Algeria însetată de democraţie – o lecţie dată Europei

Publicat în Dilema Veche nr. 786 din 14-20 martie 2019
Teatrul – dimensiune  identitară a Europei jpeg

„Ei au milioane, noi sîntem milioane“ – este doar unul din sloganele pe care le arborează algerienii care de patru săptămîni au ieşit din letargie şi manifestează masiv pentru o schimbare politică. Mobilizarea lor ar trebui să fie o lecţie pentru europenii care nu au habar ce înseamnă cu adevărat o dictatură şi un stat poliţienesc, pentru europenii care se joacă uneori cu focul permiţînd regresul democraţiei şi banalizarea extremismelor.

În Franţa, „vestele galbene“ manifestează pentru o mai mare putere de cumpărare şi împotriva democraţiei reprezentative, contestînd printre altele, în mod isteric, legitimitatea preşedintelui Emmanuel Macron. În Algeria, cu spaima în suflet, milioane de oameni aspiră la democraţia reprezentativă şi la un model francez. De o parte şi de alta a Mediteranei, cele două mişcări exprimă un decalaj gigantic între două lumi. Francezii nemulţumiţi de Macron ar trebui poate să meargă să trăiască măcar o săptămînă printre algerieni, să vadă cum suportă algerienii, din 2013, un preşedinte-fantomă şi o Putere opacă.

În vîrstă de 82 de ani, Abdelaziz Bouteflika se află în fruntea statului algerian din 1999, dar ultima dată cînd a pronunţat public un discurs a fost în 2012. Un accident cerebral l-a scos practic din viaţa politică, dar clanul din jurul său continuă să-i întreţină un cult devenit, după cum spune scriitorul algerian Kamel Daoud, absurd şi umilitor. Cum preşedintele este absent (deseori spitalizat la Geneva), algerienii sînt obligaţi să se prosterneze şi să cînte în faţa portretului său, să jure fidelitate unui portret şi să-l glorifice…

Este adevărat că Abdelaziz Bouteflika încarnează victoria împotriva islamiştilor radicali în urma unui război civil care a durat zece ani, între 1992 şi 2002, şi care s-a soldat cu 200.000 de morţi. Dar el mai încarnează totala osificare a Puterii şi incapacitatea generaţiei care a luptat pentru independenţa Algeriei de a oferi un viitor tinerei generaţii. Or, într-o Algerie care numără 45 de miloane de locuitori, peste jumătate din populaţie are sub 30 de ani. Milioane de tineri nu au cunoscut decît războiul civil şi regimul încarnat de Bouteflika. Şi poate că populaţia algeriană n-ar ieşi la manifestaţii masive dacă mafia politică din jurul lui Bouteflika n-ar fi decis să-i anunţe candidatura pentru un al cincilea mandat în fruntea ţării. Luni, 11 martie, sub presiunea străzii, puterea a dat înapoi, alegerile au fost amînate, candidatura lui Bouteflika a fost retrasă, dar algerienii rămîn vigilenţi…

Spre deosebire de „vestele galbene“ franceze, care trăiesc într-una din cele mai avansate democraţii de pe glob, dar au manifestat în mod violent, cuvîntul de ordine al contestatarilor algerieni este „Fără violenţă“. Algerienii ştiu că poliţia şi armata atît aşteaptă, o vitrină spartă sau o maşină incendiată, pentru a declaşa represiuni masive. „Ne este frică. Dar nu mai suportăm ca lumea întreagă să ne ironizeze din cauza pasivităţii noastre.“ Sînt cuvinte spuse de un tînăr algerian şi reluate într-un reportaj publicat în Franţa de revista Le Point. Acelaşi sentiment, să ne amintim, îl aveau şi românii înainte de 1989, şi anume că toată lumea îi privea cu milă din cauza pasivităţii lor.

Există însă în prezent şi o pasivitate mai largă a europenilor, care nu văd cum diverse forţe fac tot posibilul ca să ia sub control Justiţia sau mediile de informare, să propage naţionalismul sau egoismul primar. „Toate ţările au mafiile lor, numai la noi mafia are o întreagă ţară.“ Acest text era înscris pe o pancartă arborată de un tînăr în cursul manifestaţiilor de pe 1 martie de la Alger. Un text care ar trebui să le dea de gîndit şi europenilor, ca să nu permită în unele ţări mafiotizarea clasei politice.

„Sîntem furia care va face să se prăbuşească zidul fricii“ – iată un alt slogan scrijelit pe o bucată de carton de tineri manifestanţi algerieni pe data de 3 martie. Uităm astăzi cu cîtă greutate s-au prăbuşit „zidurile fricii“ şi în Europa, după al Doilea Război Mondial. În Europa occidentală lucrurile au mers mai repede, deşi în Portugalia şi în Spania aceste ziduri ale fricii au rezistat pînă în anii ’80. Portugalia a trecut la democraţie abia după moartea lui Salazar, în 1970, iar Spania după moartea lui Franco, în 1975.

Uităm şi cît de miraculoasă a fost prăbuşirea zidurilor fricii în ţările Europei de Est, în 1989… Nimeni, nici un istoric, nici un profet, nu prevăzuse prăbuşirea în lanţ a „democraţiilor populare“ şi crearea într-un timp scurt a unei Uniuni Europene pe bază de principii democratice comune. Setea de libertate a algerienilor ar trebui să-i facă să reflecteze serios pe europenii care văd în prezent în Europa mai degrabă o sursă de probleme decît unica şansă de a găsi soluţii.

