Adevărul din spatele poveştii lui „Victor cuceritorul“

Publicat în Dilema Veche nr. 517 din 9-15 ianuarie 2014
Ecourile tragediei jpeg

După ce presa tabloidă britanică a anunţat timp de aproape un an de zile o invazie româno-bulgară pentru prima zi a anului, subiectul a luat o turnură aparent comică. Invadatorii nu au pus piciorul pe Insulă; în schimb, reporterii şi-au concentrat atenţia asupra unei singure persoane: românul Victor Spirescu, singurul „invadator“ venit pe aeroportul Luton, de lîngă Londra, pentru a profita, încă din prima zi, de liberalizarea pieţei muncii.

Culmea, românul a venit la Londra nu pentru a frauda sistemul de protecţie socială, nu pentru „turism social“, ci pentru a munci într-o spălătorie de maşini. S-au convins de asta, într-un tîrziu, şi jurnaliştii de la tabloidul Daily Mail. Aceştia au venit de vreo zece ori să-l vadă pe român la spălătoria unde lucrează – nu erau convinşi că Victor Spirescu a venit chiar pentru a munci, şi nu pentru a cerşi ajutoare sociale. Agasat de vizitele dese, Victor i-a repezit, pînă la urmă, pe ziarişti – avea de cîştigat o pîine, nu venise în Londra să dea toată ziua interviuri.

Ceea ce probabil că nu ştia în acel moment era că ziarele britanice – sceptice, desigur... – îşi trimiseseră echipe şi în România, în satul sibian Pelişor, unde românul tocmai îşi cumpărase o casă, pe care spera să o renoveze cu banii cîştigaţi în Anglia.

În doar cîteva zile, Victor Spirescu a devenit o adevărată vedetă în Marea Britanie, ajungînd să dea interviuri nu doar la televiziuni, ci şi în prestigiosul The Times, ziar care a tratat în mod echilibrat tema imigraţiei de după 1 ianuarie 2014.

Să recunoaştem, puţini dintre liderii români au avut parte în Insulă de o asemenea presă precum Victor Spirescu. O popularitate – şi o spunem fără intenţia de a-l supăra – totuşi, nemeritată. În definitiv, Victor Spirescu nu înseamnă altceva decît normalitatea. El, unul dintre numeroşii români plecaţi în străinătate pentru a munci, reprezintă regula, şi nu excepţia. Şi atunci, de ce această desfăşurare de forţe în jurul unei persoane care nu are nimic ieşit din comun?

Să fim drepţi, jurnaliştii britanici – şi cei din presa tabloidă, bineînţeles – îşi cunosc bine meseria. Ei ştiu că un subiect poate prezenta interes pentru public doar în măsura în care este extraordinar. Pentru a fi subiect de presă, mai ales tabloidă, trebuie să fii în afara normelor, să sfidezi convingeri adînc înrădăcinate în conştiinţa publicului, să fii şarpele cu pene. Normalitatea nu e o ştire – niciodată nu se va scrie şi nu se va spune că astăzi cei mai mulţi dintre oameni au mers la serviciu ori şi-au dus copiii la şcoală. Asta nu mişcă pe nimeni.

Ce ne facem însă cînd normalitatea, reprezentată aici de un om venit să muncească, devine subiect de presă? Asta spune multe despre felul în care românii şi, în general, esticii sînt încă priviţi în „vechea Europă“. Sîntem „invadatorii“, sîntem „barbarii“, sîntem cei „altfel“, veniţi să tulbure ordinea firească a lucrurilor. Cînd ne comportăm normal, ajungem să fim priviţi drept nişte curiozităţi demne de expus la grădina zoologică, maimuţe care ştiu să mănînce cu furculiţa şi cuţitul. Sîntem subiecţii unui colonialism şi rasism rezidual, amplificat, din păcate, de criză.

Dar nu numai de criză, ci şi de politicieni. Problema nu este doar presa tabloidă, problema este, poate într-o mai mare măsură, tabloidizarea politicienilor. Cu ochii mereu pe sondajele de opinie, robi ai momentului, ei îşi modelează în fiecare zi discursul şi comportamentul, după „cererea pieţei“.

Viitorul contează doar pînă la primele alegeri. Eficienţa nu înseamnă atingerea unor obiective naţionale sau ale construcţiei europene. Eficienţa se măsoară exclusiv pe scala sondajelor de opinie de azi – mîine va fi o nouă zi în care, dacă va fi nevoie, liderii vor îmbrăca alte costume de scenă şi îşi vor acorda altfel vocile.

