Algeria ├«nsetat─â de democra┼úie ÔÇô o lec┼úie dat─â Europei

Publicat în Dilema Veche nr. 786 din 14-20 martie 2019
Teatrul ÔÇô dimensiune  identitar─â a Europei jpeg

ÔÇ×Ei au milioane, noi s├«ntem milioaneÔÇť ÔÇô este doar unul din sloganele pe care le arboreaz─â algerienii care de patru s─âpt─âm├«ni au ie┼čit din letargie ┼či manifesteaz─â masiv pentru o schimbare politic─â. Mobilizarea lor ar trebui s─â fie o lec┼úie pentru europenii care nu au habar ce ├«nseamn─â cu adev─ârat o dictatur─â ┼či un stat poli┼úienesc, pentru europenii care se joac─â uneori cu focul permi┼ú├«nd regresul democra┼úiei ┼či banalizarea extremismelor.

├Än Fran┼úa, ÔÇ×vestele galbeneÔÇť manifesteaz─â pentru o mai mare putere de cump─ârare ┼či ├«mpotriva democra┼úiei reprezentative, contest├«nd printre altele, ├«n mod isteric, legitimitatea pre┼čedintelui Emmanuel Macron. ├Än Algeria, cu spaima ├«n suflet, milioane de oameni aspir─â la democra┼úia reprezentativ─â ┼či la un model francez. De o parte ┼či de alta a Mediteranei, cele dou─â mi┼čc─âri exprim─â un decalaj gigantic ├«ntre dou─â lumi. Francezii nemul┼úumi┼úi de Macron ar trebui poate s─â mearg─â s─â tr─âiasc─â m─âcar o s─âpt─âm├«n─â printre algerieni, s─â vad─â cum suport─â algerienii, din 2013, un pre┼čedinte-fantom─â ┼či o Putere opac─â.

├Än v├«rst─â de 82 de ani, Abdelaziz Bouteflika se afl─â ├«n fruntea statului algerian din 1999, dar ultima dat─â c├«nd a pronun┼úat public un discurs a fost ├«n 2012. Un accident cerebral l-a scos practic din via┼úa politic─â, dar clanul din jurul s─âu continu─â s─â-i ├«ntre┼úin─â un cult devenit, dup─â cum spune scriitorul algerian Kamel Daoud, absurd ┼či umilitor. Cum pre┼čedintele este absent (deseori spitalizat la Geneva), algerienii s├«nt obliga┼úi s─â se prosterneze ┼či s─â c├«nte ├«n fa┼úa portretului s─âu, s─â jure fidelitate unui portret ┼či s─â-l glorificeÔÇŽ

Este adev─ârat c─â Abdelaziz Bouteflika ├«ncarneaz─â victoria ├«mpotriva islami┼čtilor radicali ├«n urma unui r─âzboi civil care a durat zece ani, ├«ntre 1992 ┼či 2002, ┼či care s-a soldat cu 200.000 de mor┼úi. Dar el mai ├«ncarneaz─â totala osificare a Puterii ┼či incapacitatea genera┼úiei care a luptat pentru independen┼úa Algeriei de a oferi un viitor tinerei genera┼úii. Or, ├«ntr-o Algerie care num─âr─â 45 de miloane de locuitori, peste jum─âtate din popula┼úie are sub 30 de ani. Milioane de tineri nu au cunoscut dec├«t r─âzboiul civil ┼či regimul ├«ncarnat de Bouteflika. ┼×i poate c─â popula┼úia algerian─â n-ar ie┼či la manifesta┼úii masive dac─â mafia politic─â din jurul lui Bouteflika n-ar fi decis s─â-i anun┼úe candidatura pentru un al cincilea mandat ├«n fruntea ┼ú─ârii. Luni, 11 martie, sub presiunea str─âzii, puterea a dat ├«napoi, alegerile au fost am├«nate, candidatura lui Bouteflika a fost retras─â, dar algerienii r─âm├«n vigilen┼úiÔÇŽ

Spre deosebire de ÔÇ×vestele galbeneÔÇť franceze, care tr─âiesc ├«ntr-una din cele mai avansate democra┼úii de pe glob, dar au manifestat ├«n mod violent, cuv├«ntul de ordine al contestatarilor algerieni este ÔÇ×F─âr─â violen┼ú─âÔÇť. Algerienii ┼čtiu c─â poli┼úia ┼či armata at├«t a┼čteapt─â, o vitrin─â spart─â sau o ma┼čin─â incendiat─â, pentru a decla┼ča represiuni masive. ÔÇ×Ne este fric─â. Dar nu mai suport─âm ca lumea ├«ntreag─â s─â ne ironizeze din cauza pasivit─â┼úii noastre.ÔÇť S├«nt cuvinte spuse de un t├«n─âr algerian ┼či reluate ├«ntr-un reportaj publicat ├«n Fran┼úa de revista Le Point. Acela┼či sentiment, s─â ne amintim, ├«l aveau ┼či rom├ónii ├«nainte de 1989, ┼či anume c─â toat─â lumea ├«i privea cu mil─â din cauza pasivit─â┼úii lor.

