Alegerile româneşti din unghiul războiului global al ideilor

Publicat în Dilema Veche nr. 557 din 16-22 octombrie 2014
Alegerile româneşti din unghiul războiului global al ideilor jpeg

E probabil ca, din punctul de vedere al lumii libere, să existe primejdii net mai mari decît pusul „lupului“ Ponta „paznic la stîna“ democraţiei de pe malul Dîmboviţei. Dar n-ar trebui neglijată nici una.

Vestul e un spaţiu al meditaţiei rafinate. Neştirbită e mîndria gîndirii diferenţiate la elitele occidentale, intact orgoliul Apusului de a fi deprins perfect învăţatul din greşelile trecutului. Dar e loc şi de mai bine. Prin contrast, merită citat un maestru hasidic. Rabinul Pinhas din Korez, un făcător de minuni atît de bun şi de smerit, încît Cerul nu-i refuza nimic, afirma că se teme „doar ca isteţimea să nu cumva s-ajungă să-i depăşească pietatea“.

Comentatorii apuseni nu se prea sinchisesc de asemenea aprehensiuni. Adevărat e însă şi faptul că rar ajung să pună degetul pe rănile purulente ale democraţiilor: de pildă, pe cea provocată de inadecvarea, din raţiuni şi neajunsuri interne, a măsurilor de apărare a lumii libere în faţa noilor versiuni ale vechilor provocări totalitare. În vestul mai trufaş se operează aprig cu tot felul de disjuncţii. Mai rar se întrezăreşte, în schimb, unitatea în cuget şi simţiri a celor ce urăsc libertatea şi a variantelor lor de extremism. Hannah Arendt se cere redescoperită.

Sigur, nu toţi vrăjmaşii democraţiilor liberale sînt o apă şi-un pămînt. Unii, de felul liderilor sovietici, erau, sau păreau, spre deosebire de teroriştii ISIS, previzibili şi raţionali şi, ca atare, maniabili. Dar s-a descoperit într-un tîrziu, în criza ucraineană, că succesorul şi produsul lor direct, Vladimir Putin, e departe de a fi la fel.

Totuşi, freneticele autoiluzionări occidentale n-au încetat nici în privinţa lui. Mai cred destui că ar fi inteligent să reflecteze în mod serios la asocierea liderului rus, ca aliat, la lupta în contra Statului Islamic, primejdia celui din urmă fiind cotată ca maximă, iar a Kremlinului, invariabil, minimalizată. Or, ISIS n-ar fi luat proporţiile actuale, dacă Rusia şi China nu ar fi blocat la ONU, ani la rînd, rezolvarea problemei siriene.

La bursa aceloraşi iluzii s-a tranzacţionat şi perpetuat prezumţia existenţei unei Turcii îmbrăţişînd un islamism chipurile „moderat“. Or, s-a dovedit în repetate rînduri  – ba în maltratarea demonstranţilor din parcul Gezi, ba în susţinerea de către Ankara a unei grupări teroriste precum Hamas, ori în atitudinea faţă de kurzi – că această ipotetică variantă de islamism e o contradicţie în termeni.

Creuzetul totalitarismelor şi restanţele Vestului

Surprinzător, Jaques Schuster, un comentator german, a scos, recent, în evidenţă, în Die Welt, că există o legătura strînsă între actualul conflict cu islamismul şi luptele antitotalitare ale veacului trecut. Înrudirea dintre fascism, comunism şi islamism n-ar fi fost cazul să mai uimească, la aproape un deceniu şi jumătate de la mega-atentatele din 2001. Or, potrivit lui Schuster, litigiul „cu islamismul se percepe în Apus ca o simplă confruntare pentru putere politică“. În fapt, „e un război global al ideilor, iar Occidentul ar face bine să-l şi poarte în acest fel“.

Au existat şi vremi net mai lucide, cînd armata germană nu era încă pusă pe butuci, din pricina himerei că în Europa s-ar fi instalat pacea eternă, iar Bundeswehr-ul nu se transformase încă în subiect de satiră şi umor, ci mai era un instrument util de apărare a alianţei nordatlantice.

La rîndul lor, în 1944, militarii americani trimişi să debarce în Normandia, spre a elibera Germania şi Europa de Hitler, se împovăraseră, luînd cu ei, dimpreună cu arme şi muniţie, după cum aminteşte Schuster, vreo 15 milioane de cărţi scrise de emigranţi germani, refugiaţi, în anii ’30, din faţa urgiei naziste. În epocă, americanii înţeleseseră că războiul împotriva nazismului implica distribuirea cărţilor, ca arme într-o luptă spirituală pentru „sufletul faustic“, pentru o libertate care nu se cîştigă decît prin adevăr.

Fiindcă adevărul fusese mutilat de dictatură, iar dreptatea, strîmbată de propaganda totalitară. Cea comunistă n-a făcut excepţie. Resuscitate de cărţile unor „renegaţi“ precum Orwell şi Koestler şi de textele jurnaliştilor Europei Libere, adevărul şi dreptatea au ajuns, mai nou, să fie puse iar la colţ, ori schilodite nu doar de maşinării propagandistice totalitare, precum cele de la Moscova şi Peking, ci şi de relativism şi corectitudine politică.

