Alegeri la termen

Publicat în Dilema Veche nr. 863 din 22 - 28 octombrie 2020
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg

În ediția de săptămîna trecută, The Economist publică o lungă listă de derapaje ale guvernelor lumii sub acoperirea nevoii (reale) de a combate efectele pandemiei. Într-un fel de festival al regresului democratic, autoritățile din zeci de țări au dovedit că nu stăpînesc bine arta guvernării eficiente, dar dispun de o debordantă creativitate cînd este vorba despre conservarea și întărirea puterii.

În India, spre exemplu, guvernul naționalistului hindus Narendra Modi s-a folosit de puterile excepționale ce i-au fost acordate pentru a stăvili răspîndirea coronavirusului pentru a reduce la tăcere protestele generate de o lege care lasă milioane de musulmani apatrizi.

Ca să fie sigur că deciziile nu îi sînt puse la îndoială, prim-ministrul „celei mai mari democrații a lumii” a scos de pe agenda Parlamentului sesiunile de întrebări și răspunsuri. În acest fel, deputații sînt „protejați” de COVID-19.

În Salvador, 70 de jurnaliști de la un canal public de televiziune au fost concediați, iar stația a fost relansată. Acum este, în cuvintele președintelui micului stat latino-american, „echilibrată”. Domnul președinte nu știe exact ce vede Opoziția cînd se uită la programele respective, dar nici nu speculează. Important e că salvadorienii nu mai sînt expuși la fake news. Guvernul e mulțumit.

În Egipt și China, medici care au îndrăznit să pună la îndoială competența autorităților au ajuns în închisori. 

În Uzbekistan, toți cei trimiși în carantină au fost obligați să își predea telefoanele „pentru a nu răspîndi virusul”. De fapt, autoritățile se tem de stînjeneala pe care le-ar provoca-o o discuție despre condițiile oribile în care oamenii sînt cazați. Efortul a fost în zadar, statul central-asiatic a ajuns subiect de știre tocmai pentru că a încercat să ascundă gunoiul sub preș.

Lista continuă cu nenumărate alte exemple. În fapt, potrivit unui studiu al Freedom House, calitatea democrației s-a degradat în 80 de state ale lumii de la debutul pandemiei. Într-o singură țară au fost constatate mici urme de progres: statul african Malawi.

În raportul Freedom House, un capitol separat este dedicat alegerilor. Din 24 de state care programaseră alegeri pînă în august, 22 au reușit să le organizeze. În șapte situații a existat o amînare, dintre care trei fără să se stabilească inițial o dată clară. În patru cazuri, regulile s-au schimbat, în două dintre acestea afectînd grav credibilitatea demersului. Uneori, guvernele au decis să invoce pandemia pentru a limita accesul observatorilor la procesul electoral. În Belarus, de exemplu. Ce a urmat s-a văzut la știri.

Aprig dezbătută și în România, chestiunea alegerilor va rămîne unul dintre cele mai importante subiecte ale perioadei următoare. Din diverse calcule de oportunitate, avocații amînării alegerilor parlamentare sînt mulți, gălăgioși și foarte activi. Principalul lor argument este că alegerile presupun aglomerație, iar aglomerația pune sănătatea populației în pericol. Un argument slab. Sînt o mie de exemple de locuri și situații unde se poate observa că regula distanțării sociale nu este sau nu poate fi aplicată. De ce un exercițiu esențial pentru democrație, hiper-reglementat și pregătit, ar fi mai periculos decît o călătorie cu autobuzul sau un drum la piață nu reușește nimeni să răspundă.

În fapt, cu un guvern minoritar silit să lucreze cu un Parlament ostil, capacitatea statului de a lupta eficient cu pandemia este semnificativ redusă. Dincolo de dezbaterile de la TV, adevărul simplu e că mandatul actualului cabinet e mai degrabă acela de a duce țara pînă la alegeri decît acela de a lua decizii complicate într-o situație fără precedent a cărei evoluție este impredictibilă. Probabil cea mai bună măsură de protecție a populației este aceea de a-i oferi șansa să acorde un mandat puternic și legitim unui viitor guvern.  Așa cum „iarna nu-i ca vara”, nici 2020 nu seamănă cu 2019, iar argumentele de vot pentru un partid sau altul s-au schimbat radical. Întrebarea care va sta în background-ul deciziei fiecărui alegător este „Care dintre oamenii de pe bulentinul ăsta de vot poate administra mai bine efectele pandemiei?”. A le refuza oamenilor o decizie pe acest subiect e mai degrabă inconștiență și lașitate. Și asta pentru că, fie că ne place sau nu, în societate s-au acumulat tensiuni majore care au nevoie de răspuns. Le vedeți în teoriile conspiraționiste, le vedeți în sfidarea celor care refuză să poare o banală mască și le vedeți în spaimele celor care n-au mai ieșit din martie din casă (da, există). Alegerile sînt cea mai bună supapă pentru eliminarea, măcar temporară, a acestor tensiuni. Nu vor furniza miracole, ci doar un pic de coerență.

În raportul Freedom House menționat mai devreme, România e înscrisă în categoria statelor unde nu s-au înregistrat regrese democratice. Asta nu e însă o garanție că nu se va întîmpla în viitor cînd, sub presiunea unor crize multiple, Puterea (de orice culoare) ar putea ceda tentațiilor de partea întunecată a realității. Scenariul acesta e mai puțin probabil dacă reușim, chiar în condiții dificile, să facem democrația să funcționeze.

Teodor Tiţă poate fi găsit și la twitter.com/jaunetom.