Exist─â ├«ns─â ├«n prezent ┼či o pasivitate mai larg─â a europenilor, care nu v─âd cum diverse for┼úe fac tot posibilul ca s─â ia sub control Justi┼úia sau mediile de informare, s─â propage na┼úionalismul sau egoismul primar. ÔÇ×Toate ┼ú─ârile au mafiile lor, numai la noi mafia are o ├«ntreag─â ┼úar─â.ÔÇť Acest text era ├«nscris pe o pancart─â arborat─â de un t├«n─âr ├«n cursul manifesta┼úiilor de pe 1 martie de la Alger. Un text care ar trebui s─â le dea de g├«ndit ┼či europenilor, ca s─â nu permit─â ├«n unele ┼ú─âri mafiotizarea clasei politice.

ÔÇ×S├«ntem furia care va face s─â se pr─âbu┼čeasc─â zidul friciiÔÇť ÔÇô iat─â un alt slogan scrijelit pe o bucat─â de carton de tineri manifestan┼úi algerieni pe data de 3 martie. Uit─âm ast─âzi cu c├«t─â greutate s-au pr─âbu┼čit ÔÇ×zidurile friciiÔÇť ┼či ├«n Europa, dup─â al Doilea R─âzboi Mondial. ├Än Europa occidental─â lucrurile au mers mai repede, de┼či ├«n Portugalia ┼či ├«n Spania aceste ziduri ale fricii au rezistat p├«n─â ├«n anii ÔÇÖ80. Portugalia a trecut la democra┼úie abia dup─â moartea lui Salazar, ├«n 1970, iar Spania dup─â moartea lui Franco, ├«n 1975.

Uit─âm ┼či c├«t de miraculoas─â a fost pr─âbu┼čirea zidurilor fricii ├«n ┼ú─ârile Europei de Est, ├«n 1989ÔÇŽ Nimeni, nici un istoric, nici un profet, nu prev─âzuse pr─âbu┼čirea ├«n lan┼ú a ÔÇ×democra┼úiilor populareÔÇť ┼či crearea ├«ntr-un timp scurt a unei Uniuni Europene pe baz─â de principii democratice comune. Setea de libertate a algerienilor ar trebui s─â-i fac─â s─â reflecteze serios pe europenii care v─âd ├«n prezent ├«n Europa mai degrab─â o surs─â de probleme dec├«t unica ┼čans─â de a g─âsi solu┼úii.

├Än Algeria, puterea invizibil─â din spatele lui Abdelaziz Bouteflika s-a crezut etern─â. O spune scriitorul Kamel Daoud, stupefiat ┼či el c─â protagoni┼čtii r─âzboiului de independen┼ú─â c├«┼čtigat ├«n 1962 ├«mpotriva Fran┼úei nu s-au g├«ndit s─â preg─âteasc─â noi lideri, mai tineri, pentru a le preda ┼čtafeta. Probabil c─â acest virus este universal uman: cum ajunge cineva la putere ├«ncepe s─â se cread─â nemuritor sau ├«ncepe s─â fie ros ├«n ad├«ncul s─âu de un vierme toxic, avid de eternizarea la putere.

├Än 2006, la Paris, ni┼čte tineri furio┼či c─â Guvernul voia o mai mare flexibilitate pe pia┼úa muncii, au scrijelit pe fa┼úada unei universit─â┼úi cuvintele ÔÇ×Moarte democra┼úiei!ÔÇť. C├«t─â incon┼čtien┼ú─â la cei care se joac─â astfel cu libertatea! Ce iluzie s─â crezi c─â libertatea ar fi un dat etern, ┼či c├«t─â prostie c├«nd ├«┼úi ba┼úi joc de ea!

