Alegeri la termen

Publicat în Dilema Veche nr. 863 din 22 - 28 octombrie 2020
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg

În ediția de săptămîna trecută, The Economist publică o lungă listă de derapaje ale guvernelor lumii sub acoperirea nevoii (reale) de a combate efectele pandemiei. Într-un fel de festival al regresului democratic, autoritățile din zeci de țări au dovedit că nu stăpînesc bine arta guvernării eficiente, dar dispun de o debordantă creativitate cînd este vorba despre conservarea și întărirea puterii.

În India, spre exemplu, guvernul naționalistului hindus Narendra Modi s-a folosit de puterile excepționale ce i-au fost acordate pentru a stăvili răspîndirea coronavirusului pentru a reduce la tăcere protestele generate de o lege care lasă milioane de musulmani apatrizi.

Ca să fie sigur că deciziile nu îi sînt puse la îndoială, prim-ministrul „celei mai mari democrații a lumii” a scos de pe agenda Parlamentului sesiunile de întrebări și răspunsuri. În acest fel, deputații sînt „protejați” de COVID-19.

În Salvador, 70 de jurnaliști de la un canal public de televiziune au fost concediați, iar stația a fost relansată. Acum este, în cuvintele președintelui micului stat latino-american, „echilibrată”. Domnul președinte nu știe exact ce vede Opoziția cînd se uită la programele respective, dar nici nu speculează. Important e că salvadorienii nu mai sînt expuși la fake news. Guvernul e mulțumit.

În Egipt și China, medici care au îndrăznit să pună la îndoială competența autorităților au ajuns în închisori. 

În Uzbekistan, toți cei trimiși în carantină au fost obligați să își predea telefoanele „pentru a nu răspîndi virusul”. De fapt, autoritățile se tem de stînjeneala pe care le-ar provoca-o o discuție despre condițiile oribile în care oamenii sînt cazați. Efortul a fost în zadar, statul central-asiatic a ajuns subiect de știre tocmai pentru că a încercat să ascundă gunoiul sub preș.

Lista continuă cu nenumărate alte exemple. În fapt, potrivit unui studiu al Freedom House, calitatea democrației s-a degradat în 80 de state ale lumii de la debutul pandemiei. Într-o singură țară au fost constatate mici urme de progres: statul african Malawi.

În raportul Freedom House, un capitol separat este dedicat alegerilor. Din 24 de state care programaseră alegeri pînă în august, 22 au reușit să le organizeze. În șapte situații a existat o amînare, dintre care trei fără să se stabilească inițial o dată clară. În patru cazuri, regulile s-au schimbat, în două dintre acestea afectînd grav credibilitatea demersului. Uneori, guvernele au decis să invoce pandemia pentru a limita accesul observatorilor la procesul electoral. În Belarus, de exemplu. Ce a urmat s-a văzut la știri.

Aprig dezbătută și în România, chestiunea alegerilor va rămîne unul dintre cele mai importante subiecte ale perioadei următoare. Din diverse calcule de oportunitate, avocații amînării alegerilor parlamentare sînt mulți, gălăgioși și foarte activi. Principalul lor argument este că alegerile presupun aglomerație, iar aglomerația pune sănătatea populației în pericol. Un argument slab. Sînt o mie de exemple de locuri și situații unde se poate observa că regula distanțării sociale nu este sau nu poate fi aplicată. De ce un exercițiu esențial pentru democrație, hiper-reglementat și pregătit, ar fi mai periculos decît o călătorie cu autobuzul sau un drum la piață nu reușește nimeni să răspundă.