În Algeria, puterea invizibilă din spatele lui Abdelaziz Bouteflika s-a crezut eternă. O spune scriitorul Kamel Daoud, stupefiat şi el că protagoniştii războiului de independenţă cîştigat în 1962 împotriva Franţei nu s-au gîndit să pregătească noi lideri, mai tineri, pentru a le preda ştafeta. Probabil că acest virus este universal uman: cum ajunge cineva la putere începe să se creadă nemuritor sau începe să fie ros în adîncul său de un vierme toxic, avid de eternizarea la putere.

În 2006, la Paris, nişte tineri furioşi că Guvernul voia o mai mare flexibilitate pe piaţa muncii, au scrijelit pe faţada unei universităţi cuvintele „Moarte democraţiei!“. Cîtă inconştienţă la cei care se joacă astfel cu libertatea! Ce iluzie să crezi că libertatea ar fi un dat etern, şi cîtă prostie cînd îţi baţi joc de ea!

Bine ar fi ca algerienii să aleagă acum modelul democratic cel mai apropiat geografic şi cultural de ei, altfel spus cel tunisian, şi nicidecum modelul nefast al haosului din Libia, al războiului civil din Siria sau al dictaturii militare din Egipt.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

Palma de Mallorca Spania Sursă foto Dertour
Zboruri directe din Sibiu către destinații populare precum Palma de Mallorca, din 2025
Din vara anului 2025, Aeroportul Internațional Sibiu își va extinde opțiunile de zbor către o nouă destinație îndrăgită de români: Palma de Mallorca, una dintre cele mai apreciate locații de vacanță din Spania.
craciunul 2024, preturi in piata slatina brazi, aranjamente si legume   foto alina mitran (8) jpg
Brazii de Crăciun sunt apreciați, dar nu se cumpără. „Trece lumea ca la muzeu. Poate va fi mai bine săptămâna viitoare”
Ofertă bogată de brazi și ornamente pentru Crăciun în piețe. Clienții vin, se uită, întreabă, își bucură ochii, dar nu se grăbesc să cumpere. „Trece lumea ca la muzeu. Poate o fi mai bine săptămâna viitoare. Ieri și alaltăieri nici taxa nu am scos-o”, se plâng comercianții.
Mufasa Regele Leu și actorii care dau voce personajelor în varianta dublată Colaj
„Mufasa: Regele Leu” ajunge în România. Cine dă voce personajelor în varianta dublată
Pe 18 decembrie 2024, publicul din România va putea viziona la cinema noul film al studiourilor Walt Disney Pictures, „Mufasa: Regele Leu”, o producție care prezintă (servește ca prequel) evenimentele ce preced povestea binecunoscutului film „Regele Leu”.
masini trafic  Foto carVertical jpg
Ce mașini fac cele mai puține accidente în funcție de culoarea pe care o au
În general, oamenii nu cred că culoarea unei mașini poate influența numărul de accidente în care aceasta este implicată, considerând că doar vehiculele viu colorate sunt mai sigure.
carne de porc la sare
Boala gravă pe care o poți face doar gustând în timp ce prepari bunătăți de Crăciun. Au fost 31 cazuri în România, anul trecut
La nivel mondial se înregistrează aproximativ 10.000 cazuri anual, iar în România, anul trecut, au fost tratate 31 cazuri, număr în creștere față de anul anterior. Boala nu se transmite de la om la om, însă te poți îmbolnăvi foarte ușor consumând carne infestată.
Timişoara-decembrie 1989 FOTO FORTEPAN/Urban Tamas
15 decembrie: La Timişoara s-a strigat pentru prima dată „Jos Ceauşescu!”. Începutul Revoluţiei din 1989
La 15 decembrie 1989, o demonstraţie de solidaritate cu pastorul Laslo Tokes declanşa o mişcare de protest împotriva regimului comunist la nivel naţional. Tot într-o zi de 15 decembrie, în 1947, se năştea George Pruteanu, celebru datorită emisiunii sale „Doar o vorbă săț-i mai spun”.
Aurora Boreală în Laponia Foto Eturia
Laponia, destinația externă cea mai căutată în luna decembrie. Oferte la prețuri reduse pentru 2025
Laponia continuă să fie una dintre cele mai populare atracții de Crăciun. Pentru sezonul 2025, au fost deja anunțate primele oferte pentru excursii în această destinație, care oferă oportunitatea de a experimenta magia Crăciunului în regiunile nordice.
image png
Mihaela Bilic, despre alimentul care ne distrugem organismul. Este consumat în timpul postului: „Postul nu face bine și nu ajută organismul decât atunci când...”
Românii care țin post se axează mai mult pe eliminarea produselor lactate, însă uită că un aliment consumat în exces le poate afecta sănătatea. Medicul nutriționist Mihaela Bilic a explicat în detaliu despre ce este vorba.
muzeul FOTO Ionica Nechifor jpg
Instituția publică din România care face profit 3.5 milioane de lei. Cum reușește un institut de cercetare să concureze cu mediul privat
În nordul extrem al României se află probabil singura instituție publică din România care face profit. Ba mai mult, asemeni unei societăți comerciale îl investește în dezvoltare. A încheiat anul cu 3.5 milioane de lei în conturi și a derulat investiții de peste 4 milioane de euro.