Alegerile europene, cu pixeli şi pete negre

Publicat în Dilema Veche nr. 504 din 10-16 octombrie 2013
Ecourile tragediei jpeg

Este interesant să vezi Europa fotografiată din satelit, pe timp de noapte. Petele albe, luminate, îţi arată clar zonele cele mai dezvoltate – Beneluxul, regiunea pariziană, Bazinul Ruhr şi Valea Rinului, apoi multă lumină în Cîmpia Padului, în jurul Romei şi Golfului Neapole. Pete mari de alb peste Marea Britanie, peste Madrid, Barcelona şi pe coasta portugheză.  

În Europa Centrală, Silezia reprezintă pata luminoasă cea mai întinsă, apoi se disting bine Praga, Budapesta, Varşovia, Gdansk. Atena şi Belgradul în Balcani. Mai spre sud-est, un cordon luminos peste Bosfor – fabulosul Istanbul. 

În România, Bucureştiul – zona luminată cea mai întinsă – se leagă printr-un cordon albicios de Ploieşti şi, mai departe, o dîră brăzdează negrul Carpaţilor pînă la Braşov. Mai la est, doar cîteva puncte albe (Kiev, Minsk), pînă la Moscova, o insulă albă în imensitatea rusească. 

Parlamentul European a decis să pună această imagine pe afişul care promovează euroalegerile din mai anul viitor, sub deviza „Acţionează. Reacţionează. Decide“.

E deja un loc comun: o imagine valorează mai mult decît o mie de cuvinte. Într-adevăr, în fotografie, sutele de mii de puncte luminoase aproape că descriu conturul Uniunii, cu mult mai luminat, în ansamblu, în comparaţie cu zonele învecinate: estul european şi Africa de Nord. Cu toate problemele ei, Uniunea Europeană este, totuşi, un loc mai bun decît multe alte zone de pe Pămînt – par a sugera autorii afişului.  

Dar, privită de aproape, lumina europeană începe să pălească. Criza euro, austeritatea – cu tot cortegiul ei de probleme sociale –, semnele de întrebare ridicate chiar de unii lideri politici, privind viabilitatea modelului social european, au afectat grav credibilitatea instituţiilor europene în ansamblul lor. Şi, implicit, a Parlamentului. De fapt, credibilitatea proiectului european însuşi.  

Potrivit ultimului Eurobarometru, din iulie, numărul europenilor neîncrezători în Uniune a depăşit 60%. Este un nivel dublu faţă de cel înregistrat în 2007, înainte de declanşarea crizei. La precedentele alegeri europene, din iunie 2009, rata de participare de-abia a depăşit 43%, cu mult sub cea de la alegerile naţionale din statele membre cu democraţii avansate, unde se înregistrează frecvent rate de peste 60% şi adesea peste 70%. O participare inferioară celei de acum cinci ani va pune serios în discuţie legitimitatea acestei instituţii, care tocmai a primit, prin Tratatul de la Lisabona, atribuţii sporite. 

Pentru prima dată, cetăţenii Uniunii Europene au posibilitatea de a decide în mod direct asupra persoanei care va ocupa în următorii cinci ani funcţia de preşedinte al Comisiei Europene. Şi tot pentru prima dată, familiile politice europene îşi vor face dinainte cunoscute propunerile pentru această funcţie. 

Consiliul European va face o propunere privind preşedintele Comisiei, ţinînd cont de rezultatele alegerilor pentru Parlamentul European. Propunerea urmează a fi supusă aprobării Parlamentului European. Candidaţii pentru preşedinţia Comisiei se vor vedea, astfel, în situaţia de a căuta sprijin în interiorul statelor membre, întocmai ca şi liderii politici locali, în cazul alegerilor naţionale. Aceasta ar trebui să dinamizeze dezbaterile din interiorul statelor membre şi să aducă problematica europeană mai aproape de cetăţean.

Dar Parlamentul European a fost deja implicat în decizii cruciale pentru cetăţenii Uniunii: prevenirea derapajelor bugetare, măsurile pentru corecţia dezechilibrelor macroeconomice, răspunsul la criza datoriilor suverane, ruperea legăturii dintre acestea şi datoriile statelor. Să nu mai vorbim despre rolul esenţial dobîndit de Parlamentul European în adoptarea bugetului – şi toată lumea a putut vedea ce dezbateri aprinse s-au iscat între Parlament şi Consiliu pe marginea Cadrului Financiar Multianual 2014-2020. Parlamentul a dat, de asemenea, unda verde pentru noua Politică Agricolă Comună, pentru noua Politică de Coeziune sau viitoarea guvernanţă a zonei Schengen.

