Adolescen╚Ťa vrajbei noastre

Publicat în Dilema Veche nr. 395 din 8-14 septembrie 2011
Adolescen╚Ťa vrajbei noastre jpeg

Prin iunie, pe c├«nd ne g├«ndeam ce s─â mai ad─âug─âm ├«n grila TVR-ului, Andi L─âzescu (PDG-ul nostru) zice s─â pornim o serie de dezbateri de nivel intelectual c├«t mai ├«nalt posibil ┼či ├«mi d─â ┼či sursa de inspira┼úie: runda Doha, o produc┼úie BBC. Intru viteje┼čte pe iutub, dau o c─âutare simpl─â ┼či ├«ncep s─â privesc emisiunea. Decorul ÔÇô banal: o sal─â de conferin┼úe, cu prezidiu ┼či public. Tema, interesant─â ÔÇô femeia ├«n lumea musulman─â. Am urm─ârit toat─â emisiunea, o or─â ├«ntreag─â, nu m-am plictisit, de┼či decupajul era relativ banal, decorul era chiar anost. Orice s-ar spune, BBC-ul nu exceleaz─â la capitolul fine┼úe a imaginii. Francezii s├«nt mult mai buni la capitolul ─âsta. Spectacolul ideilor era ├«ns─â impecabil, argumentat, valoros. Am ├«nceput s─â ├«mi imaginez o emisiune similar─â pe TVR. Dup─â numai zece minute mi-am dat seama c─â am prea pu┼úin─â imagina┼úie pentru atare ├«ntreprindere. E clar c─â rolul femeii ├«n societ─â┼úile musulmane nu ar fi o tem─â de mare interes pentru rom├óni. Anglia, fost─â putere colonial─â ├«n zona arab─â ┼či cu o minoritate musulman─â ajuns─â majoritate ├«n multe ora┼če ale ┼ú─ârii, este, firesc, mult mai interesat─â. A┼č fi ales, poate, alt subiect, spre exemplu: ÔÇ×Pre┼úul mondial al alimentelor: vine foametea?ÔÇť. Pasul doi ÔÇô invita┼úii. 

BBC-ul ├«i adusese la prezidiu pe urm─âtorii vorbitori: o ziarist─â din Siria care fugise ├«n America ┼či scrisese o carte despre pozi┼úia femeii ├«n societatea sirian─â, un membru al parlamentului egiptean, un scriitor laureat al premiului Booker, un universitar st├«ngist multicultural de pe la Berkeley ┼či un regizor iranian din binecunoscutul val de premian┼úi la festivalurile europene de film. To┼úi, unul ┼či unul. P─ârerile le erau perfect argumentate, adecvarea informa┼úiilor era asigurat─â, iar forma de expresie a nuan┼úelor polemice era elegant─â, rafinat─â, sofisticat─â. Dup─â atare model, TVR nu ar putea face o astfel de emisiune. Un decor, un moderator ┼či o sal─â adecvat─â am mai g─âsi. G─âsim ┼či teme relevante. De unde am lua, ├«ns─â, invita┼úii? M-am g├«ndit care a fost efortul financiar ┼či logistic al colegilor de la BBC: vorbitorii veneau din patru ┼ú─âri diferite. Bilete de avion, cazare, program, onorarii de participare. Asta nu ar fi o mare problem─â logistic─â pentru noi. ├Än fond, un festival Enescu sau un Cerb de aur s├«nt mult mai complicate. Diferen┼úa mare este c─â engleza este ceva mai des vorbit─â prin lumea larg─â dec├«t rom├óna. Noi am avea nevoie de translatori. Asta ar complica enorm transmisiile. 

A┼ča c─â am r─âm├«ne doar la vorbitorii de limba rom├ón─â. Pentru tema imaginat─â (pre┼úul alimentelor pe plan mondial) am fi ├«n urm─âtoarea situa┼úie: domnul Minea (asocia┼úia procesatorilor, adic─â a produc─âtorilor de mezeluri), care ar zice c─â de vin─â s├«nt supermarketurile, guvernul ┼či furnizorii. Apoi, orice domn de la vreo asocia┼úie de agricultori (cum ar fi Adrian R─âdulescu, dac─â nu ar fi secretar de stat) care ar zice c─â vinova┼úi s├«nt Guvernul, supermarketurile ┼či intermediarii. Apoi, din partea Guvernului ar fi invitat ministrul Agriculturii (sau domnul secretar de stat Adrian R─âdulescu, dac─â nu ar fi fost ┼či lider de asocia┼úie a fermierilor), care ar indica drept surs─â a relelor pe intermediari, evaziunea fiscal─â ┼či pe procesatori. To┼úi s-ar referi apoi la fondurile europene ca la un panaceu universal (c├«nd, de fapt, subven┼úiile directe pot fi considerate chiar o surs─â a scumpirii) ┼či ar urma genericul de final. 

