Alegerile europene, cu pixeli şi pete negre

Publicat în Dilema Veche nr. 504 din 10-16 octombrie 2013
Ecourile tragediei jpeg

Este interesant să vezi Europa fotografiată din satelit, pe timp de noapte. Petele albe, luminate, îţi arată clar zonele cele mai dezvoltate – Beneluxul, regiunea pariziană, Bazinul Ruhr şi Valea Rinului, apoi multă lumină în Cîmpia Padului, în jurul Romei şi Golfului Neapole. Pete mari de alb peste Marea Britanie, peste Madrid, Barcelona şi pe coasta portugheză.  

În Europa Centrală, Silezia reprezintă pata luminoasă cea mai întinsă, apoi se disting bine Praga, Budapesta, Varşovia, Gdansk. Atena şi Belgradul în Balcani. Mai spre sud-est, un cordon luminos peste Bosfor – fabulosul Istanbul. 

În România, Bucureştiul – zona luminată cea mai întinsă – se leagă printr-un cordon albicios de Ploieşti şi, mai departe, o dîră brăzdează negrul Carpaţilor pînă la Braşov. Mai la est, doar cîteva puncte albe (Kiev, Minsk), pînă la Moscova, o insulă albă în imensitatea rusească. 

Parlamentul European a decis să pună această imagine pe afişul care promovează euroalegerile din mai anul viitor, sub deviza „Acţionează. Reacţionează. Decide“.

E deja un loc comun: o imagine valorează mai mult decît o mie de cuvinte. Într-adevăr, în fotografie, sutele de mii de puncte luminoase aproape că descriu conturul Uniunii, cu mult mai luminat, în ansamblu, în comparaţie cu zonele învecinate: estul european şi Africa de Nord. Cu toate problemele ei, Uniunea Europeană este, totuşi, un loc mai bun decît multe alte zone de pe Pămînt – par a sugera autorii afişului.  

Dar, privită de aproape, lumina europeană începe să pălească. Criza euro, austeritatea – cu tot cortegiul ei de probleme sociale –, semnele de întrebare ridicate chiar de unii lideri politici, privind viabilitatea modelului social european, au afectat grav credibilitatea instituţiilor europene în ansamblul lor. Şi, implicit, a Parlamentului. De fapt, credibilitatea proiectului european însuşi.  

Potrivit ultimului Eurobarometru, din iulie, numărul europenilor neîncrezători în Uniune a depăşit 60%. Este un nivel dublu faţă de cel înregistrat în 2007, înainte de declanşarea crizei. La precedentele alegeri europene, din iunie 2009, rata de participare de-abia a depăşit 43%, cu mult sub cea de la alegerile naţionale din statele membre cu democraţii avansate, unde se înregistrează frecvent rate de peste 60% şi adesea peste 70%. O participare inferioară celei de acum cinci ani va pune serios în discuţie legitimitatea acestei instituţii, care tocmai a primit, prin Tratatul de la Lisabona, atribuţii sporite. 

Pentru prima dată, cetăţenii Uniunii Europene au posibilitatea de a decide în mod direct asupra persoanei care va ocupa în următorii cinci ani funcţia de preşedinte al Comisiei Europene. Şi tot pentru prima dată, familiile politice europene îşi vor face dinainte cunoscute propunerile pentru această funcţie. 

Consiliul European va face o propunere privind preşedintele Comisiei, ţinînd cont de rezultatele alegerilor pentru Parlamentul European. Propunerea urmează a fi supusă aprobării Parlamentului European. Candidaţii pentru preşedinţia Comisiei se vor vedea, astfel, în situaţia de a căuta sprijin în interiorul statelor membre, întocmai ca şi liderii politici locali, în cazul alegerilor naţionale. Aceasta ar trebui să dinamizeze dezbaterile din interiorul statelor membre şi să aducă problematica europeană mai aproape de cetăţean.

Dar Parlamentul European a fost deja implicat în decizii cruciale pentru cetăţenii Uniunii: prevenirea derapajelor bugetare, măsurile pentru corecţia dezechilibrelor macroeconomice, răspunsul la criza datoriilor suverane, ruperea legăturii dintre acestea şi datoriile statelor. Să nu mai vorbim despre rolul esenţial dobîndit de Parlamentul European în adoptarea bugetului – şi toată lumea a putut vedea ce dezbateri aprinse s-au iscat între Parlament şi Consiliu pe marginea Cadrului Financiar Multianual 2014-2020. Parlamentul a dat, de asemenea, unda verde pentru noua Politică Agricolă Comună, pentru noua Politică de Coeziune sau viitoarea guvernanţă a zonei Schengen.