O mare invenție – contractul social jpeg
Succesiunea generațiilor în comunitatea academică: Valentin Constantin și Diana Botău
Regimurile dictatoriale și mișcările fundamentaliste s-au asociat într-o ofensivă violentă, propagandistică și armată, împotriva lumii euroatlantice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Populiștii nu (mai) sînt o excepție
Întrebările despre soarta Uniunii Europene, acuzațiile de extremism și evocarea drobului de sare fascist au devenit aproape un clișeu.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A conviețui cu imposibilul
Dictatura este un mod de organizare statală în care sfera posibilului tinde spre zero.
Frica lui Putin jpeg
„Scena politică”
Avem impresia că e o lume falsă – o „mascaradă” –, ceva profund neautentic, spre deosebire de lumea economică, de pildă, care e reală.
AFumurescu prel jpg
Vai, săracii, vai, săracii ziariști…
Incredibil, doamnelor și domnilor! Revoltător!
MihaelaSimina jpg
Cea mai frumoasă clădire din Cernăuți
Unul dintre „sporturile” la care istoria este campioană se numește „paradox”.
Iconofobie jpeg
O rugăciune la Bicaz
Nu faptul că încercam să‑l păcălesc pe Dumnezeu mă surprinde, ci dorinţa mea viscerală să trăiesc prostește, un eon întreg, dacă se putea.
„Cu bule“ jpeg
Mesa
Faptul că mesa apare des în dialoguri dovedește că forma îi era familiară publicului din secolul al XIX-lea.
image png
Ce-i rămîne Mariei de făcut?
Întrebările morale cu privire la integritatea academică și presiunea de a se conforma normelor nescrise ale colectivului profesional rămîn deschise.
RNaum taiat jpg
Comunismul se aplică din nou jpeg
Întoarcerea
Ajunși acasă, avem un fel de „rău de uscat“, cum li se întîmplă marinarilor.
image png
Misterele bugetare
Una din temele importante legate de transformarea sistemului public românesc este cea a „discreției” cu care au avut loc schimbările în administrație.
image png
Inteligența Artificială și ambiția personală
Riscul de a cădea în groapă e mai mare atunci cînd privirea e întotdeauna spre orizont.
image png
Neo-religii
Trăim deci în epoca neo-religiilor. (Asta cît ne vor mai lăsa ele să trăim...)
image png
Note, stări, zile
...Și, dacă ai noroc, ideea revine la tine tocmai cînd gîndești aceste lucruri.
image png
Inamicul public numărul 1
Să ne ferească Dumnezeu să ajungem să decidă opinia publică totul!
image png
Algoritmul istoric al jacardului
N-ai zice că-i vreo legătură. Istoria, însă, o țese subtil.
image png
image png
Toți sîntem puțin luați
Elevii merită un mediu educațional sigur și stimulativ.
image png
Marca urs
Ecourile publicității se sting totuși, în timp, lăsînd în urmă fragmente pitorești, dar efemere.
p 7 Drapelul Partidului Republican din SUA WC jpg
Regula neoliberală a minorității
Nouă însă probabil că ne pasă.
image png
Echipa de fotbal proaspăt calificată la Euro 2024 ar putea deveni chiar bună?
Dacă mai întîrzie puţin se trezesc bătrîni. Ce îi ajută? Nu au viciile generaţiilor trecute.
image png
Jucării și steaguri
Mă tem că aici diferența față de americani nu e doar de formă, ci și de fond.
image png
Despre apartenență: între liniște și îngrijorare
Patriotismul constituțional ar deveni astfel legătura de apartenență care solidarizează comunitatea, pe temeiul libertății.

Adevarul.ro

image
Criticile unui american îndrăgostit de România. „Acele creaturi cretacice cred că mai trăim sub Ceaușescu“ VIDEO
Un american a povestit pe YouTube lucrurile care le detestă la țara sa adoptivă, România. Totuși, el susține că se simte bine aici și că este îndrăgostit de România, dar nu poate închide ochii la unele probleme.
image
Dr.Vlad Ciurea, despre un obicei banal care poate ucide: „Este adevărat, mai ales dacă persoana este și hipertensivă”
Deși la prima vedere poate părea inofensivă, o ceartă între două persoane se poate încheia tragic. Emoțiile puternice și furia creează condițiile propice unei afecțiuni, care, în unele cazuri, poate fi fatală.
image
Motivele pentru care România are apartamente nelocuite. „Nu ține de vreo criză imobiliară“
Tot mai multe locuințe sunt nelocuite în marile orașe ale României, deși criza imobiliară despre care vorbesc mulți nu a sosit, cel puțin deocamdată. La mijloc ar fi vorba despre alte fenomene.

HIstoria.ro

image
Ce a însemnat România Mare
1 Decembrie 1918 a rămas în mentalul colectiv ca data la care idealul românilor a fost îndeplinit, în fața deschizându-se o nouă etapă, aceea a conștientizării și punerii în aplicare a consecințelor ce au urmat acestui act, crearea României Mari.
image
Trucul folosit Gheorghiu-Dej când a mers la Moscova pentru ca Stalin să tranșeze disputa cu Ana Pauker
Cînd merge la Moscova pentru ca Stalin să tranşeze în disputa cu Ana Pauker, Dej foloseşte, din instinct, un truc de invidiat.
image
Sfântul Andrei și Dobrogea, între legendă și istorie
Îndelung uitate de către establishment-ul universitar românesc, studiile paleocreștine încep să își facă din ce în ce mai clară prezența și la noi. Încurajarea acestor studii și pătrunderea lor în cadrul cursurilor s-au dovedit lucruri absolut necesare. Ultimii ani au dus la noi dezvăluiri arheologice privind primele comunități paleocreștine (paleoeclesii) din Scythia Minor (actuala Dobrogea), conturând două ipoteze și direcții de cercetare pentru viitor: ipoteza pătrunderii pe filieră apostolic