Alegerile franceze, faza pe România

Publicat în Dilema Veche nr. 688 din 27 aprilie – 3 mai 2017
Aţi uitat de Mediterana? N ar trebui! jpeg

Alegerile prezidențiale franceze au o importanță europeană și globală. Iar România este și ea afectată de această veritabilă undă de șoc. Mai întîi de toate, să privim contextul larg, strategic și istoric. Pentru România, proiectul european și euroatlantic reprezintă vehiculul modernizării.

Privind în istorie, momentele-cheie ale procesului de modernizare au fost strîns legate de contextul european – de la Unirea Principatelor la proclamarea independenței sau Marea Unire de la 1918. Istoria modernă a României este o istorie a drumului către Europa, cu mai mult sau mai puțin succes și cu o paranteză de cîteva decenii, în perioada comunistă.

După căderea comunismului, România a optat, aproape firesc, pentru reluarea drumului către modernizare pe model european. De unde și consensul larg din societate în această privință, la vremea respectivă. Vorbim despre securitate, cu referire mai ales la aspectul euroatlantic, vorbim, evident, despre finanțările europene, dar, foarte important, despre implantul de bune practici, în administrație, justiție și în decizia politică. Toate aceste „importuri“ din Occident, în măsura în care ele au fost realizate, au contribuit la schimbarea în bine a României.

Acum, o victorie a candidatului proeuropean Emmanuel Macron și, odată cu aceasta, o relansare a proiectului european ar fi în avantajul României. Modul în care se va reconstrui Uniunea Europeană rămîne subiect de dezbatere – direcția, însă, ne va fi în principiu favorabilă.

Victoria candidatei de extremă dreapta, Marine Le Pen, care ar duce la blocarea Uniunii Europene, dat fiind programul pe care îl afișează, va însemna pentru România o închidere a orizontului și o intrare într-o zonă de incertitudine, pentru o perioadă încă nedefinită. Și aceasta, într-un context regional și așa complicat, prin creșterea agresivității Rusiei.

Apoi, ne putem gîndi la interesul politic imediat – de pildă, la președinția românească a Consiliului Uniunii Europene, din 2019, unde colaborarea cu o Franță pro-europeană – o Franță cu care, de altfel, avem un parteneriat strategic – contribuie la o președinție de succes, așa cum Bucureștiul își dorește. Și tot în 2019, de fapt cu începere de la 1 decembrie 2018, se va desfășura Sezonul cultural România-Franța, ce marchează centenarul creării României moderne și care se va desfășura pînă la 30 iunie 2019. Vor fi, așadar, șapte luni în care România va avea ocazia să-și prezinte, pe pămînt francez, tot ce are mai reprezentativ și mai creativ din punct de vedere cultural. Nu este lipsit de importanță ce fel de Franță vom găsi: una deschisă către lume și angajată în susținerea valorilor europene sau, dimpotrivă, o Franță refugiată în spatele propriilor ziduri și mituri.

Să nu uităm apoi aspectul economic. Relația economică româno-franceză este una foarte puternică și ea este potențată tocmai de avantajele pieței unice europene, atît de hulită de candidata de extremă dreaptă. Franța a „exportat“ un număr impresionant de locuri de muncă în România, în industrii extrem de competitive, dacă ne gîndim la investiția de succes Dacia-Renault și pînă la recentul proiect Airbus Helicopters de la Ghimbav. Toate aceste colabărări de succes ar fi fost greu, dacă nu imposibil de imaginat în afara libertăților oferite de piața unică europeană. Protecționismul vizat de candidata extremei drepte va sufoca tot acest proces de transfer financiar și tehnologic, în beneficiul ambelor părți. Și nici nu este cazul să ne gîndim ce ar însemna un eventual Frexit pentru economia românească.

În sfîrșit, să ne mai gîndim la multele mii de studenți români care învață în Franța, prin intermediul programelor Erasmus, și alte mii de tineri francezi care se pregătesc în România. O Franță care ar arunca în aer proiectul european va însemna, pe acest teren, mii și mii de vise spulberate.

Această lecție a interdependențelor lumii de azi trebuie să fie înțeleasă și la București. Nici o decizie politică de amploare nu poate fi luată în afara contextului european și regional. Apoi, este bine să conștientizăm importanța parteneriatelor, dar mai ales a economiei și societății deschise. De multe ori considerăm aceste lucruri ca fiind subînțelese, ca făcînd parte din cotidian, dar iată că vin momente în care vedem că deschiderea și libertățile pot fi atît de fragile și, în consecință, atît de ușor de pierdut. 

(acest articol a fost prezentat de Ovidiu Nahoi în cadrul emisiunii 40 de minute de la RFI România) 

Ovidiu Nahoi este redactor-șef la RFI România.

