrat (SPO) şi Partidul Popular (OVP), din care face parte şi ministrul de Externe Sebastian Kurz. (În paranteză fie spus, acesta este o figură în felul său. E cel mai tînăr ministru de Externe din Europa – la anul va împlini 30 de ani – şi numirea sa a părut, la vremea ei, mai degrabă o extravaganţă. Şi să mai spunem că, înainte de a deveni ministru, Sebastian Kurz a fost secretar de stat pentru… integrarea imigranţilor!) Problema este că OVP nu o duce prea bine în acest an electoral. În Styria, extrema dreaptă (Partidul Libertăţii, FPO) a obţinut un succes remarcabil, agitînd sloganul „Străin în propria ţară“. În Burgenland, partenerul de guvernare, SPO, a preferat să facă majoritate cu extrema dreaptă, în detrimentul aliatului de la centru, OVP. 

Urmează, în septembrie, alegeri în Oberosterreich şi, în octombrie, la Viena. 

Sebastian Kurz nu este nici primul şi nici ultimul politician european din partidele tradiţionale care preia discursul extremei drepte, în speranţa redobîndirii capitalului electoral. Este, eventual, ultimul venit. La fel, nu e pentru prima oară – şi probabil nici pentru ultima – cînd România şi românii sînt folosiţi ca armă politică pentru înspăimîntarea unei părţi a electoratului din diferite state membre. Aici avem o problemă reală şi atacurile motivate politic şi electoral vor continua cîtă vreme nu vom avea noi înşine o strategie de comunicare pentru eliminarea clişeelor. Nu sîntem o ţară perfectă, dar nu sîntem nici aşa cum vor să ne arate unii lideri din Uniunea Europeană. Problema este că România nici măcar nu şi-a propus să schimbe lucrurile în ce priveşte propria imagine. 

Al treilea: cel european. Desigur, oricît de lipsit de experienţă ar fi, ministrul austriac de Externe nu are cum să nu ştie că diferenţierea alocaţiilor între cetăţenii din diferite state membre încalcă legislaţia europeană. Probabil că doar unii dintre alegători nu ştiu şi ar fi dispuşi să îl creadă. Problema este că o schimbare a situaţiei, la un moment dat, este posibilă. Una dintre mizele Londrei în negocierile cu Uniunea Europeană este tocmai primirea unor grade suplimentare de libertate în politicile sociale. „Sîntem de aceeaşi părere cu britanicii: Marea Britanie doreşte reforme în cadrul UE şi asta trebuie să se întîmple rapid“, spunea Sebastian Kurz în interviul pentru ORF.

Dacă Marea Britanie va obţine concesii majore din partea Uniunii Europene, atunci să ne aşteptăm ca şi alte state să meargă pe acelaşi drum. Şi nu este exclus ca şeful diplomaţiei de la Viena să se fi simţit încurajat chiar de anumite abordări din declaraţia preşedintelui român Klaus Iohannis, în urma recentei întîlniri de la Bruxelles cu premierul britanic David Cameron. Spunea preşedintele Iohannis că partenerul său de discuţie ar fi acceptat că dreptul la liberă circulaţie este unul fundamental în Uniunea Europeană şi nu poate fi îngrădit. În schimb, liderul român a admis că Marea Britanie are o problemă reală în ce priveşte situaţia unor imigranţi care vin în Insulă nu pentru a lucra, ci doar pentru ajutoare de şomaj şi alte beneficii sociale.

Tocmai această separare a planurilor de către preşedintele român se poate să fi fost văzută de Sebastian Kurz drept o bună ocazie pentru a plusa. Cu alte cuvinte, şeful diplomaţiei de la Viena se poate să fi văzut în declaraţiile preşedintelui român un semn că Bucureştiul ar fi dispus să cedeze. 

Discuţiile privind viitoarea Europă socială se află de-abia la început, iar lucrurile nu sună deloc bine pentru români. 

Ovidiu Nahoi este realizator la TVR2. 

