Adevărul din spatele poveştii lui „Victor cuceritorul“

Publicat în Dilema Veche nr. 517 din 9-15 ianuarie 2014
Ecourile tragediei jpeg

După ce presa tabloidă britanică a anunţat timp de aproape un an de zile o invazie româno-bulgară pentru prima zi a anului, subiectul a luat o turnură aparent comică. Invadatorii nu au pus piciorul pe Insulă; în schimb, reporterii şi-au concentrat atenţia asupra unei singure persoane: românul Victor Spirescu, singurul „invadator“ venit pe aeroportul Luton, de lîngă Londra, pentru a profita, încă din prima zi, de liberalizarea pieţei muncii.

Culmea, românul a venit la Londra nu pentru a frauda sistemul de protecţie socială, nu pentru „turism social“, ci pentru a munci într-o spălătorie de maşini. S-au convins de asta, într-un tîrziu, şi jurnaliştii de la tabloidul Daily Mail. Aceştia au venit de vreo zece ori să-l vadă pe român la spălătoria unde lucrează – nu erau convinşi că Victor Spirescu a venit chiar pentru a munci, şi nu pentru a cerşi ajutoare sociale. Agasat de vizitele dese, Victor i-a repezit, pînă la urmă, pe ziarişti – avea de cîştigat o pîine, nu venise în Londra să dea toată ziua interviuri.

Ceea ce probabil că nu ştia în acel moment era că ziarele britanice – sceptice, desigur... – îşi trimiseseră echipe şi în România, în satul sibian Pelişor, unde românul tocmai îşi cumpărase o casă, pe care spera să o renoveze cu banii cîştigaţi în Anglia.

În doar cîteva zile, Victor Spirescu a devenit o adevărată vedetă în Marea Britanie, ajungînd să dea interviuri nu doar la televiziuni, ci şi în prestigiosul The Times, ziar care a tratat în mod echilibrat tema imigraţiei de după 1 ianuarie 2014.

Să recunoaştem, puţini dintre liderii români au avut parte în Insulă de o asemenea presă precum Victor Spirescu. O popularitate – şi o spunem fără intenţia de a-l supăra – totuşi, nemeritată. În definitiv, Victor Spirescu nu înseamnă altceva decît normalitatea. El, unul dintre numeroşii români plecaţi în străinătate pentru a munci, reprezintă regula, şi nu excepţia. Şi atunci, de ce această desfăşurare de forţe în jurul unei persoane care nu are nimic ieşit din comun?

Să fim drepţi, jurnaliştii britanici – şi cei din presa tabloidă, bineînţeles – îşi cunosc bine meseria. Ei ştiu că un subiect poate prezenta interes pentru public doar în măsura în care este extraordinar. Pentru a fi subiect de presă, mai ales tabloidă, trebuie să fii în afara normelor, să sfidezi convingeri adînc înrădăcinate în conştiinţa publicului, să fii şarpele cu pene. Normalitatea nu e o ştire – niciodată nu se va scrie şi nu se va spune că astăzi cei mai mulţi dintre oameni au mers la serviciu ori şi-au dus copiii la şcoală. Asta nu mişcă pe nimeni.

Ce ne facem însă cînd normalitatea, reprezentată aici de un om venit să muncească, devine subiect de presă? Asta spune multe despre felul în care românii şi, în general, esticii sînt încă priviţi în „vechea Europă“. Sîntem „invadatorii“, sîntem „barbarii“, sîntem cei „altfel“, veniţi să tulbure ordinea firească a lucrurilor. Cînd ne comportăm normal, ajungem să fim priviţi drept nişte curiozităţi demne de expus la grădina zoologică, maimuţe care ştiu să mănînce cu furculiţa şi cuţitul. Sîntem subiecţii unui colonialism şi rasism rezidual, amplificat, din păcate, de criză.

Dar nu numai de criză, ci şi de politicieni. Problema nu este doar presa tabloidă, problema este, poate într-o mai mare măsură, tabloidizarea politicienilor. Cu ochii mereu pe sondajele de opinie, robi ai momentului, ei îşi modelează în fiecare zi discursul şi comportamentul, după „cererea pieţei“.