Bătălia cu giganții jpeg
Onoarea și dezonoarea Legiunii de Onoare
Ce onoare mai e medalia Legiunii de Onoare dacă e oferită unor dictatori?
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Fără solemnități (memorialistică)
Episoadele „omenești” de care am avut parte în neașteptatele mele experiențe ministeriale au, totuși, hazul lor, pe care mi-l amintesc cu o consistentă nostalgie și pe care le povestesc cu plăcere cînd se ivește ocazia.
Frica lui Putin jpeg
Homo mendax
Diversitatea și amploarea capacităților noastre de a minți, de a ne minți, de a-i minți pe ceilalți, de a spune falsul, intenționat sau nu, sînt uluitoare.
Richard M  Nixon and Leonid Brezhnev 1973 jpg
SALT în istorie
În urmă cu exact o jumătate de veac, în mai 1972, cele două superputeri ale Războiului Rece, SUA și URSS, au făcut un pas important și trudit din plin spre dezarmare sau, mai degrabă, spre controlul înarmărilor.
646x404 jpg
Taxe și impozite mai mari? Nu înainte de a lupta, pe bune, cu evaziunea
În legislația fiscală sînt multe exemple de tratamente preferențiale.
Iconofobie jpeg
De ce m-a enervat Churchill
Curajul nu se opune așadar numai lașității. Aceasta din urmă reprezintă forma absolută de eșec al lui, de abdicare a individului de la conduita bărbătească.
„Cu bule“ jpeg
Toxic (adică nașpa)
Dicționarele noastre nu au înregistrat încă sensurile figurate al adjectivului „toxic”, deși acestea s-au răspîndit foarte mult în ultima vreme în mass-media și în comunicarea curentă, fiind bine reprezentate în spațiul online.
FILIT – Iași 2021 jpeg
Experiențe culinare norvegiene
Povestea asta cu cantina se desfășoară în spații deschise, care comunică direct cu holurile largi, în edificii cu ferestre imense sau cu pereți practic de sticlă, creînd o senzație de deschidere și de libertate,
Un sport la Răsărit jpeg
Grand Chess Tour din nou în România. Merită bucureștenii așa un turneu?
La şah nu poţi să urli, să înjuri, să acuzi arbitrul şi să pretinzi că pe Levon Aronian, de exemplu, nu îl cheamă aşa, că a folosit în mod fraudulos numele, culorile de pe cravată şi blazonul familiei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Podul de piatră
Nepăsarea față de reguli, cutume, tradiții sau istorie pare să fie ea însăși un adevărat specific local pe la noi.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Garguie, himere, căpățîni
Empatia funcționează doar cu viii. Cu morții, arareori e omul zilei empatic, iar cu cei morți demult, chiar deloc!
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Pacientul rus
Rusia e tratată diferit, însă tratamentul acesta e similar cu acela aplicat unui locatar de bloc care amenință să dea foc la butelie.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Către ieșirea din ipocrizie
Administrația de la Washington a făcut eforturi majore pentru a evita scurgerile de informații cu privire la dimensiunile reale ale sprijinului pe care îl oferă ucrainenilor.
Bătălia cu giganții jpeg
Îngrijorări de Noaptea Muzeelor
E alternativa smart la ieșirea prin cluburi și discoteci.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Stupori alimentare
Urmăresc de mult, cu atenție, „bibliografia” nutriționiștilor profesioniști și, pe urmele cetățeanului turmentat care întreba mereu cu cine să voteze, întreb și eu, timid, dar tenace: „Eu ce să mănînc? Ce să beau? Cum să aleg dieta optimă?”.
Frica lui Putin jpeg
Unde-s gîlcevile de altădată?
Unde sînt certurile de odinioară precum cele dintre Ponta și Antonescu, care au condus la ruperea USL-ului?
Postmaterialismul, butelia și pandemia jpeg
Miorița woke
Ca orice protestatar respectabil, și miorița originală se simte ignorată, așa că „iarba nu-i mai place, gura nu-i mai tace”.
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat jpeg
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat
Pentru prima oară de la nașterea SUA, o femeie avea să conducă Departamentul de Stat.
O mare invenție – contractul social jpeg
Libertatea de exprimare între tirani, manipulatori, naivi, mizantropi și echidistanți
Romanul lui Vodolazkin și cartea lui Procopius din Caesarea dezvăluie, fiecare în felul său, modul în care se scrie istoria.
Iconofobie jpeg
Un menu european
Natura profundă, intimă, a ființei filologului fusese iremediabil răscolită, devastată chiar.
„Cu bule“ jpeg
Celebrul „Suplement”
E remarcabilă îmbogățirea substanțială a bibliotecii digitale a Institutului de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” din Cluj.
FILIT – Iași 2021 jpeg
Acele lucruri inefabile care te fac să te îndrăgostești
Sînt la etapa națională a Olimpiadei de Lectură ca Abilitate de Viață.
Un sport la Răsărit jpeg
Oameni ca Jose Mourinho sau Ronnie O’Sullivan au început să plîngă. Ce se întîmplă?
Cu Ronnie e despre recorduri, nu-l credeţi că nu-i pasă! A egalat numărul maxim de titluri mondiale. Asta face un pic de apă în ochi.
Alb și negru – interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la șah, oponent al regimului Putin jpeg
Alb și negru – interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la șah, oponent al regimului Putin
„Doar victoria Ucrainei și distrugerea totală a mașinii de război a lui Putin pot aduce pacea, atît pentru Ucraina, cît și pentru estul Europei sau pentru Europa întreagă și, de fapt, pentru întreaga lume.”

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.