Alegerile din Moldova: nimic de sărbătorit

Publicat în Dilema Veche nr. 564 din 4-10 decembrie 2014
Ecourile tragediei jpeg

Nu avem nici un motiv să ne declarăm victorioşi după anunţarea rezultatelor alegerilor din Republica Moldova.  

Da, este bine că, în acest moment, se prefigurează o alianţă de guvernare proeuropeană. Dar de aici încolo, greul de-abia începe. Pentru Moldova şi pentru România deopotrivă. 

Să vorbim mai întîi despre Moldova. Victoria e relativă. Victoria e scrîşnită. Cu mult mai puţin clară decît în cazul Ucrainei, unde la ultimele alegeri legislative, opţiunile proeuropene au totalizat circa 70% din opţiuni. În ce priveşte Moldova, opţiunea proeuropeană este mai puţin pronunţată. Iar asta trebuie să dea de gîndit la Chişinău.  

Noul guvern va trebui să facă simţite – şi încă repede – avantajele opţiunii proeuropene. O misiune foarte grea, avînd în vedere atît situaţia economică din Moldova, dar mai ales creşterea slabă a economiei europene. Pur şi simplu, Moldova are un spaţiu de manevră cît se poate de îngust. Nu va fi deloc simplu. 

Să vedem apoi distribuţia voturilor. Există o diferenţă de-a dreptul dramatică între voturile exprimate în ţară şi în diaspora. De exemplu, Partidul Socialist, prorus, se pare că nu a luat nici un vot – nici unul! – la alegerile desfăşurate în România, şi a obţinut procente nesemnificative la votul din Vestul Europei. Nici măcar la secţiile din Rusia nu a obţinut primul loc în opţiunile exprimate.

Pare o veste bună, dar nu este deloc aşa. De fapt, vorbim despre o ruptură în sînul societăţii moldoveneşti. Cifrele arată discrepanţele uriaşe între votul din Moldova şi cel din afara ţării. Rămîne ca noua guvernare să concilieze aceste două mari opţiuni. Va fi extrem de dificil. Ales în bună măsură cu voturile diasporei, nou guvern de la Chişinău va fi obligat să guverneze peste Moldova reală, cea din interiorul ţării. Acea Moldovă pentru care calea europeană nu este într-atît de clară precum pentru Moldova de dincolo de graniţe. 

Vine apoi provocarea alegerii noului preşedinte. Aici este nevoie de votul a două treimi dintre membrii Parlamentului. O majoritate de care coaliţia proeuropeană nu dispune. Este momentul compromisului politic. Iar aici, comuniştii lui Voronin trebuie să joace un rol. Pînă unde va merge acest compromis? Este răspunsul pe care doar noua (de fapt, vechea) coaliţie proeuropeană de la Chişinău ar putea să ni-l dea.

Vine apoi probema României. În loc să ne culcăm pe laurii victoriei, ar trebui să ne întrebăm cum se face că, totuşi, după atîtea eforturi din partea Bucureştiului, dar şi a Bruxelles-ului (să nu uităm desfiinţarea regimului de vize!), victoria forţelor proeuropene este atît de strînsă. Ne-am fi aşteptat la mai mult.  

A făcut România tot ce putea face, din punct de vedere cultural, mai ales? Este modernizarea un concept care vine în Moldova pe filieră românească sau mai degrabă rusă? Este cultura românească dominantă în Republica Moldova? Limba şi cultura română au făcut progrese importante în Republica Moldova. Este suficient? Cu siguranţă, nu. Altfel, rezultatele alegerilor ar fi arătat un pic altfel. 

Iar asta trebuie să ne dea de gîndit în viitor. Adevărul este că nu am avut o strategie culturală coerentă pentru Moldova. Iar asta nu mai poate continua aşa.  

În sfîrşit, România ar trebui să-şi pregătească încă de pe acum un răspuns la posibilele provocări ce pot  apărea ca răspuns la reconfirmarea guvernului proeuropean de la Chişinău.  

Găgăuzia, teritoriu din sudul republicii, care se bucură de o anume autonomie în cadrul statului, pare a fi punctul slab al Moldovei.

Puneţi toate acestea alături de tendinţa despre care analiştii regiunii vorbesc tot mai mult, şi anume preluarea de către Kremlin a controlului asupra sudului Basarabiei şi a Bugeacului, după alimentarea în zonă a unor mişcări antieuropene.  

Este doar o imagine din avion asupra provocărilor pe care Moldova le are de înfruntat. Şi România alături de ea, desigur. 

Văzînd toate acestea, victoria proeuropenilor de la Chişinău înseamnă mai degrabă muncă grea, decît prilej de sărbătoare. 