De asemenea, instituţiile europene au mai răspuns, în ultimii ani, unor provocări de natură politică, aşa cum ar fi derapajele înregistrate în unele state membre de la normele democraţiei şi ale statului de drept. Iar aici, Ungaria şi România s-au aflat în prim-planul preocupărilor, chiar dacă numai prima dintre ţări a avut parte de o rezoluţie a Parlamentului European. 

Marea provocare a viitorului mandat ţine de direcţia pe care Parlamentul European o va imprima Uniunii în perioada postcriză. Vom avea o Uniune Europeană mai unită, mai apropiată de modelul „Statelor Unite ale Europei“? Vom avea o Uniune cu state mai mult sau mai puţin integrate? Sau vom asista chiar la o disoluţie a Uniunii? Provocarea este imensă pentru viitorul Parlament, iar vremurile sînt mai degrabă tulburi.

În realitate, extremismul cîştigă teren – şi nu numai că formaţiunile „marginale“ cresc. Problema este că şi partide tradiţionale, situate aproape de centru, împrumută limbajul extremiştilor, într-o încercare disperată de a opri hemoragia voturilor. Unora le reuşeşte, într-o anumită măsură, altora – nu. Dar un lucru e cert: alegerile naţionale se cîştigă mai degrabă împotriva Uniunii decît în sprijinul ei.  

În Austria, „marea coaliţie“ dintre socialişti şi creştin-democraţi şi-a păstrat o majoritate fragilă după alegerile de duminica trecută. Dar Partidul Libertăţii (FPO), ridicat cîndva de Jörg Haider, a fost singurul care a crescut (21,4% – cu peste 3% faţă de alegerile precendente).

Şi vorbim despre Austria, ţara care se mîndreşte cu cea mai mică rată a şomajului din întreaga Uniune şi a trecut cu bine peste criză, în bună măsură tocmai datorită... extinderii UE! Prezenţa masivă, în România, a capitalului austriac stă mărturie. 

Atunci, ce să mai spunem de Grecia? Acolo, crima politică a coborît în stradă şi arestarea liderilor Zorilor Aurii nu a făcut decît să urce „cota“ populară a acestei formaţiuni declarat neofasciste.

În Franţa, declanşarea campaniei pentru alegerile municipale din martie a arătat că atît formaţiunea de centru-dreapta UMP, cît şi Partidul Socialist împrumută masiv din arsenalul propagandistic al partidului antieuropean Frontul Naţional. 

Petele luminoase de pe afişul de promovare a alegerilor europene spun multe, dar întrebarea este dacă nu cumva petele întunecate ale realităţilor politice vor răsturna situaţia.  

Ovidiu Nahoi este realizator de emisiuni la Money.ro.

