Aici este aurul României!

Publicat în Dilema Veche nr. 502 din 26 septembrie-2 octombrie 2013
Aici este aurul României! jpeg

„Nu aştepta de la ei viziune. Zilnic sînt prinşi în rezolvarea unor chestiuni punctuale – unele dintre ele de ordin personal – şi sting incendii mărunte. Nu mai au timp pentru lucrurile mari, nu sînt oameni de stat. Nu ştiu şi nici măcar nu au timp să fie. Şi nici n-au timp să înveţe.“

Omul care îmi spunea toate aceste lucruri este un insider, care cunoaşte cît se poate de bine măruntaiele guvernării şi raporturile de forţe din şi dintre partidele aflate la guvernare.

Mi-au revenit în minte cuvintele acestea în ultimele zile, cînd scandalul Roşia Montană pare să bulverseze întreaga scenă politică. Aurul pare să le fi luat minţile tuturor, iar reflexul politicianului autohton este să încerce să tragă un mic profit din ceea ce se întîmplă. Să se poziţioneze, să fandeze, să aburească. Îl vedem pe Crin Antonescu preluînd rolul intransigentului, pe Traian Băsescu încercînd „să se extragă“, după ce ani de-a rîndul a fost un adevărat şef de PR pentru controversatul proiect minier. Îl vedem pe Victor Ponta prins în ambiguităţi, într-o încercare de a cîştiga timp, doar-doar situaţia se va detensiona de la sine.

Şi totuşi, proiectul minier, eventualitatea măcinării a vreo patru munţi pentru o grămadă de aur pare să le fi întunecat tuturor judecăţile. Să o luăm cu calm, privind cifrele. Compania Roşia Montană Gold Corporation afirmă că, de pe urma exploatării, statul român ar putea obţine între 1,8 şi 2,1 miliarde de dolari. La acestea s-ar adăuga 880 de locuri de muncă directe în timpul exploatării şi 3600 de locuri de muncă în total (directe şi indirecte) pe perioada operării. Nu e puţin.

Dar să mai privim şi către declaraţii ale oficialilor. Premierul Victor Ponta a anunţat că, în cazul renunţării la proiectul de minerit de la Roşia Montană, doar costurile statului pentru ecologizarea zonei şi păstrarea patrimoniului se ridică la 480-500 de milioane de euro, bani pe care statul nu îi are. Într-un raport oficial al RMGC, care tratează exact varianta nerealizării proiectului, se afirmă că nota de plată pentru ecologizare şi păstrarea patrimoniului ar fi de numai 23,2 milioane de euro. Dar să presupunem că cifra mare, de 500 de milioane de euro, ar fi cea reală. Deci, dacă am decide să păstrăm munţii la locul lor, atît ne-ar putea costa curăţirea zonei, pe care trebuie să ne-o asumăm noi, România. Trebuie spus însă că banii nu trebuie daţi toţi deodată, că lucrările se întind pe parcursul mai multor ani şi, da, se fac cu mînă de lucru locală. Deci, cu înfiinţarea, şi nu cu desfiinţarea de locuri de muncă.

Avem banii? Bineînţeles. Uniunea Europeană pune la dispoziţia României 4,5 miliarde de euro exact pentru Programul Operaţional Mediu, în perioada 2007 – 2013. La aceşti bani, statul român se obligă să mai pună de la el puţin peste 1 miliard de euro drept contribuţie naţională. Din toate aceste fonduri am cheltuit vreo 800-900 de milioane, pe restul am mai avea timp să-i cheltuim pînă în 2016. Şi oare nu ar fi de acord Bruxelles-ul să finanţeze depoluarea zonelor miniere din Apuseni? Evident că da, măcar pentru că riscurile poluării sînt transfrontaliere.

