Acordul dintre Marea Britanie şi Uniunea Europeană, un divorţ pentru moment reuşit

Publicat în Dilema Veche nr. 874 din 7 - 13 ianuarie 2021
Lichidarea doctrinei europene de deschidere treptată spre Iran jpeg

Pe fond de pandemie şi de multe incertitudini care planează asupra anului 2021, ar fi fost o teribilă lovitură pentru moralul bătrînului continent dacă Marea Britanie şi Uniunea Europeană şi-ar fi consumat divorţul printr-un no deal. Cele două echipe de negociatori s-au gîndit poate şi la acest lucru cînd au anunţat, pe 24 decembrie 2020, în ajun de Crăciun, că au găsit o cale de înţelegere. Un document de 1.500 de pagini, despre care marele public deocamdată nu ştie mare lucru, a devenit cadrul legal al ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană. Povestea negocierii acestui acord începe să prindă contur prin multiple mărturii şi comentarii.

Pe data de 25 septembrie 2019, la Palatul Naţiunilor Unite de la Geneva a avut loc un colocviu cu prilejul sărbătoririi, pentru prima dată, a Zilei Mondiale a Negocierii. În lumea noastră complicată, a fi un bun negociator internaţional înseamnă a furniza oxigen viitorului.  Această „meserie” este una specială, iar deseori se vorbeşte despre arta de a negocia. Nu întîmplător, Organizaţia Naţiunilor Unite a creat şi un premiu destinat să recompenseze cel mai bun negociator al anului, iar pe anul 2019 cel care l-a primit este un diplomat libanez, Salim Baddoura. Pe anul 2020, acest premiu ar trebui să-i revină, cred, unui francez, şi anume lui Michel Barnier. El a condus, în numele Uniunii Europene, negocierile cu Marea Britanie în cadrul Brexit-ului şi a reuşit marea performanţă de a menţine unitatea celor 27 timp de trei ani şi jumătate în faţa unui adversar redutabil.

Despre aceste negocieri unii comentatori au spus că au fost un veritabil război al nervilor. Editorialişti francezi s-au referit la aceste interminabile discuţii ca la o „partidă de poker”. Michel Barnier s-a dovedit a fi nu doar un excelent cunoscător al unor dosare tentaculare, ci şi un om tenace, răbdător, capabil să nu-şi piardă cumpătul în momente dificile, imposibil de destabilizat, cu o capacitate de muncă ieşită din comun… Pînă şi britanicii l-au apreciat pentru calităţile sale, mai ales că ei detestă o anume tentaţie a francezilor de a da lecţii şi de a-şi privi de sus interlocutorii. Or, Michel Barnier are un profil psihologic la antipodul acestui clişeu deseori evocat de vecinii Franţei. Cotidianul elveţian Le Temps îl declară pe Michel Barnier „europeanul anului 2020” pentru talentul cu care a apărat interesele Uniunii Europene construind în acelaşi timp o nouă relaţie solidă cu Marea Britanie. Născut în Savoia, devenit deputat la 27 de ani, Michel Barnier a rămas fidel în cursul întregii sale vieţi unor convingeri gaulliste şi a fost de mai multe ori ministru. Cu experienţa avută în aceşti ultimi ani cît s-a ocupat de Brexit ar putea scrie probabil un important tratat despre arta de a negocia. Una dintre strategiile sale a fost aceea de a nu închide niciodată uşa negocierilor sau, mai bine spus, de a proceda în aşa fel încît să nu se poată spune, în caz de eşec, că Uniunea Europeană ar fi fost principalul vinovat.

Prim-ministrul britanic Boris Johnson a salutat vestea acordului cu următorul mesaj adresat europenilor: „Vom fi prietenii voştri, vom fi aliaţii voştri, Marea Britanie rămîne prima piaţă a Uniunii Europene”. Principalul merit al acestui acord este, mai mult ca sigur, acela că există. El este incomplet întrucît accentul cade pe aspectele comerciale. Nici politica externă şi nici chestiunile legate de apărare nu au figurat pe agenda discuţiilor. Totuşi, faptul că mărfurile vor continua să circule fără tarife vamale între cele două părţi îi face să răsufle uşuraţi pe sute de mii de patroni şi şefi de întreprinderi. Probabil că studenţii britanici sînt mai puţin încîntaţi întrucît nu vor mai putea circula şi studia în Europa datorită burselor Erasmus, dat fiind că Marea Britanie iese din sistem…

După momentul de euforie declanşat de vestea că acest acord există, mulţi experţi îi vor căuta faliile şi elementele de dezechilibru. A cedat prea mult Uniunea Europeană? Va avea ea mijloace de a obliga Marea Britanie să nu se transforme într-un paradis fiscal susceptibil apoi să devină toxic pentru finanţele europene? Întrebări de genul acesta vor continua să suscite analize şi polemici.