Viitorul contează doar pînă la primele alegeri. Eficienţa nu înseamnă atingerea unor obiective naţionale sau ale construcţiei europene. Eficienţa se măsoară exclusiv pe scala sondajelor de opinie de azi – mîine va fi o nouă zi în care, dacă va fi nevoie, liderii vor îmbrăca alte costume de scenă şi îşi vor acorda altfel vocile.

Campania tabloidelor britanice, demonizarea esticilor (acum cîţiva ani, invadatorul barbar avea chipul instalatorului polonez) nu ar fi avut efectul cunoscut dacă nu ar fi fost preluate de politicienii tabloidizaţi. Să nu ne facem iluzii – politicienii britanici care au speculat isteria colectivă a invaziei, fie ei din UKIP sau din partidele tradiţionale, ştiau adevărul. Să privim doar către comunicatele asociaţiilor patronale din Marea Britanie, care afirmă, cu argumentele cifrelor, că liberalizarea pieţei muncii reprezintă o şansă, şi nu o ameninţare pentru economie, iar ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană va aduce nu profituri, ci costuri de miliarde de euro pe an. Nu contează! Politicienii-tabloid au de cîştigat astăzi voturi, de pe urma campaniei tabloide. Mîine – fie ce-o fi!

Povestea de presă construită în jurul lui Victor Spirescu arată cît de puţin ştim, în realitate, unii despre alţii, noi, europenii. Cît de uşor putem cădea pradă stereotipurilor şi, mai ales, cît de uşor pot profita de asta politicienii-tabloid. Un semn rău la un început de an considerat crucial pentru viitorul construcţiei europene!

Ovidiu Nahoi este realizator de emisiuni la Money.ro.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Cu ce se ocupă românii când stau la rând să ia Lumină. „Un părinte m-a șocat. Mi-am făcut cruce când am auzit ce spunea”
O fostă profesoară de religie din Craiova spune că a rămas cu un gust amar după ce a participat la slujba de Înviere. A ales să meargă la Catedrala Sfântu Dumitru din centrul orașului unde erau adunați mii de oameni. Discret, femeia a ascultat ce discutau creștinii în timp ce așteptau să ia Lumină.
image
Putin a scos inima unei căprioare și i-a dăruit-o lui Berlusconi: „Vladimir mi-a arătat o natură violentă pe care nu mi-am imaginat-o”
În anul 2013, președintele Rusiei și fostul prim-ministru italian au fost împreună într-o vacanță. Vladimir Putin ar fi făcut atunci un gest de neimaginat în fața lui Silvio Berlusconi, pe care un fost senator din partidul său și-l amintește și acum.
image
Cum arată satul fantomă Curpenii Silvașului, părăsit de cinci decenii. Pădurea crescută în voie l-a înghițit complet VIDEO
Doar ruinele unei biserici mai sunt vizibile în imagini aeriene din satul Curpenii Silvașului din Hunedoara, părăsit în anii ’70. Așezarea izolată a fost înghițită de pădure

HIstoria.ro

image
În 1942, Armata Română a prăznuit Paștele pe Frontul de Est
Paştele din 1942 a căzut pe 5 aprilie 1942. Armata Română se afla în plină Campanie din Est. Mai erau șapte luni pînă la Dezastrul de la Stalingrad, moment de răsturnare strategică în cel de-al doilea Război mondial.
image
Atacul japonez de la Pearl Harbor, o surpriză strategică pentru SUA
Personalului SIGINT din cadrul US Navy urmărea acțiunile și deplasările flotei japoneze prin analiza traficului radio.
image
Judecarea şi condamnarea lui Iisus - reevaluare judiciară
Una dintre cele mai mari religii ale lumii, cu vocaţie universală, Creştinismul, nu s-ar fi născut dacă nu ar fi avut loc procesul judiciar soldat cu condamnarea la moarte şi crucificarea fondatorului său, Iisus din Nazaret (cca 6 î.e.n. - cel mai probabil 30 e.n.). Pentru a i se înţelege pe deplin semnificaţiile şi a-i surprinde rolul biblic conferit, este nevoie de plasarea lui în ansamblul evenimentelor legate de existenţa Mântuitorului.