Bine ar fi ca algerienii s─â aleag─â acum modelul democratic cel mai apropiat geografic ┼či cultural de ei, altfel spus cel tunisian, ┼či nicidecum modelul nefast al haosului din Libia, al r─âzboiului civil din Siria sau al dictaturii militare din Egipt.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Un roman de ╚Ötiin╚Ť─â
Bill Bryson nu este om de ╚Ötiin╚Ť─â, nu are o forma╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare s─â aib─â ├«n spate un proces de ├«n╚Ťelegere, de clarificare a unor lucruri, p├«n─â la nivelul la care devin accesibile oric─ârui om cu o minim─â educa╚Ťie academic─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Datoria Europei
Nici Fran╚Ťa, nici Germania ╚Öi nici ÔÇô cu at├«t mai pu╚Ťin! ÔÇô ╚Ü─ârile de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigen╚Ťele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Note, st─âri, zile
Mi-e greu s─â pricep de ce a certa pe toat─â lumea e o form─â de ÔÇ×ac╚ŤiuneÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
ÔÇ×Nu umili╚Ťi Fran╚Ťa, domnule pre╚Öedinte!ÔÇŁ
Pre╚Öedintele Fran╚Ťei, Emmanuel Macron, a declarat de dou─â ori, nu o singur─â dat─â, c─â ÔÇ×nu trebuie umilit─â RusiaÔÇŁ.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lec╚Ťie pentru care m─â tem c─â opulentul nostru continent, cu birocra╚Ťia lui pe c├«t de groas─â, pe at├«t de nevolnic─â, cu politicienii lui minusculi, nu este preg─âtit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
├Än prim─âvara anului 1897, la etajul al patrulea al ╚Öcolii publice Cooper Union din Manhattan pe care o ├«nfiin╚Ťase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lung─â istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a def─âim─ârii profesorilor a devenit la noi pandemic─â ╚Öi are un gust nu amar, ci de-a dreptul gre╚Ťos, cel pu╚Ťin ├«n percep╚Ťia mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuz─â Occidentul s─â numeasc─â fascist─â Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascist─â Rusia lui Putin se explic─â prin contextul psiho-istoric al ╚Ť─ârilor europene.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Ce mai facem cu Na╚Ťionala?
Ne tortureaz─â ┼či o tortur─âm, chestiune din care nimeni nu va r─âm├«ne ├«ntreg. Echipa Rom├óniei nu e altceva dec├«t oglinda Rom├óniei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neap─ârat ipocrizie, cum ar zice unii, ci polite╚Ťe ╚Öi meserie.

Adevarul.ro

image
├Änchisoare pe via┼ú─â ├«n┬áMarea Britanie pentru ┼čoferii care produc accidente mortale. ├Än ce condi┼úii se aplic─â pedeapsa maxim─â
Marea Britanie introduce pedeapsa cu ├«nchisoarea pe via┼ú─â pentru ┼čoferii care ucid, ├«n cadrul unei ample reforme a justi┼úiei care a intrat duminic─â ├«n vigoare, potrivit informa┼úiilor publicate de BBC.
image
O t├ón─âr─â ┼či-a dorit o noapte de vis ├«n compania unui ÔÇ×Don JuanÔÇŁ. Idila s-a transformat ├«n co┼čmar
O t├ón─âr─â care credea c─â va tr─âi o noapte de vis al─âturi de un a┼ča-zis ÔÇ×Don JuanÔÇŁ s-a trezit a doua zi ca dintr-un co┼čmar. B─ârbatul a fost condamnat pentru faptele sale.
image
Imagini din patiseria Paul din mall Promenada ├«nchis─â de ANPC din cauza mizeriei ┼či a alimentelor expirate VIDEO
O echipa din Comisariatul pentru Protec┼úia Consumatorilor din Municipiul Bucure┼čti a constatat un mod defectuos ├«n desf─â┼čurarea activit─â┼úii Patiseriei/cofet─âriei Paul, care oferea spre consum produse care pot pune ├«n pericol via┼úa ┼či s─ân─âtatea consumatorilor.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
├Än prim─âvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a c─ârui gazd─â era Betty Crocker, devenit─â o emblem─â a emisiunilor de acest gen ╚Öi un idol al gospodinelor de peste Ocean. Pu╚Ťin─â lume ╚Ötia c─â Betty nu exista cu adev─ârat, ci era doar o pl─âsmuire a min╚Ťilor creatoare ale postului de radio.
image
ÔÇ×UverturaÔÇŁ r─âzboiului austro-turc din 1715-1718
R─âzboiul turco-vene╚Ťiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut ╚Öi drept R─âzboiul Austro-Turc din 1715-1718, sau ÔÇ×R─âzboiul lui Eugeniu de SavoiaÔÇŁ, este primul din seria r─âzboaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol ├«i scria Elisabetei c─â otomanii ├«ncercaser─â pe data de 28 s─â ias─â din Plevna lupt├ónd ╚Öi construind un pod peste r├óul Vid, ├«n zon─â desf─â╚Öur├óndu-se b─ât─âlii cumplite. Carol s-a ├«ndreptat imediat ├«n acea direc╚Ťie, ├«n timp ce ├«mp─âratul se dusese ├«n centrul dispozitivului.