Al doilea mandat Iohannis

Publicat în Dilema Veche nr. 749 din 28 iunie – 4 iulie 2018
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg

Anunțul președintelui Klaus Iohannis că va intra în lupta pentru următorul mandat prezidențial a avut ceva sardonic în el. E greu să ignori momentul: la nici 24 de ore după ce Liviu Dragnea afla că e din nou condamnat și ieșea în public cu un halucinant și sfidător mesaj din care am aflat nu numai că nu pleacă nicăieri, dar că e decis să pună democrația în paranteze. Nu insist, s-a discutat destul de mult pe tema asta.

Dincolo însă de zîmbete și de mici victorii simbolice, dl Iohannis este într-o situație nu tocmai fericită. Împins într-un colț constituțional de către un PSD care, de la Ion Iliescu încoace, nu poate trece peste frustrarea că nu poate avea acces la cea mai înaltă funcție în stat, actualul președinte a asistat pasiv la golirea de conținut a funcției prezidențiale. I se reproșează adesea că e absent, lipsit de idei și incapabil de reacții eficiente. Lucrurile astea sînt doar parțial adevărate. Nu știu cîți dintre cititori își mai aduc aminte de războiul surd cu Victor Ponta în primii ani de mandat ai domnului Iohannis și ultimii (cel puțin pînă acum) ai celui de-al doilea. Iohannis a pus presiune pe fostul premier și, grație unui concurs de împrejurări care l-a situat de aceeași parte a baricadei cu Liviu Dragnea, a obținut pînă la urmă plecarea lui Ponta din toate funcțiile deținute.

Scenariul se repetă acum cu Liviu Dragnea pe post de țintă și Klaus Iohannis aliat conjunctural cu Ponta. Micile ironii ale vieții. Însă Klaus Iohannis e considerabil slăbit și, dincolo de orice sondaje care dau ca sigură participarea sa într-un al doilea tur al prezidențialelor, cea mai mare problemă a sa ține de sprijinul neentuziast de care se bucură. Suporterii săi sînt mai degrabă resemnați cu ideea că se încolonează în spatele unui lider lipsit de o strategie clară, incapabil să inspire altceva decît un oarecare respect și fără alt plan decît veșnicul „eu nu sînt Ponta“ transformat, zilele astea, în „eu nu sînt Dragnea“.

Dacă dl Iohannis are un avantaj clar și puternic, atunci acela ține strict de relațiile internaționale. A rămas, din păcate, singurul politician român care e privit ca un interlocutor viabil și decent în cancelariile occidentale. Am mai remarcat și cu alte ocazii problema oribilă și prea puțin discutată a prezenței românești în plan internațional. România are cam tot atîta influență în marile dezbateri cîtă are o pseudo-țară precum Kosovo. O cortină de catifea înconjoară granițele României și mai toate partidele românești se fac că nu pricep de ce e beznă. Dl Iohannis trece de ea, însă e din ce în ce mai neclar ce și pe cine reprezintă. Da, reprezintă românii, dar românii sînt guvernați de ineptul cabinet Dăncilă stimulat de umorile unui dublu condamnat penal. Poate dl Iohannis să ceară partenerilor noștri externi să ignore detaliile astea? Probabil poate, dar cine ar ține seama de așa ceva?

Nu cred în teoria aceea care spune că dl Iohannis e mulțumit cu onorurile formale de care se bucură în funcție. Cred că, pur și simplu, nu găsește ieșiri din situația actuală și asta e marea dramă a candidatului pentru un al doilea mandat. La Cotroceni se decontează acum factura pentru confuzia întreținută de președinte în relația cu principalii săi suporteri, amestecul nefericit în politica internă a PNL, ambiguitatea relației cu celelalte forme de opoziție și mai ales refuzul de a participa la dezbateri unde ar fi trebuit să conducă, nu să reacționeze. Servicii secrete, Justiție, sărăcie etc. Apropo, se mai știe ceva despre proiectul „România educată“?

E greu pentru dl Iohannis să iasă din încurcătura asta, dar nu imposibil. Din nefericire, un al doilea mandat Iohannis nu va avea drept obiectiv finalizarea proiectelor începute în primul (ele nu există sau sînt teribil de vagi), ci reconsolidarea relevanței și prestigiului instituției prezidențiale. După Traian Băsescu, Klaus Iohannis ar fi trebuit să facă curat și să zugrăvească edificiul. N-a făcut-o și acum casa a suferit modificări de structură care riscă să o pună la pămînt.

Îi va fi greu. PSD patronează un complex mediatico-economic uriaș pe care nu va ezita să îl folosească pînă la ultima limită a decenței și legalității. Iohannis nu va avea de partea sa decît unele segmente de societate civilă și cîteva partide care se urăsc unul pe altul în secret. Nu înșir suma de variabile deloc mică ce ar putea influența campaniile care vin. Observ doar ridicarea ALDE, care poate deveni destul de repede un soi de pod între adversari și o alternativă centristă la cei doi poli care s-au configurat deja în pregătirea alegerilor care vin.