O mare invenție – contractul social jpeg
Moartea lui Tudor Vladimirescu: asasinat sau executarea unei pedepse?
Codul penal militar intern al Eteriei nu avea nici o valoare juridică.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
„Rusia trebuie să piardă”
Orice alt deznodămînt va duce la destrămarea ordinii internaționale așa cum o știm acum, cu consecințe ce nu pot fi estimate.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Punct și de la capăt
Dar, în general, reacția unora dintre politicienii și gazetarii autohtoni după eșecul Schengen n-a reușit să depășească mimica unei bosumflări provinciale.
Frica lui Putin jpeg
Antimaniheism
Dar se poate întreba cineva: dacă răul nu se activează fără o anumită, fie și mică, proporție de bine, de ce binele însuși nu e mai puternic și mai activ?
m simina jpg
Pisicile de la Palatul de Iarnă
În altă ordine de idei, aș merge pe mîna Ecaterinei cea Mare: Albastru de Rusia și Angora albă.
AFumurescu prel jpg
Federaliștii și antifederaliștii români
A te trezi cu un picior în fiecare tabără, ca să nu zic luntre, e o binecuvîntare și un blestem.
Iconofobie jpeg
Poeți (și critici?)
Dar şi cei croiţi astfel sînt, la urma urmelor, să admitem, nişte poeţi.
„Cu bule“ jpeg
Mim și mimă
În franceză, după unele oscilații de încadrare într-un gen, mime s-a fixat ca substantiv masculin, iar pantomime ca feminin.
HCorches prel jpg
Oldies but goldies
De la Simona Popescu la Emil Brumaru, de la Mircea Dinescu la Mircea Cărtărescu, autorii contemporani nu lipsesc.
radu naum PNG
Există un stadion nou de fotbal în Ghencea. Pentru ce echipă?
Da, există, dar numai pentru unii. Pentru alţii, nu există. E ca şi cum n-ar fi, ca şi cum în mijlocul acelui cîmp din Ghencea ar fi doar un lan de grîu, sau o groapă ca a lui Ouatu, sau vidul cosmic.
p 7 WC jpg
Revenirea „delictului de gîndire”
O persoană, spunea Atkin, nu poate fi reținută sau privată de bunurile proprii în mod arbitrar, nici chiar în vreme de război.
index jpeg 6 webp
Afacerea Tate și modelul românesc
Era, într-un fel, un amestec de sisteme de vînzare de tip MLM (multi-level marketing) cu principiile funcționării unei secte.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Skynet dă în bobi*
Tehnologiile avansate vor continua să evolueze și să aibă un impact major asupra societății.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Dubla măsură
Să ne înțelegem: nu vreau să-i evacuez nici pe Marx, nici pe Engels, nici pe G.B. Shaw, pe Sartre, pe Éluard sau pe Aragon din lista de repere semnificative ale culturii europene.
Frica lui Putin jpeg
Regii, vecinii noștri
Dacă acestea sînt așa, înțelegem pasiunea modernă pentru monarhia constituțională. Cu regii și prinții Angliei mai ales sîntem toți „vecini” prin intermediul presei, al Internetului și acum, iată, al unei cărți.
m simina jpg
La Azuga (II)
Din păcate, după cel de-al Doilea Război Mondial noul regim politic din România a căutat să minimalizeze contribuția monarhiei în istoria țării.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ce oameni avem, ce oameni sîntem
Și în UE, relațiile dintre state au o bună doză de răceală și de cinism.
Iconofobie jpeg
Puțină genetică … literară
„Gena” funcționează, în acest context, asemenea sorții implacabile din tragedia antică. Devine fatum malus, predestinare obtuză.
„Cu bule“ jpeg
Paranghelia la discotecă
Descoperisem mai întîi un film grecesc din 1980, cu titlul în original Paranghelia, în care conflictul era declanșat de comandarea (= paranghelia) de către protagonist a unei muzici anume, într-un local.
HCorches prel jpg
Ca un cuțit de bucătărie proaspăt șters
Mircea Cărtărescu, în cîteva fraze, a spus, așadar, niște adevăruri tranșante și care trebuie rostite de o voce cu autoritatea lui.
radu naum PNG
Scapă Halep?
Există puţine certitudini în cazul controlului pozitiv cu Roxadustat al Simonei Halep, dar un lucru e sigur: orice ar fi, nu putem fi obiectivi.
p 7 WC jpg
A discreditat prăbușirea FTX „altruismul eficace”?
În cazul lui Bankman-Fried, riscul nu viza doar propria sa avere, reputație și poate chiar propria libertate.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Exploratorii existenței
Kundera nu extinde aceste observații și asupra altor acte artistice, dar cred că și în pictură, de exemplu, pot funcționa aceleași mecanisme.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Un an special pentru noi
Am trecut prin toate cele ale României. De 30 de ani, nimic din ce este românesc nu ne este străin.

Adevarul.ro

image
Cum a slăbit Damian Drăghici aproape 70 de kilograme. „Am avut zile când puteam să trăiesc doar din zahăr” VIDEO
Artistul, care a dezvăluit cum s-a transformat din punct de vedere fizic și mental, povestit că cea mai mare luptă pe care a dus-o a fost cea cu zahărul, și nu cea cu kilogramele.
image
Mută un singur băț de chibrit pentru a rezolva acest test de inteligență. Ai 20 de secunde la dispoziție
Acest exercițiu matematic devine corect printr-o singură mutare. Doar cei cu o inteligență peste medie îl pot face în mai puțin de 20 de secunde.
image
Condimentul ieftin care luptă împotriva cancerului. Poate fi folosit în mâncăruri, deserturi și băuturi
Acest condiment nu doar că este la îndemâna oricui și aromatizează perfect preparatele gătite, dar are și numeroase beneficii pentru sănătate.

HIstoria.ro

image
Moștenirea fabuloasă a lui Heinrich Schliemann, descoperitorul Troiei
Când, în 1891, i s-a citit testamentul, s-a dovedit că Heinrich Schliemann lăsase în urmă o moștenire (apropo de lichidități, judecând după valoarea de azi) de aproximativ 100 de milioane de euro.
image
„Orașul de aur”, de sub nisipurile Egiptului
Pe lista descoperirilor recente și considerate fascinante se înscrie și dezvăluirea unui oraș de aur, din Luxor, Egipt.
image
Ce mai mare soprană a nostră, Hariclea Darclée, cea care a salvat opera La Tosca / VIDEO
E duminică, 14 ianuarie 1900, iar pe scena Teatrului Constanzi din Roma are loc o premieră memorabilă:„Tosca”, opera în trei acte a lui Giacomo Puccini. E prima reprezentaţie a poveştii dramatice care va cuceri lumea, iar soprana româncă Hariclea Darclée o interpretează pe Floria Tosca.