Da, dar aurul? De unde mai cîştigă statul român între 1,8 şi 2,2 miliarde de dolari? Vestea bună este că stăm pe grămezi uriaşe de aur, doar că nu le vedem. De la aderarea la Uniunea Europeană am atras ceva mai puţin de 4 miliarde de euro din fonduri de coeziune. Mai rămîn de luat 16 miliarde, plus că, pentru viitorul ciclu bugetar, avem de cheltuit aproape 40 de miliarde – fonduri de coeziune şi fonduri din cadrul Politicii Agricole Comune. Bine folosite, aceste sume colosale pot da ţării şansa de a ieşi din sărăcie, cu zonele ei miniere, cu zona rurală, cu oraşele monoindustriale cu tot.

Şi atunci, nu e ciudat că liderii politici se iau la trîntă pentru controversatul proiect minier, însă nu ne spun nimic despre cum vor scoate grămezile enorme de aur din trezoreria de la Bruxelles? Au ocupat ecranele televiziunilor şi au inundat Internetul cu duelurile lor pentru o miză, totuşi, atît de mică! Să ne mai amintim doar că principalele critici venite dinspre Comisia Europeană, în legătură cu Acordul de Parteneriat pentru Bugetul 2014 – 2020, se referă chiar la lipsa de viziune a guvernanţilor de la Bucureşti. Adică exact ceea ce a lipsit şi pînă acum, din moment ce rata de absorbţie este cum o vedem. Dar nu despre lipsa de viziune vorbea şi interlocutorul meu din sistem?

Şi mai e ceva: în timp ce dumneavoastră citiţi aceste rînduri, alt aur ni se scurge printre degete, fără ca măcar să ne dăm seama. Sînt miile şi miile de specialişti, oameni cu calificări înalte, care pleacă în fiecare zi din România. Doar numărul medicilor care au emigrat, de la aderarea României la Uniunea Europeană, se ridică la 20.000. Conform Colegiului Medicilor, pierderile înregistrate de România se cifrează la aproximativ 230 de milioane de euro, numai de pe urma pregătirii acestor specialişti.

Şi, în acest timp, bărbaţii noştri de stat se bat ca chiorii pentru vreo 2 miliarde de dolari! Ceva e în mare neregulă în povestea asta!

Ovidiu Nahoi este realizator de emisiuni la Money.ro.