În fapt, cu un guvern minoritar silit să lucreze cu un Parlament ostil, capacitatea statului de a lupta eficient cu pandemia este semnificativ redusă. Dincolo de dezbaterile de la TV, adevărul simplu e că mandatul actualului cabinet e mai degrabă acela de a duce țara pînă la alegeri decît acela de a lua decizii complicate într-o situație fără precedent a cărei evoluție este impredictibilă. Probabil cea mai bună măsură de protecție a populației este aceea de a-i oferi șansa să acorde un mandat puternic și legitim unui viitor guvern.  Așa cum „iarna nu-i ca vara”, nici 2020 nu seamănă cu 2019, iar argumentele de vot pentru un partid sau altul s-au schimbat radical. Întrebarea care va sta în background-ul deciziei fiecărui alegător este „Care dintre oamenii de pe bulentinul ăsta de vot poate administra mai bine efectele pandemiei?”. A le refuza oamenilor o decizie pe acest subiect e mai degrabă inconștiență și lașitate. Și asta pentru că, fie că ne place sau nu, în societate s-au acumulat tensiuni majore care au nevoie de răspuns. Le vedeți în teoriile conspiraționiste, le vedeți în sfidarea celor care refuză să poare o banală mască și le vedeți în spaimele celor care n-au mai ieșit din martie din casă (da, există). Alegerile sînt cea mai bună supapă pentru eliminarea, măcar temporară, a acestor tensiuni. Nu vor furniza miracole, ci doar un pic de coerență.

În raportul Freedom House menționat mai devreme, România e înscrisă în categoria statelor unde nu s-au înregistrat regrese democratice. Asta nu e însă o garanție că nu se va întîmpla în viitor cînd, sub presiunea unor crize multiple, Puterea (de orice culoare) ar putea ceda tentațiilor de partea întunecată a realității. Scenariul acesta e mai puțin probabil dacă reușim, chiar în condiții dificile, să facem democrația să funcționeze.

Teodor Tiţă poate fi găsit și la twitter.com/jaunetom.

640px Boulevard Unirii jpg
Cu mîndrie despre România, cu luciditate despre români
România va construi și spitalele regionale și municipale (este greu de spus cînd), pentru că dacă acum este moda stadioanelor, cu siguranță va veni și cea a spitalelor.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Dependența de China
În discursul despre care aminteam mai devreme, Rishi Sunak propunea ca relațiile cu China să fie guvernate de acum înainte de un „pragmatism robust”.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Nota testamentară a lui Constantin Noica
S-au găsit, inevitabil, și hermenuți subtili, care să extindă „marasmul” nicasian asupra „discipolilor”.
Frica lui Putin jpeg
Dr.
Bine, dar de ce totuși au nevoie să-și pună la rever acest păcătos de dr.? Vanitate?
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Doar educația...
Și eu cred că responsabilitatea, respectul pentru ceilalți și hărnicia sînt valorile fundamentale pe care trebuie să le insuflăm celor ce vin după noi.
m simina jpg
Primul SMS din istorie
Fix treizeci de ani, așadar, de la primul mesaj scurt trimis (Short Message Sent) din istorie.
Iconofobie jpeg
Un demon atipic
Ambii reprezintă niște „realități” abstracte, imprecise, încărcate de mister și neclaritate semantică.
„Cu bule“ jpeg
Șofer de duminică
Popularitatea expresiei se reflectă în extinderea tiparului la alte ocupații.
HCorches prel jpg
Voi știți formula permanganatului de potasiu?
Așa era ea, o profesoară severă din cale-afară, la orele căreia nu se auzea nici musca.
radu naum PNG
Putem să vorbim despre un campionat prea mondial de fotbal?
Un minunat Panama-Oman va putea fi savurat la viitoarea Cupă Mondială. Sau un Brazilia – St. Kits şi Nevis, acolo să vezi distracţie! Nu s-au gîndit rău venerabilii.
p 7 WC jpg
Evitabila creștere a extremei drepte germane
Dar nu și în Germania, unde partidul de extremă dreapta Alternative für Deutschland (AfD) are, deocamdată, un succes neînsemnat.
Comunismul se aplică din nou jpeg
De ce se opune Austria
Mi-am adus aminte atunci și cum o cunoștință din Oetz mi-a explicat odată că pe văile mai dinspre Elveția mă puteam întîlni cu oameni nesuferiți și încuiați.
O mare invenție – contractul social jpeg
Subiect de drept și drept subiectiv (I)
În limba engleză, termenul subject a rămas fidel sensului etimologic de supus.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Conferințele noastre, viitorul nostru
Cînd generația liceenilor de azi va ajunge la butoanele țării, sînt convins că ne va fi mai bine decît ne este acum!
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Presa acum 85 de ani și azi
Nu mai e vorba de o slujbă publică, destinată să lămurească în vreun fel pe privitor.
Frica lui Putin jpeg
Condiția de înger
abandonînd umanitatea pentru un scurt răstimp, a împrumuta aripile de la îngeri.
AFumurescu prel jpg
Interesul și fesul
Dacă nu mă credeți, întrebați-vă prietenii de pe Facebook, Instagram, Twitter, TikTok și ce alte rețele „sociale” vor mai fi fiind. În lumea virtuală.
m simina jpg
Abraham Lincoln de Ziua Recunoștinței
Abraham Lincoln este primul președinte american care a salvat un curcan de la sacrificare, dar nu cu ocazia Zilei Recunoștinței, ci de Crăciun.
Iconofobie jpeg
Întîmplări întîmplătoare
„Întîmplările” sînt piesele unui puzzle imens ce creionează o imagine aflată dincolo de puterea noastră de cuprindere.
„Cu bule“ jpeg
Vechea gașcă
Originea cuvîntului nu a fost lămurită, deocamdată.
HCorches prel jpg
Nu-i cazul să renunți
Din fericire, chiar și în cadrul acestor formări pe care le mai susținem, constatăm că numărul acestor profesori este în scădere.
p 7 WC jpg
Libertate de expresie pentru cine?
Expresia lui Musk „într-o manieră sănătoasă” permite o gamă largă de interpretări, unele dintre ele foarte restrictive pentru libertatea de expresie.
radu naum PNG
Comunismul se aplică din nou jpeg
Bucureștiul văzut cu alți ochi
Bucureștiul acela, bombardat de americani și apoi și de germani, era încă frumos și bogat.