Campania tabloidelor britanice, demonizarea esticilor (acum cîţiva ani, invadatorul barbar avea chipul instalatorului polonez) nu ar fi avut efectul cunoscut dacă nu ar fi fost preluate de politicienii tabloidizaţi. Să nu ne facem iluzii – politicienii britanici care au speculat isteria colectivă a invaziei, fie ei din UKIP sau din partidele tradiţionale, ştiau adevărul. Să privim doar către comunicatele asociaţiilor patronale din Marea Britanie, care afirmă, cu argumentele cifrelor, că liberalizarea pieţei muncii reprezintă o şansă, şi nu o ameninţare pentru economie, iar ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană va aduce nu profituri, ci costuri de miliarde de euro pe an. Nu contează! Politicienii-tabloid au de cîştigat astăzi voturi, de pe urma campaniei tabloide. Mîine – fie ce-o fi!

Povestea de presă construită în jurul lui Victor Spirescu arată cît de puţin ştim, în realitate, unii despre alţii, noi, europenii. Cît de uşor putem cădea pradă stereotipurilor şi, mai ales, cît de uşor pot profita de asta politicienii-tabloid. Un semn rău la un început de an considerat crucial pentru viitorul construcţiei europene!

Ovidiu Nahoi este realizator de emisiuni la Money.ro.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

Pârtie Harghita FOTO Shutterstock jpeg
Cea mai slabă lună din turismul intern. „Am pierdut jumătate de milion de turiști români. Cei mai mulți nu au mai plecat deloc în vacanță”
Cifrele date publicității de INS arată că în luna noiembrie 2025 s-a înregistrat cea mai mare scădere în turismul intern, raportat la anul precedent. În primele 11 luni ale anului trecut au ajuns cu aproape o jumătate de milion de români mai puțin în unitățile de cazare interne.
Horia Roman Patapievici, captura video jpg
„Profeția” cu care Patapievici șoca în 2018: „România trebuie să se înarmeze puternic și inteligent ca Israelul”
„Ce are de făcut România?” este întrebarea la care a răspuns scriitorul Horia-Roman Patapievici la un eveniment care a avut loc în urmă cu aproape un deceniu. Unul dintre răspunsurile sale care a șocat atunci se dovedește acum profetic: „România trebuie să se înarmeze puternic”.
litere freepik jpg
Cele mai frumoase nume de fete în 2026, conform inteligenței artificiale
Alegerea numelui unui copil este una dintre cele mai emoționante și importante decizii pentru viitorii părinți.
Vasnetsov Ioann 4 jpg
Cele mai șocante isprăvi ale primului țar al Rusiei. A pus bazele imperiului rus, dar și-a băgat în sperieți contemporanii
Ivan al IV-lea cel Groaznic a fost primul țar al Rusiei. A rămas cunoscut în istorie mai ales pentru controversele din jurul său. A fost un conducător extrem de dur, dând dovadă în repetate rânduri de o cruzime ieșită din comun. El este cel care a înfințat și prima poliție secretă rusească.
femeie trista jpg
Karma lovește fără avertisment. Zodiile puse la grea încercare în a doua parte a lunii ianuarie. Vor plăti pentru greșelile din trecut
A doua jumătate a lunii ianuarie vine cu energii tensionate și lecții karmice greu de ignorat. Tranzitele astrale activează zone sensibile din hărțile multor nativi, iar trecutul revine acolo unde a fost ignorat, ascuns sau tratat cu superficialitate.
Edmund Hillary
11 ianuarie: Ziua în care s-a născut Sir Edmund Hillary, primul aplinist care a escaladat Everestul
Pe 11 ianuarie 2008 a murit Sir Edmund Hillary, primul alpinist care a escaladat Everestul. Tot pe 11 ianuarie, dar în 1906, s-a născut Albert Hofmann, chimistul elvețian care a descoperit efectele psihedelice ale dietilamidei acidului lisergic (LSD).
motru jpg
Orașele care se sting încet. Două foste mândrii ale industriei românești, pe listă
România nu mai pierde doar populație, ci pierde, încet și aproape imperceptibil, orașe întregi. Fenomenul nu se vede în titluri zilnice și nu provoacă proteste de stradă, dar efectele lui sunt devastatoare pe termen lung.
pexels thirdman 7659564 jpeg
Sistemul medical în 2026, linia subțire dintre reformă și improvizație. „De fiecare dată noi stingem focul“
După un an care a pus sistemul medical românesc sub o presiune continuă – bugete insuficiente, disfuncționalități administrative și crize de încredere generate de tragedii medicale –, 2026 este așteptat ca momentul în care reformele anunțate trebuie să se vadă concret.
DSC 1252 jftSj1aW jpeg
Protagoniștii „Stranger Things“, despre semnificația prieteniei, nostalgia anilor ’80 și cum i-a schimbat serialul: „Am crescut cu toții împreună“
Serialul „Stranger Things“, un tribut adus filmelor din anii ’80, a cucerit întreaga Planetă, devenind un simbol al prieteniei, al vulnerabilității și curajului, cu monștri veniți dintr-o lume paralelă și copii forțați să crească mult prea repede.