Klaus Iohannis a fost un primar bun și un președinte neinspirat. Pentru a obține un alt mandat pe o platformă democratică și liberală e obligat să devină un navigator bun în ape tulburi. Știu că metafora asta e uzată de precedentul președinte, însă pentru actualul sînt lecții de reținut din carnețelul fostului căpitan de vas. Ambiția, încăpățînarea și verbul pot salva situații ce par fără ieșire.

Pe de altă parte, aș observa că un banal anunț de intenție nu înseamnă mare lucru. Klaus Iohannis se poate răzgîndi, poate fi înlocuit („Dragă Stolo“ actualizat?) și poate fi ignorat de segmentele de societate pe care se bazează acum.

E încă devreme. Gestul său are deocamdată doar micul și îndoielnicul merit că i-a provocat o criză de nervi lui Liviu Dragnea. 

Teodor Tiţă este jurnalist. Îl puteţi găsi la twitter.com/jaunetom.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

motru jpg
Orașele care se sting încet. Două foste mândrii ale industriei românești, pe listă
România nu mai pierde doar populație, ci pierde, încet și aproape imperceptibil, orașe întregi. Fenomenul nu se vede în titluri zilnice și nu provoacă proteste de stradă, dar efectele lui sunt devastatoare pe termen lung.
pexels thirdman 7659564 jpeg
Sistemul medical în 2026, linia subțire dintre reformă și improvizație. „De fiecare dată noi stingem focul“
După un an care a pus sistemul medical românesc sub o presiune continuă – bugete insuficiente, disfuncționalități administrative și crize de încredere generate de tragedii medicale –, 2026 este așteptat ca momentul în care reformele anunțate trebuie să se vadă concret.
DSC 1252 jftSj1aW jpeg
Protagoniștii „Stranger Things“, despre semnificația prieteniei, nostalgia anilor ’80 și cum i-a schimbat serialul: „Am crescut cu toții împreună“
Serialul „Stranger Things“, un tribut adus filmelor din anii ’80, a cucerit întreaga Planetă, devenind un simbol al prieteniei, al vulnerabilității și curajului, cu monștri veniți dintr-o lume paralelă și copii forțați să crească mult prea repede.
supa ciorba istock jpg
Rețeta tradițională din Banat pe care puțini o cunosc. Cum se prepară supa de lapte cu cartofi
De-a lungul țării există nenumărate rețete locale delicioase pe care nu foarte mulți români le cunosc. Iar în Banat, în zona Carașului, se pregătește încă din cele mai vechi vremuri o supă delicioasă de lapte cu cartofi.
Monedă de aur antică „incredibil de rară”, găsită pe un câmp (© David Duggleby Auctioneers)
Monedă de aur antică „incredibil de rară”, găsită pe un câmp
O monedă antică ce ar putea oferi dovezi ale comerțului dintre două triburi, în urmă cu mai bine de 2.000 de ani, a fost descoperită cu ajutorul unui detector de metale în satul Lelley din Marea Britanie.
pod deda razboieni 2 jpg
Podul din România, martor a două Imperii și două războaie, condamnat la demolare după 117 ani de istorie
Un colos din oțel și piatră, ridicat în vremea Imperiului Austro-Ungar și trecut prin două războaie mondiale, se apropie de sfârșit. Podul feroviar de pe linia Deda–Războieni, construit în 1908, a primit undă verde pentru demolare, după mai bine de un secol în care a susținut trenuri, regimuri polit
Rachetă balistică FOTO SHUTTERSTOCK
Un semnal pentru SUA și Europa. De ce a lansat Rusia o rachetă balistică Oreșnik asupra regiunii Liov
Lovitura cu rachetă balistică cu rază intermediară Oreșnik lansată de Rusia în noaptea de 8 spre 9 ianuarie asupra regiunii Liov nu a avut un obiectiv militar clar și nici nu a produs pagube strategice semnificative, spun analiștii Institutului pentru Studierea Războiului (ISW).
5138 ATB2 StevenKnight RV 201123 jpeg
Steven Knight, creatorul viitorului „James Bond“: „În loc să mă duc la școală, mergeam cu tata, potcovar, într-un depozit de fier vechi condus de romi“
Copilăria cu parfum de epocă victoriană, alături de tatăl său fierar și potcovar și de romii cu cai și căruțe i-au influențat viața și mai ales cariera cineastului britanic Steven Knight, după cum mărturisește într-un interviu exclusiv pentru „Weekend Adevărul“
Mortier sovietic de calibru mare, pe Frontul de Est (© Леонид Великжанин / Wikimedia Commons)
Câte aruncătoare de mine a produs Uniunea Sovietică înainte de al Doilea Război Mondial
Istoricii sovietici au făcut totul pentru ca populația lagărului socialist să creadă că înainte de 22 iunie 1941 a fost un dezastru la nivel de conducere în ceea ce privește planificarea industrială a producției de armament și totul a plecat de la concepțiile eronate ale lui Iosif Stalin.