Adevarul.ro

Cseke Attila Eduard Novak Kelemen Hunor foto Inquam Photos / George Călin
Doi lideri PNL cer scoaterea UDMR de la guvernare: „Nu are ce să mai caute”
Eugen Pîrvulescu (Teleorman) și Adrian Cozma (Satu Mare) solicită scoaterea UDMR de la guvernare, după atitudinea lui Csoma Botond de la ședința solemnă de 1 Decembrie, apoi lipsa de reacție a liderilor Uniunii de Ziua națională.
Vladimir Putin FOTO SHUTTERSTOCK
Planul lui Putin înainte de război: Ucraina urma să fie anexată până în august
Un think-tank britanic din domeniul apărării și securității a publicat detalii despre planul președintelui rus Vladimir Putin de dinainte de a ordona invazia în Ucraina, relatează Sky News.
pod blaj jpg
Podul futurist inaugurat la Blaj de Ziua Națională a României. Investiția a fost de 3 milioane de euro
Un pod spectaculos din punct de vedere arhitectural a fost finalizat și inaugurat la Blaj de Ziua Națională a României. Investiția a fost de 3 milioane de euro.

HIstoria.ro

image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.
image
Noiembrie 1918: O lume în revoluție
1918, așa cum este creionat de literatura memorialistică, este anul unei lumi în plină revoluție. Desfășurată de la un capăt la celălalt al continentului european, revoluția este inegală și îmbracă diverse forme.
image
Scurt istoric al zilei naţionale
Instaurată încă de la venirea pe tronul României a lui Carol I, 10 Mai a rămas în tradiţia românilor ca Ziua Naţională a României moderne, până în 1947, când a fost impus regimul comunist. Un principe strãin pe tronul României reprezenta o necesitate politicã întrucât dupã abdicarea forţatã a lui Cuza la 11 februarie se ridica problema menţinerii recunoaşterii unirii celor douã principate.