De aceea, nu cred c─â vom porni asemenea talk-show-uri, din simplul motiv c─â ele s├«nt deja pornite. Le pute┼úi vedea de mult─â vreme pe Realitatea, Antena 3, Na┼úional, B1 sau Zece. Afl─âm de la ei o bun─â cunoa┼čtere a lumii ├«n care tr─âim, dar numai p├«n─â la kilometrul 36. Avem capete vorbitoare (traducerea lui talking heads, denumire de jargon profesional pentru invita┼úii permanen┼úi ├«n talk-show-uri tip ÔÇ×radio filmatÔÇť) previzibile, primitive ├«n exprimare (├«n sensul unui vocabular limitat), agresive ├«n expresie (glumi┼úe de autobaz─â ├«n loc de ironie inteligent─â), mult prea ├«nd├«rjite ├«n a-┼či exprima propriul interes economic. 

Am recomandat, a┼čadar, am├«narea unei serii de dezbateri pe modelul Doha Round. Mai a┼čtept─âm un pic, s─â ne mai treac─â excesul de hormoni ┼či co┼čurile de pe fa┼ú─â. ├Än fond, libertatea noastr─â de expresie nu a ├«mplinit ├«nc─â 21 de ani.

Gabriel Giurgiu este realizator de emisiuni despre Uniunea European─â la TVR.

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Dincolo de costul ╚Öi eficien╚Ťa sanc╚Ťiunilor interna╚Ťionale
Sanc╚Ťiunile ├«mpotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de c├«nd m─â ┼čtiu, ├«ntre ascez─â ┼či l─âcomie, ├«ntre Yoga ierbivor─â ┼či Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, c─â ne-a╚Ťi speriat, bat─â-v─â s─â v─â bat─â....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
P├«n─â la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semn─âturi de sus╚Ťinere, din toate col╚Ťurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta ├«ngust─â ╚Öi elegant─â, bra╚Ťele ghidonului ╚Öi sunetul pe care ├«l scotea noul scuter ├«l asem─ânau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristic─â metafizic─â
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta at├«t de grav o genera╚Ťie, retez├«ndu-i pofta de a tr─âi?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Longevivi
Adjectivul ÔÇ×longevivÔÇŁ este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lung─â a unei vie╚Ťi umane, ci ╚Öi pe aceea a unei activit─â╚Ťi oarecare ├«ndeplinite de o persoan─â.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred c─â ├«n ╚Öcoli institu╚Ťia psihologului ╚Öcolar ar trebui s─â capete o mult mai mare vizibilitate ╚Öi importan╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Mai exist─â ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Exist─â o teorie imbecil─â conform c─âreia la stadion po┼úi face mai orice, ÔÇ×nu s├«ntem la teatruÔÇť, e bine s─â existe un loc unde s─â se descarce fl─âc─âii.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Turismul ne e str─âin
Mori╚Öca merge oricum ╚Öi mereu apar al╚Ťi clien╚Ťi fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce lipse╚Öte pe pia╚Ťa politic─â
Tejghelele vie╚Ťii noastre politice, de╚Öi multicolore ├«n aparen╚Ť─â, s├«nt, de fapt, goale.

Adevarul.ro

image
Ciobanul din Valahia ajuns domnitor al ┼ó─ârii Rom├óne┼čti. A dus o prigoan─â aprig─â ├«mpotriva marilor dreg─âtori
Mircea Ciobanul - domnitorul ┼ó─ârii Rom├óne┼čti care a primit acest nume pentru c─â ├«nainte de a urca pe tron cump─âra oi pentru Constantinopol. Chiar dac─â avea o preocupare pa┼čnic─â, asta nu l-a ├«mpiedicat s─â devin─â unul dintre cei mai cruzi domnitori rom├óni.
image
Concubine plimbate în turism sexual. Cele mai mari preţuri erau la Suceava
Un ora┼č din nordul Bucovinei a ajuns paradis pentru proxene┼úi ┼či prostituate datorit─â tarifelor mari care sunt practicate ├«n aceast─â zon─â.
image
ÔÇ×Pietrele FoameiÔÇŁ au ie┼čit la suprafa┼ú─â ├«n albiile secate ale R├óului Elba: ÔÇ×Dac─â m─â vezi, s─â jele┼čtiÔÇŁ
Europa se confrunt─â cu o secet─â sever─â ├«n urma unor valuri de canicul─â f─âr─â precedent, ceea ce a determinat sc─âderea dramatic─â a debitului unor r├óuri europene importante. ├Än Germania, ├«n albiile secate ale r├óurilor au ie┼čit la iveal─â pietre masive folosite ├«n urm─â cu sute de ani pentru a prevesti vremuri vitrege pentru omenire, relateaz─â Miami Herald.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciad─â
├Än ziua de 27 noiembrie 1095, pe c├ómpul din fa╚Ťa ora╚Öului Clermont, c├óteva sute de oameni a╚Öteptau s─â aud─â predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al R─âzboiului ruso-turc din 1877-1878
R─âzboiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unit─â╚Ťi otomane, ruse╚Öti ╚Öi rom├óne╚Öti ├«n principal, dar ╚Öi trupe s├órbe╚Öti ╚Öi muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.