Aiesdies-ul lu’ teteipe nu se simte bine

Publicat în Dilema Veche nr. 592 din 18-24 iunie 2015
Mîrșava intenție bună a statului jpeg

Răsfoiam mai deunăzi un număr din

, tînăra publicaţie bruxelleză, urmaşul mult mai vioi şi interesant al defunctului şi soporificului

Se deschide o ferestruică anunţîndu-mi un

Cică Parlamentul European a amînat un vot important privind ISDS-ul, parte a TTIP-ului. Despre TTIP, v-am mai zis. Este prescurtarea numelui unui tratat de liber schimb comercial între Statele Unite şi Uniunea Europeană, aflat în faza de negociere crîncenă. Una dintre părţile extrem de importante, subiect spinos la masa negocierilor, se numeşte, pe scurt, ISDS

; aş traduce prin Arbitrajul Disputelor între State şi Investitori). 

Ce este atît de important? De ce a fost nevoit Martin Schulz, preşedintele Parlamentului, să amîne ditamai votul, mai degrabă decît să rişte un rezultat negativ? În fond, în această fază, opinia Parlamentului este mai degraba orientativă, în nici un caz imperativă pentru negociatorii Comisiei Europene. Ei bine, dezbaterea foloseşte concepte tari, puternice: suveranitatea naţională, influenţa globală a corporaţiilor, transparenţa şi competenţa actului de justiţie sau arbitraj internaţional. Din problemă mai degrabă tehnică, ISDS a ajuns subiect de analiză a unor fineţuri ideologice, de fierbinţi spiciuri în plen şi în presă, de manifestaţii ale societăţii civile. Pe scurt, e cam aşa: dacă o corporaţie globală face o investiţie într-o ţară şi are un litigiu cu guvernul-gazdă, unde se duce? La un tribunal în statul unde a investit sau la o curte internaţională de arbitraj? Dacă alege a doua variantă (în cazul în care statul-gazdă a semnat un tratat internaţional care cuprinde ISDS), cine controlează actul judecăţii? Sînt cunoscute calificările şi interesele celor care arbitrează? Nu cumva se poate vorbi de o cedare a suveranităţii naţionale în materie de justiţie şi de o prea mare putere a corporaţiilor comparativ cu guvernele? Cum rămîne cu domeniile de mare interes public: protecţia mediului, a consumatorului, a sănătăţii publice? Adică domenii care nu aduc mare profit. 

Aş fi dat exemplul firmei Philip Morris, care a dorit arbitraj cu Guvernul Australiei, pe tema legilor stricte privind dispariţia mărcii de ţigări de pe pachetele de tutun. De atunci, adică de vreo patru ani, australienii au anunţat că nu vor mai semna nici un tratat comercial care cuprinde ISDS-ul, deoarece nu intenţionează să discrimineze firmele locale în favoarea celor internaţionale, mai ales pe o temă atît de importantă cum este reglementarea din domeniul sănătăţii publice. De curînd, însă, domnul europarlamentar Sorin Moisă mi-a oferit un exemplu de pe la noi, de prin Europa. Este vorba despre celebrul caz Vattenfall – Guvernul federal german. Vattenfall este o firma suedeză mare, din domeniul energiei. Cumpărase trei centrale nucleare în Germania. În vara lui 2011, după drama de la Fukushima, ca urmare a deciziei doamnei Merkel de a reduce numărul de centrale nucleare nemţeşti, suedezii au fost nevoiţi să închidă două din cele trei centrale. Ceea ce, evident, nu le-a convenit. Au apelat la arbitrajul internaţional. Cîte un avocat de fiecare parte şi un al treilea expert, neutru, care să decidă. Toate bune, dacă pe piaţa energetică nemţească nu ar fi operat şi EON, păgubit în chiar mai mare măsură de faimoasa decizie a cancelarului german. Pentru a-şi recupera din pagubă, aceştia ar fi obligaţi la acţiuni judecătoreşti conform legii germane, sofisticate, trecînd prin multe termene, pe diverse paliere de jurisdicţie. Cam discriminatoriu, aş zice. În plus, procesele intentate de EON ar fi publice, pe cînd Vattenfall ar beneficia de un arbitraj discret. 