Ovidiu Nahoi este realizator de emisiuni la Money.ro

index jpeg webp
Sindromul „greaua moștenire”
În cele mai multe cazuri, însă, politicienii se străduiesc să arate că ei sînt inițiatorii proiectelor
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Cadavre și steaguri
De fapt, avem de-a face cu o tactică de evaziune.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Despre vorbitul în public
O cauză frecventă a derapajului oratoric este confuzia, mai mult sau mai puţin conştientă, a genurilor.
Frica lui Putin jpeg
Oglinda
El privi în oglindă și, firește, se văzu pe sine însuși.
index jpeg 5 webp
Republica Turcia de o sută de ani
În rîndul turcilor s-a conturat o nouă filozofie, chiar ideologie: kemalismul. Mustafa Kemal Atatürk a schimbat mentalități.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
„Cu bule“ jpeg
Fotbal și futbol
Să fi fost mai curînd (cum s-a mai presupus) o manifestare de pudibonderie comparabilă cu cele produse de alte obsesii românești mai vechi și mai noi, precum teama de cacofonii?
HCorches prel jpg
Este multă tristețe în sufletul lor
Și totuși, cînd intră la ore, încearcă să aibă zîmbet pe buze. Și totuși, cînd ies de la ore, adesea au zîmbet pe buze.
IMG 8779 jpeg
p 7 WC jpg
O lume a reluărilor nedorite
Inteligența Artificială e, în cele din urmă, un instrument, care poate fi folosit în scopuri bune
Comunismul se aplică din nou jpeg
Crimă și pedeapsă
După eliberare, Bogdan Stașinski a fost preluat probabil de serviciile secrete occidentale și nu se mai știe nimic clar despre el.
O mare invenție – contractul social jpeg
Ce fel de magistrați?
Rostul profund al întregului sistem judiciar constă în realizarea și menținerea armoniei sociale.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Discuția despre extremism
Nu, interzicerea unui partid nu e soluția. Pentru incidente specifice există Codul Penal. Pentru tot restul e vorba de bun-simț.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce știu și ce pot economiștii (O întrebare pe care mi-am pus-o prin 2008 și la care încă aștept răspuns...)
Ne lăsăm sau nu ne lăsăm pe mîna „experţilor”? N-avem de ales. Ne lăsăm. Dar pe mîna căruia dintre ei?
Frica lui Putin jpeg
La ce e bună literatura
După ce, săptămîni, luni, ani, ai citit o sumedenie de cărţi și de autori, ba chiar o bibliotecă întreagă, încă nu ți s-a aprins becul?
index jpeg 5 webp
Bujorul, zeii greci și familia de’ Medici
Ce ar fi crezut doamna de’ Medici despre asta oare?
A F portait Tulane 23 1 jpeg
Limba lui Dalai Lama. Ce nu-i șade lui bine?
Te împărtășești, bine, nu, nu. Cînd am încercat să le explic grecilor cum e cu „paștile” la români, s-au… crucit!
„Cu bule“ jpeg
A fi paletă
E posibil ca de la asemenea metafore glumețe să se fi extins folosirea lui paletă, atît cu sensul mai general „prost”.
HCorches prel jpg
Premii sau condamnări la tristețe?
Pare că și-ar putea lua zborul în orice clipă, că s-ar putea înălța de la pămînt, așa firavă cum e și plină de emoție.
IMG 8779 jpeg
p 7 White Cube WC jpg
A lua în serios trauma colonialistă a Europei de Est
Cînd e vorba de a construi un asemenea domeniu anti-imperialist, Vestul european are multe de învățat de la Est.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Profesori de neuitat din liceu
Astăzi nu găsesc răspuns la întrebarea dacă, dintre mulții profesori pe care i-am tot avut, o fi fost vreunul mai bun decît el.
image png
Cum peticim ruptura stat-privat
Mai mult, creșterea salariilor în sectorul public din ultimii ani a creat o concurență neloială cu mediul economic.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Te poți desprinde de tehnologie? (2)
Ne putem despărți de tehnologie? Nu. Dar tehnologia ne poate despărți de oameni. Sau măcar încearcă.

Adevarul.ro

image
Profesor la Stanford: „Sunt 100% sigur că extratereștrii sunt pe Pământ de mult timp”. Când ne-ar putea contacta
Un profesor de la Universitatea Stanford susține că extratereștrii au fost pe planeta Pământ și sunt „încă aici”. El arată că experții lucrează la proiecte de inginerie inversă pe rămășitele unor OZN-uri care s-au prăbușit.
image
Noua modă la nunțile românești. Mirii renunță la o tradiție consacrată, tot mai greu de digerat
Sezonul nunţilor este în toi și viitorii miri trebuie să fie la curent cu tot ce e nou în materie de organizat evenimente. Tinerii vor să se modernizeze, fără să-și supere prea tare familiile care țin la tradiții.
image
Liniștea vieții la țară, spulberată de vecini cu apucături de oraș. „Dacă-ți ia foc casa, vecinii sting incendiul sau filmează cu telefonul?“
Comunitatea „Mutat la țară - viața fără ceas” l-a impresionat chiar și pe europarlamentarul Dacian Cioloș care vorbește despre „bucuria unei vieți simple și așezate”. Un membru al comunității povestește despre o situație care pare, aparent, incredibilă la sat.

HIstoria.ro

image
Crucificarea lui Hristos i-a apărut în vis lui Salvador Dalí
Dalí a precizat că a avut un vis în care i-a fost dezvăluită importanța înfățișării lui Hristos astfel.
image
„Dubletul seismic“ din mai 1990 - Ultimele cutremure majore care au afectat România în secolul XX
Pe 30 și 31 mai 1990, la doar câteva zile după primele alegeri libere (20 mai 1990), în România s-au produs alte două cutremure puternice. Fenomenul de la sfârșitul lunii mai a anului 1990 este cunoscut sub numele de „dublet seismic”.
image
De ce nu mai merg oamenii azi pe Lună? De ce în 1969 s-a putut și azi nu
În istoria omenirii, doar 24 de oameni au călătorit spre Lună, cu toţii fiind astronauţi în cadrul programului Apollo. Jumătate dintre ei au călcat pe suprafaţa singurului satelit natural al Pământului. Eugene Cernan şi Harrison Schmitt au fost ultimele persoane care au intrat în acest club select. Sunt mai bine de 40 de ani de când un pământean a păşit pe un alt corp ceresc decât Pământul. În ciuda proiectelor fantastice şi a progresului tehnologic înregistrat în ultimele patru decenii, oamenii