Cea din urmă, însoţită de propensiunea spre reducerea la tăcere a spiritelor critice e, potrivit lui Schuster, la originea restrîngerii „la cîţiva curajoşi a numărului celor care îndrăznesc, în Vest, să plaseze islamismul pe aceiaşi treaptă cu ideile totalitare ale secolului XX.“

Alte năluci

O a treia iluzie persistentă determinînd în Vest abordări neadecvate vizează pericolele la adresa valorilor ocidentale reprezentate de democraţiile defecte şi de accesul la putere al liderilor lor. Dincolo de manifestările aiuritoare de simpatie ale unui Victor Ponta pentru comunismul chinez şi de grija lui de o intensitate ieşită din comun pentru interesele ruseşti, şochează grav şi altă atitudine a premierului, cea faţă de încleştarea justiţiei româneşti cu marea corupţie.

Acest dosar, care-i priveşte şi pe aliaţii pseudoliberali ai lui Ponta, este voluminos. Conţine apărarea unor mari corupţi ca Adrian Năstase, prelungirea, pînă la porţile puşcăriei sau chiar şi dincolo de ea, a unor alianţe cu securişti ca Dan Voiculescu, precum şi alte, groase, nesimţiri. De pildă, acceptarea, în plină campanie electorală şi în ciuda ei, fără vreo crîcnire perceptibilă, ca majoritatea din forul legislativ să blocheze ori să tergiverseze, la calendele greceşti, ridicarea imunităţii parlamentarilor implicaţi în scandaluri revoltătoare, precum afacerea licenţelor Microsoft.

Iar toate acestea în condiţiile în care pînă şi la Washington s-a ajuns, în sfîrşit, să se priceapă şi să se şi afirme deschis că „securitatea unor ţări (ca România) e ameninţată nu doar din afară“, de expansionismul rusesc, ci şi din interior, de corupţie şi de vidarea de miez a statului de drept, din pricina unor dregători, care „profită de NATO şi UE, dar au uitat de valorile“ situate la baza acestor instituţii. De lideri, care promovează „democraţia iliberală şi ultranaţionalismul, restrîng libertatea presei şi demonizează societatea civilă“, protejîndu-i de justiţie pe politicienii corupţi.

Ghici ghicitoarea mea la cine oare se referea dojana blîndă a viceşefei diplomaţiei americane, Victoria Nuland. Scrutinul prezidenţial românesc – o simplă luptă pentru putere politică? Aşa le pare în continuare multor vesteuropeni. Ceea ce este absurd.

O posibilă soluţie

Ce n-au reuşit China, Putin şi emulii săi din sudul şi estul Europei a izbutit, vai, ISIS. A forţat, în sfîrşit, acea schimbare de paradigmă, acea reactivare a politicii externe americane pe care au prezis-o prea puţini, fiindcă izolaţionista administraţie Obama a încercat din răsputeri să o evite. Rămîne ca acestui remarcabil progres epistemologic să le urmeze cît mai rapid, şi altele, la Washington şi aiurea.

Căci la nivelul reflecţiei politice, elitele occidentale continuă să fie în urmă. E probabil ca, din punctul de vedere al lumii libere, să existe primejdii net mai mari decît pusul „lupului“ Ponta „paznic la stîna“ democraţiei de pe malul Dîmboviţei. Dar n-ar trebui neglijată nici una.

Un important spor gnoseologic s-ar obţine dacă s-ar înţelege că nu Ponta, Orban sau un Erdogan ar trebui să alimenteze îngrijorarea Vestulului atît, cît tolerarea lor de către segmente importante ale populaţiilor est-europene. Eliminarea variilor pericole planînd asupra democraţiilor va depinde, prin urmare, şi de lansarea de programe de educare a unor mase sistematic supuse experimentului mancurtizărilor televizate. 

Articol apărut pe site-ul Deutsche Welle, www.dw.de

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Cum arată Rotunda, locul unde a fost bătaie pe „casele de 250 de euro". Prețul cu care se vând acum imobilele FOTO
Zeci de proprietari ai caselor din satul Rotunda, comuna băcăuană Gura Văii, își reabilitează și modernizează imobilele. Mai mult de jumătate din cele 205 case construite de autorități în 2005, după inundații devastatoare, și abandonate ulterior au fost cumpărate la licitație acum doi ani
image
Unde trăiesc cel mai puțin „dotaţi“ bărbaţi din lume. Locul ocupat de români în topul mondial
Cercetătorii au întocmit o hartă interactivă a statelor unde trăiesc cei mai slab dotați bărbați.
image
Tipul de brânză pe care este bine să-l mănânci înainte de culcare: adormi în timp record
Mâncatul câtorva felii de brânză înainte de culcare vă poate ajuta să adormiți rapid.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.