Am înşirat doar cîteva dintre detaliile care au inflamat spiritele stîngii şi ale antiglobaliştilor de varii culori politice împotriva ISDS-ului. În Parlamentul European au fost 200 de amendamente la raportul privind împuternicirea Comisiei de a negocia mai departe, cu americanii. Aşa se face că, deşi Barack şi Angela au chemat, din Bavaria, la iuţirea negocierii TTIP-ului, domnul Schulz a fost ceva mai prudent şi a preferat, la Bruxelles, o amînare. 

Gabriel Giurgiu este realizator de emisiuni despre Uniunea Europeană, la TVR. 

1031545422 jpg
Reformiști și antireformiști
Prima reforma semnificativă a fost în perioada 1996-2000, atunci cînd companiile de stat înregistrau pierderi și datorii foarte mari, care riscau să blocheze economia.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
„Nu merge bine”
În fapt, Brexit-ul a fost o lecție și un avertisment.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Cîinii și românii
Ascult şi aud, în întuneric, mesajul, totodată imemorial şi eschatologic, al destinului naţional.
Frica lui Putin jpeg
Dumnezeu ca bun de consum
În tot cazul, omul tradițional știa cărui dumnezeu să se închine și cum s-o facă. N-avea de ales decît în ce fel să urmeze tabla valorilor prescrise.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Prizonieri în rang secund?
După ce ne-am enervat și am jurat boicoturi, ne-am potolit repede. N-am boicotat nimic.
m simina jpg
Gara din New York
Dar Grand Central Terminal a avut noroc.
Iconofobie jpeg
Capitale…
În condiţiile unei dinamici culturale fireşti, şi Iaşiul, implică autorul, ar putea avea un destin similar, eliberîndu-se – o dată pentru totdeauna – de complexul „trădării” de la 1859...
„Cu bule“ jpeg
Cuvinte de mimă
Una e să mimezi cuvîntul pinguin, alta e să înlesnești ghicirea unor cuvinte ca destoinic sau adică, de fapt sau păi.
HCorches prel jpg
A construi nu înseamnă neapărat a desființa mai întîi
Se știe cît de puțin stagiu pedagogic se face la orice facultate, pentru a se obține calificarea de profesare în învățămînt.
p 7 Departamentul de Justitie WC jpg
Patrioți doar cu vorba
Cine sînt patrioții și cine sînt tiranii? Efortul de a răspunde la această întrebare va decide dacă America rămîne unită într-un stat de drept sau capitulează în fața violenței devastatoare.
radu naum PNG
Arbitrii români au orbul găinilor?
O veche zicală a meseriei pretinde că un deţinător de fluier trebuie să aibă auzul selectiv (la boscorodelile jucătorilor).
Comunismul se aplică din nou jpeg
Geografia dintotdeauna
Tim Marshall spune că „geografia nu dictează cursul tuturor evenimentelor” și încearcă să nu cadă în capcana unui determinism geografic (care ar putea fi asemănător, nu-i așa, cu determinismul economic marxist).
O mare invenție – contractul social jpeg
Moartea lui Tudor Vladimirescu: asasinat sau executarea unei pedepse?
Codul penal militar intern al Eteriei nu avea nici o valoare juridică.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
„Rusia trebuie să piardă”
Orice alt deznodămînt va duce la destrămarea ordinii internaționale așa cum o știm acum, cu consecințe ce nu pot fi estimate.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Punct și de la capăt
Dar, în general, reacția unora dintre politicienii și gazetarii autohtoni după eșecul Schengen n-a reușit să depășească mimica unei bosumflări provinciale.
Frica lui Putin jpeg
Antimaniheism
Dar se poate întreba cineva: dacă răul nu se activează fără o anumită, fie și mică, proporție de bine, de ce binele însuși nu e mai puternic și mai activ?
m simina jpg
Pisicile de la Palatul de Iarnă
În altă ordine de idei, aș merge pe mîna Ecaterinei cea Mare: Albastru de Rusia și Angora albă.
AFumurescu prel jpg
Federaliștii și antifederaliștii români
A te trezi cu un picior în fiecare tabără, ca să nu zic luntre, e o binecuvîntare și un blestem.
Iconofobie jpeg
Poeți (și critici?)
Dar şi cei croiţi astfel sînt, la urma urmelor, să admitem, nişte poeţi.
„Cu bule“ jpeg
Mim și mimă
În franceză, după unele oscilații de încadrare într-un gen, mime s-a fixat ca substantiv masculin, iar pantomime ca feminin.
HCorches prel jpg
Oldies but goldies
De la Simona Popescu la Emil Brumaru, de la Mircea Dinescu la Mircea Cărtărescu, autorii contemporani nu lipsesc.
radu naum PNG
Există un stadion nou de fotbal în Ghencea. Pentru ce echipă?
Da, există, dar numai pentru unii. Pentru alţii, nu există. E ca şi cum n-ar fi, ca şi cum în mijlocul acelui cîmp din Ghencea ar fi doar un lan de grîu, sau o groapă ca a lui Ouatu, sau vidul cosmic.
p 7 WC jpg
Revenirea „delictului de gîndire”
O persoană, spunea Atkin, nu poate fi reținută sau privată de bunurile proprii în mod arbitrar, nici chiar în vreme de război.
index jpeg 6 webp
Afacerea Tate și modelul românesc
Era, într-un fel, un amestec de sisteme de vînzare de tip MLM (multi-level marketing) cu principiile funcționării unei secte.