De asemenea, instituţiile europene au mai răspuns, în ultimii ani, unor provocări de natură politică, aşa cum ar fi derapajele înregistrate în unele state membre de la normele democraţiei şi ale statului de drept. Iar aici, Ungaria şi România s-au aflat în prim-planul preocupărilor, chiar dacă numai prima dintre ţări a avut parte de o rezoluţie a Parlamentului European. 

Marea provocare a viitorului mandat ţine de direcţia pe care Parlamentul European o va imprima Uniunii în perioada postcriză. Vom avea o Uniune Europeană mai unită, mai apropiată de modelul „Statelor Unite ale Europei“? Vom avea o Uniune cu state mai mult sau mai puţin integrate? Sau vom asista chiar la o disoluţie a Uniunii? Provocarea este imensă pentru viitorul Parlament, iar vremurile sînt mai degrabă tulburi.

În realitate, extremismul cîştigă teren – şi nu numai că formaţiunile „marginale“ cresc. Problema este că şi partide tradiţionale, situate aproape de centru, împrumută limbajul extremiştilor, într-o încercare disperată de a opri hemoragia voturilor. Unora le reuşeşte, într-o anumită măsură, altora – nu. Dar un lucru e cert: alegerile naţionale se cîştigă mai degrabă împotriva Uniunii decît în sprijinul ei.  

În Austria, „marea coaliţie“ dintre socialişti şi creştin-democraţi şi-a păstrat o majoritate fragilă după alegerile de duminica trecută. Dar Partidul Libertăţii (FPO), ridicat cîndva de Jörg Haider, a fost singurul care a crescut (21,4% – cu peste 3% faţă de alegerile precendente).

Şi vorbim despre Austria, ţara care se mîndreşte cu cea mai mică rată a şomajului din întreaga Uniune şi a trecut cu bine peste criză, în bună măsură tocmai datorită... extinderii UE! Prezenţa masivă, în România, a capitalului austriac stă mărturie. 

Atunci, ce să mai spunem de Grecia? Acolo, crima politică a coborît în stradă şi arestarea liderilor Zorilor Aurii nu a făcut decît să urce „cota“ populară a acestei formaţiuni declarat neofasciste.

În Franţa, declanşarea campaniei pentru alegerile municipale din martie a arătat că atît formaţiunea de centru-dreapta UMP, cît şi Partidul Socialist împrumută masiv din arsenalul propagandistic al partidului antieuropean Frontul Naţional. 

Petele luminoase de pe afişul de promovare a alegerilor europene spun multe, dar întrebarea este dacă nu cumva petele întunecate ale realităţilor politice vor răsturna situaţia.  

Ovidiu Nahoi este realizator de emisiuni la Money.ro.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Femeia moartă în accidentul de tir de la Galați era mama multiplei campioane olimpice Gina Gogean. Sora sportivei este în stare gravă
Mama campioanei Gina Gogean a murit, iar sora este în stare gravă, în urma unui accident de circulație.
image
Cum au schimbat normele la locul de muncă tinerii din Generația Z. Mesajele primite de la angajați de proprietara unei firme
Patroana a împărtășit trei texte pe care le-a primit de la angajatul ei din generația Z, iar concluziile ei sunt de luat în seamă.
image
Alimentul care îți schimbă fizionomia: de ce apar erupții cutanate, roșeață și umflături
Aspectul general al pielii poate fi îmbunătățit dacă reducem consumul unui aliment, spun nutriționiștii.

HIstoria.ro

image
Atacul lui Cuza asupra masoneriei bucureștene
Modernizarea țării, pe care toți românii o doreau, dar care avea reprezentări diferite de la un grup social la altul, a generat tensiuni în tânărul stat. Programul de reforme al lui Cuza a început să fie contestat.
image
Răpirea lui Mussolini
În vara anului 1943, dictatorul italian Benito Mussolini (mai cunoscut și sub apelativul  pe care acesta și l-a ales – „Il Duce” – „Conducătorul”), aflat la putere de peste 20 de ani, se confrunta cu serioase probleme.
image
Cadoul de nuntă primit de Zoia Ceaușescu de la părinți
Fabricat în Franța, la o comandă specială a familiei Ceaușescu în anul 1983, automobilul Fuego GTS a fost facturat de către Renault (Service des Ventas Speciales Exportation) pe numele Ceaușescu Elena Zoia, unul dintre copiii familiei prezidențiale, care l-a primit cadou de nuntă de la părinți.