O mare invenție – contractul social jpeg
Subiect de drept și drept subiectiv (I)
În limba engleză, termenul subject a rămas fidel sensului etimologic de supus.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Conferințele noastre, viitorul nostru
Cînd generația liceenilor de azi va ajunge la butoanele țării, sînt convins că ne va fi mai bine decît ne este acum!
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Presa acum 85 de ani și azi
Nu mai e vorba de o slujbă publică, destinată să lămurească în vreun fel pe privitor.
Frica lui Putin jpeg
Condiția de înger
abandonînd umanitatea pentru un scurt răstimp, a împrumuta aripile de la îngeri.
AFumurescu prel jpg
Interesul și fesul
Dacă nu mă credeți, întrebați-vă prietenii de pe Facebook, Instagram, Twitter, TikTok și ce alte rețele „sociale” vor mai fi fiind. În lumea virtuală.
m simina jpg
Abraham Lincoln de Ziua Recunoștinței
Abraham Lincoln este primul președinte american care a salvat un curcan de la sacrificare, dar nu cu ocazia Zilei Recunoștinței, ci de Crăciun.
Iconofobie jpeg
Întîmplări întîmplătoare
„Întîmplările” sînt piesele unui puzzle imens ce creionează o imagine aflată dincolo de puterea noastră de cuprindere.
„Cu bule“ jpeg
Vechea gașcă
Originea cuvîntului nu a fost lămurită, deocamdată.
HCorches prel jpg
Nu-i cazul să renunți
Din fericire, chiar și în cadrul acestor formări pe care le mai susținem, constatăm că numărul acestor profesori este în scădere.
p 7 WC jpg
Libertate de expresie pentru cine?
Expresia lui Musk „într-o manieră sănătoasă” permite o gamă largă de interpretări, unele dintre ele foarte restrictive pentru libertatea de expresie.
radu naum PNG
Comunismul se aplică din nou jpeg
Bucureștiul văzut cu alți ochi
Bucureștiul acela, bombardat de americani și apoi și de germani, era încă frumos și bogat.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Opt miliarde
Însă, potrivit acelorași statistici ale ONU, Occidentul îmbătrînește în ritm accelerat.
640px Olietanks in de Amsterdamse haven op de voorgrond een binnenvaartschip, Bestanddeelnr 926 7985 jpg
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Un film antipatic…
Greșeala s-ar putea repara, poate, la o difuzare ulterioară.
Frica lui Putin jpeg
Întîrziere
Unii se încruntă și se supără zilele astea cînd văd că sîntem mereu amînați de la „intrarea în Schengen”.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Uniunea și europenii
Identitatea europeană nu se acordă și nici nu se recunoaște cu ucaz de la Bruxelles.
m simina jpg
Șaluri de cașmir de la Napoleon
Între timp, după divorț, Joséphine se mutase în Castelul Malmaison, de lîngă Paris. Cu tot cu șalurile de cașmir.
Iconofobie jpeg
Chestiunea securității personale
Din instinct, vor răspunde biologii și, strict somatic judecînd faptele, ei au, fără îndoială, dreptate.
„Cu bule“ jpeg
Atitudine și inițiativă
Expresia a lua atitudine a fost una extrem de frecventă în limba de lemn din perioada comunistă
HCorches prel jpg
Cu toții am trecut prin Transporturi
Cine nu a trecut prin astfel de experiențe poate să creadă orice.
radu naum PNG
p 7 Londra WC jpg
Prea săraci pentru război
O posibilă soluție ar fi încheierea unui acord prin care sancțiunile economice să fie reduse, în schimbul reluării furnizării de gaze.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Martorii americani la ocuparea României
Urmează apoi speranța românilor că se vor înțelege cumva cu rușii, că puterile occidentale îi vor salva, ceea ce nu s-a întîmplat.

Adevarul.ro

rachete patriot
LIVE TEXT | Război în Ucraina. Medvedev amenință NATO că va deveni o țintă dacă livrează sistemul Patriot Ucrainei
Este a 280-a zi de la începutul războiului în Ucraina. Volodimir Zelenski vorbește din nou despre crearea unui tribunal special pentru judecarea faptelor săvârșite de ruși încă de la anexarea Crimeei din 2014.
Muncitor jpg
Mondialul prin ochii unui muncitor din Sri Lanka: Discuție emoționantă în umbra zgârie-norilor REPORTAJ
Un Mondial de 230 de miliarde de dolari, cât a costat organizarea, a devenit posibil datorită unor „oameni invizibili“.
Iancu Nedelcu
Șef de păcănele din Brăila, șantajat de interlopi. Ce interdicție au primit după executarea pedepselor
Doi interlopi din Brăila au fost condamnați pentru că au distrus mai multe aparate de jocuri ca să îl forțeze pe cel care le administra să le cedeze folosința acestora.

HIstoria.ro

image
Trezirea naționalismului în Balcani
Vreme de secole, populațiile din Balcani au trăit în cadrul unor state multietnice, dinastice. Acest lucru nu a determinat însă o omogenizare, fiecare populație fiind conștientă, însă, de faptul că vecinii ei vorbeau o limbă diferită, practicau altă religie și aveau un stil de viață diferit.
image
Rusia, pământul sfânt al Iluminismului francez
Emergența rapidă a Rusiei ca mare putere europeană s-a petrecut într-o perioadă în care gânditorii Iluminismului european chestionau teme fundamentale, legate de natura societății și a guvernului: care este cea mai bună formă de guvernare, autocrația sau guvernul reprezentativ
image
Planul în 10 puncte de comunizare a României din martie 1945
În timp ce Armata Română participa, alături de cea sovietică, la luptele din Ungaria și Cehoslovacia, partidul comunist, încurajat de Moscova, dădea asaltul final pentru acapararea puterii.