Adevarul.ro

image
Ninsorile cuprind aproape toată România: masa de aer polar vine cu temperaturi de coșmar. Unde viscolește puternic
Ninsorile cuprind majoritatea zonelor, sâmbătă, iar în vest şi în sud se vor semnala ploi și lapoviţă. Pe crestele Carpaţilor este în continuare viscol, dar vântul se intensifică şi în jumătatea vestică a ţării.
image
Culmea absurdului. Șofer amendat pentru că a respectat legea. Poliția, învinsă cu propriile imagini
Un șofer din Timiș, amendat pentru că nu a respectat semnificaţia indicatorului ,,Oprire” la trecerea de nivel cu calea ferată, a obținut anularea sancțiunii în instanță demonstrând că a respectat legea „la virgulă”.
image
Medic ATI, despre „tradiția” șpăgilor din spitale: „O preocupare otrăvită, o idolatrie de Ev Mediu”
Cazul medicului oncolog din Suceava, care a fost prins în flagrant când lua mită de la pacienții bolnavi de cancer, este criticat de un medic. Doctorița Ecaterina Petrescu Botoncea este de părere că această practică ar trebui interzisă.

HIstoria.ro

image
Moartea căpitanului Valter Mărăcineanu, un erou al Războiului de Independență
Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I” deține în patrimoniul său o fotografie inedită a eroului român Valter Mărăcineanu.
image
Armata lui Vlad Ţepeș: Arme și echipamente
Cu toată lipsa de piese originale din epocă, putem reface echipamentul și armamentul trupelor lui Vlad Ţepeș, bazându-ne pe puținele piese existente, pe sursele pictate și scrise și pe comparații cu zonele din jur.
image
Sfârșitul Bătăliei de la Stalingrad: Capitularea mareșalului Paulus
În timpul nopții de 30 spre 31 ianuarie 1943, Brigada 38 Motorizată, având atașate companiile de geniu, a încercuit zona din jurul Pieței Eroilor Căzuți și magazinul Univermag, întrerupând legăturile telefonice dintre comandamentul mareșalului Friedrich Paulus și unitățile subordonate.