Foto: L. Muntean

640px Boulevard Unirii jpg
Cu mîndrie despre România, cu luciditate despre români
România va construi și spitalele regionale și municipale (este greu de spus cînd), pentru că dacă acum este moda stadioanelor, cu siguranță va veni și cea a spitalelor.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Dependența de China
În discursul despre care aminteam mai devreme, Rishi Sunak propunea ca relațiile cu China să fie guvernate de acum înainte de un „pragmatism robust”.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Nota testamentară a lui Constantin Noica
S-au găsit, inevitabil, și hermenuți subtili, care să extindă „marasmul” nicasian asupra „discipolilor”.
Frica lui Putin jpeg
Dr.
Bine, dar de ce totuși au nevoie să-și pună la rever acest păcătos de dr.? Vanitate?
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Doar educația...
Și eu cred că responsabilitatea, respectul pentru ceilalți și hărnicia sînt valorile fundamentale pe care trebuie să le insuflăm celor ce vin după noi.
m simina jpg
Primul SMS din istorie
Fix treizeci de ani, așadar, de la primul mesaj scurt trimis (Short Message Sent) din istorie.
Iconofobie jpeg
Un demon atipic
Ambii reprezintă niște „realități” abstracte, imprecise, încărcate de mister și neclaritate semantică.
„Cu bule“ jpeg
Șofer de duminică
Popularitatea expresiei se reflectă în extinderea tiparului la alte ocupații.
HCorches prel jpg
Voi știți formula permanganatului de potasiu?
Așa era ea, o profesoară severă din cale-afară, la orele căreia nu se auzea nici musca.
radu naum PNG
Putem să vorbim despre un campionat prea mondial de fotbal?
Un minunat Panama-Oman va putea fi savurat la viitoarea Cupă Mondială. Sau un Brazilia – St. Kits şi Nevis, acolo să vezi distracţie! Nu s-au gîndit rău venerabilii.
p 7 WC jpg
Evitabila creștere a extremei drepte germane
Dar nu și în Germania, unde partidul de extremă dreapta Alternative für Deutschland (AfD) are, deocamdată, un succes neînsemnat.
Comunismul se aplică din nou jpeg
De ce se opune Austria
Mi-am adus aminte atunci și cum o cunoștință din Oetz mi-a explicat odată că pe văile mai dinspre Elveția mă puteam întîlni cu oameni nesuferiți și încuiați.
O mare invenție – contractul social jpeg
Subiect de drept și drept subiectiv (I)
În limba engleză, termenul subject a rămas fidel sensului etimologic de supus.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Conferințele noastre, viitorul nostru
Cînd generația liceenilor de azi va ajunge la butoanele țării, sînt convins că ne va fi mai bine decît ne este acum!
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Presa acum 85 de ani și azi
Nu mai e vorba de o slujbă publică, destinată să lămurească în vreun fel pe privitor.
Frica lui Putin jpeg
Condiția de înger
abandonînd umanitatea pentru un scurt răstimp, a împrumuta aripile de la îngeri.
AFumurescu prel jpg
Interesul și fesul
Dacă nu mă credeți, întrebați-vă prietenii de pe Facebook, Instagram, Twitter, TikTok și ce alte rețele „sociale” vor mai fi fiind. În lumea virtuală.
m simina jpg
Abraham Lincoln de Ziua Recunoștinței
Abraham Lincoln este primul președinte american care a salvat un curcan de la sacrificare, dar nu cu ocazia Zilei Recunoștinței, ci de Crăciun.
Iconofobie jpeg
Întîmplări întîmplătoare
„Întîmplările” sînt piesele unui puzzle imens ce creionează o imagine aflată dincolo de puterea noastră de cuprindere.
„Cu bule“ jpeg
Vechea gașcă
Originea cuvîntului nu a fost lămurită, deocamdată.
HCorches prel jpg
Nu-i cazul să renunți
Din fericire, chiar și în cadrul acestor formări pe care le mai susținem, constatăm că numărul acestor profesori este în scădere.
p 7 WC jpg
Libertate de expresie pentru cine?
Expresia lui Musk „într-o manieră sănătoasă” permite o gamă largă de interpretări, unele dintre ele foarte restrictive pentru libertatea de expresie.
radu naum PNG
Comunismul se aplică din nou jpeg
Bucureștiul văzut cu alți ochi
Bucureștiul acela, bombardat de americani și apoi și de germani, era încă frumos și bogat.

Adevarul.ro

image
Alina Pușcaș, internată în spital cu o afecțiune rară. „ Nu am știut că există așa ceva“ | adevarul.ro
Prezentatoarea emisiunii „Te cunosc de undeva“ are probleme de sănătate și se află în spital de câteva zile.
image
21 de ani de închisoare pentru unul dintre răpitorii câinilor cântăreţei Lady Gaga | adevarul.ro
Unul dintre cei trei indivizi acuzaţi că au împușcat un angajat al cântăreţei americane Lady Gaga pentru a răpi câinii vedetei a fost condamnat luni, la Los Angeles. Pedeapsa primită de individ este de 21 de ani de închisoare, relatează AFP

HIstoria.ro

image
Katiușa, „orga lui Stalin“: O revoluție în materie de artilerie autopropulsată
Adevărata revoluție în materie de artilerie autopropulsată a venit de la ruși: teribilele lansatoare multiple de rachete Katiușa.
image
Una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor
Fără îndoială, una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor a fost scoaterea de sub cenușă a orașului roman Pompeii, redus la tăcere în vara lui 79 de erupția vulcanului Vezuviu.
image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.