Personal, mă întreb însă dacă Uniunea Europeană, formată acum din 27 de membri, va fi capabilă să ia exemplul Marii Britanii în cîteva privinţe. Marea Britanie redevine o ţară suverană, în sensul că îşi va putea proteja cu mai multă eficienţă frontierele şi că va putea frîna imigraţia ilegală. Uniunea Europeană ar trebui să facă acelaşi lucru fără să aştepte ca alte ţări membre să ceară la rîndul lor divorţul pentru a-şi păstra, de exemplu, identitatea culturală.

Britanicii, trebuie spus acest lucru, au votat pentru ieşirea din Uniune fiind excedaţi mai degrabă de o invazie europeană decît de una extra-europeană. Sutele de mii de est-europeni veniţi să caute de lucru în Marea Britanie au creat un sentiment de frustrare soldat în final cu dorinţa de a stopa acest tip de dumping social. Au înţeles oare liderii de la Bruxelles că dezechilibrele economice existente în interiorul Uniunii Europene, între Vest şi Est, pot fi la fel de nocive pentru proiectul comunitar ca şi imigraţia ilegală? Există vagi semne că strategii europeni încep să înţeleagă acest lucru, şi poate că pandemia este un factor stimulator în acest sens. Deja se vorbeşte despre necesitatea repatrierii unor industrii esenţiale, tocmai pentru ca Uniunea Europeană să nu mai fie dependentă de China şi de alţi parteneri îndepărtaţi.

După consumarea Brexit-ului, Bruxelles-ul ar trebui să deschidă un şantier urgent: cel de reechilibrare economică şi industrială internă, pentru ca milioane de est-europeni să nu rămînă veşnic zilierii Europei Occidentale.

Matei Vișniec este scriitor, dramaturg și jurnalist.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Alimente sățioase și care nu îți pun în primejdie silueta. Medic: „Fericiți și cu burta plină…chiar se poate!”
Medicul nutriționist Mihaela Bilic a dezvăluit duminică, 19 mai, într-o postare publicată pe Facebook, care sunt alimentele care te mențin sătul pentru mai mult timp și cu puține calorii.
image
Ce taxe turistice se percep în marile orașe din Europa. Atena bate recordurile
Un număr tot mai mare de orașe din Europa impun sau măresc costul taxelor turistice pentru vizitatori, la un nivel mai mare decât cele propuse în toamna anului trecut.
image
Cum a fost convinsă o tânără să renunțe la școală și la familie pentru a se prostitua. „Era o mașină de făcut bani”
O tânără din comuna Bâlteni, județul Gorj, a trăit un adevărat coșmar timp de doi ani de zile alături de un tânăr de care s-a îndrăgostit

HIstoria.ro

image
Unde e corectitudinea presei românești din anii celui de-al Doilea Război Mondial?!
Februarie 1941. România generalului Antonescu aparține Axei. Germania, noul nostru partener strategic, e în război cu Anglia. Presa vremii respective urmărește îndeaproape mersul Războiului.
image
Când a devenit Sicilia romano-catolică?
Mai mult de 13 civilizații și-au pus amprenta asupra Siciliei din momentul apariției primilor locuitori pe insulă, acum mai bine de 10.000 de ani, dar normanzii și-au tăiat partea leului.
image
Amânarea unui sfârșit inevitabil
„Născut prin violenţă, fascismul italian era destinat să piară prin violenţă, luându-și căpetenia cu sine“, spune istoricul Maurizio Serra, autorul volumului Misterul Mussolini: omul, provocările, eşecul, o biografie a dictatorului italian salutată de critici și intrată în topul celor mai bune cărţi