A fost un succes vizita preşedintelui Macron?

Publicat în Dilema Veche nr. 706 din 31 august – 6 septembrie 2017
Aţi uitat de Mediterana? N ar trebui! jpeg

Răspunsul este greu de dat acum, mai degrabă lunile ce vin ne vor spune mai multe. Succesul vizitei de la București – și, în general, al turneului liderului de la Paris în Europa Centrală și de Sud-Est – este dat mai puțin de ceea ce s-a discutat în cele trei țări vizitate, cît de ceea ce se va întîmpla în perioada următoare. De felul în care președintele Macron va reuși să gestioneze amplele șantiere politice de acasă, astfel încît să-i mai rămînă timpul și energia necesare pentru a-și desăvîrși angajamentul european. Dar și de voința liderilor din țările vizitate de a răspunde propunerilor președintelui francez.

Altfel, mesajul lui Emmanuel Macron pentru partenerii săi central și est-europeni a fost impregnat de un pro-europenism pragmatic, ilustrat cît se poate de bine de remarcile pe care le-a făcut în cadrul întîlnirii de la Ambasadă, cu membrii comunității franceze: există divergențe de vederi între estul și vestul Uniunii Europene, între zona euro și cea non-euro. Dar relația strînsă a Franței cu România poate fi tocmai un element pentru a ne ajuta să trecem peste aceste divergențe, în cadrul construcției europene.

Președintele Macron a mai  vorbit la București despre o foaie de parcurs pentru reformarea Uniunii Europene, care urmează a fi făcută cunoscută în perioada imediat următoare. El a invitat România să se alăture acestui proces de reformă a Uniunii Europene. O propunere primită cu brațele deschise de președintele Klaus Iohannis, care a afirmat la rîndu-i că dorește ca România să fie parte a procesului de refondare a Uniunii Europene. Și este într-adevăr de remarcat acest cuvînt, „refondare“, folosit de președintele român. Aceasta arată profunzimea reformelor care se pregătesc în cadrul Uniunii Europene. Este un răspuns important față de temerile din România legate de o Uniune cu mai multe viteze. Pur și simplu, României i se întinde o mînă pentru a fi acolo, alături de nucleul dur al Uniunii Europene.

În discursul de la Ambasadă, preșe­din­te­le Macron a recunoscut faptul că amî­narea unei decizii favorabile României a umbrit și relațiile bilaterale. Șeful statului francez a promis sprijinul, însă a ținut să atragă atenția că Spațiul Schengen nu e un cadou. Sau, mai pe românește, că e bine să ai grijă ce-ți dorești înainte să ți se întîmple. Spațiul Schengen nu funcționează bine. Asfel încît România a fost invitată mai degrabă să participe la reformarea Spațiului Schengen decît să intre în acest Spațiu Schengen. S-au semnat și două acorduri de colaborare militară. Unul, între Airbus și IAR Ghimbav, în domeniul elicopterelor, și celălalt între MBDA și Romarm, în privința rachetelor. Contextul este dat de decizia politică a României de a aloca 2% din PIB pentru apărare și de a moderniza înzestrarea Armatei, date fiind amenințările regionale. România devine astfel un client interesant pe această piață sofisticată și extrem de politizată a echipamentelor militare.

Memorandumurile semnate acum sînt, deocamdată, declarații de intenție și ele pot fi transpuse în realitate doar în măsura existenței unor comenzi ferme din partea statului român. Și din nou intervine dimensiunea politică, pe care președintele Macron a evidențiat-o fără complexe, atunci cînd a vorbit despre Europa Apărării și tentația atlantistă. Cu alte cuvinte, nu poți fi credibil atunci cînd declari că vrei să joci un rol de prim rang în Europa Apărării, dar nu participi la efortul european în privința industriei apărării.  

În final, rămînînd în registrul pro-european imprimat de președintele Macron, să remarcăm îndemnul adresat francezilor, de a susține reformarea Franței. Altfel, dorim o „țară nereformabilă“, după cum însuși Emmanuel Macron a recunoscut, luînd asistența prin surprindere. Însă o națiune care se poate transforma în profunzime, pentru a-și regăsi destinul: acela de a fi purtătoarea valorilor universale, într-o lume în care regimurile autoritare cîștigă tot mai mult teren.

Așadar, ce ar însemna un succes al vizitei franceze în România? Depinde în foarte mare măsură de răspunsurile pe care liderii de la București le vor da în lunile următoare. De exemplu, de felul în care își vor asuma participarea la reformarea Uniunii Europene și a Spațiului Schengen. Pentru că nu este suficient doar să spui că dorești să fii alături de „nucleul dur“. Trebuie să vii cu idei și propuneri, trebuie să-ți faci cunoscută poziția. Iar acesta este un test de foc privind angajamentul european al liderilor români, dincolo de vorbe.

Apoi, Bucureștiul trebuie să dea un conținut dorinței sale de a participa la proiectul apărării comune europene. Acesta a fost gîndit tocmai pentru a pune în comun resursele industriilor de apărare din statele membre.

Și în sfîrșit, dar nu în cele din urmă, guvernanții români ar face bine să evite „greșelile neforțate“, derapajele de la valorile europene. Iar aici, avertismentul dat de președintele Macron în privința modificării legilor justiției este cît se poate de relevant. În timp ce alte guverne din regiune, precum cele de la Budapesta și Varșovia (capitale ocolite de președintele francez) aleg să se izoleze, România are șansa de a participa alături de statele puternice ale Uniunii la refondarea proiectului european.

Este o oportunitate pe care doar niște imbecili ar putea să o lase să treacă. 

Ovidiu Nahoi este redactor-șef la RFI România.

O mare invenție – contractul social jpeg
O iluzie a lui Benjamin Constant
Partitura globalizării, interpretată cu patos în multe universități și în diferite cercuri de activiști din lume, are ca laitmotiv potențialul tehnologiei de a uni oamenii și de a înlătura diferențele de mentalitate, dincolo de granițele politice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Trenul de Luhansk
Dar ce te faci cînd conducerea țării tale decide că statistica poate fi contrazisă? Ajungi în trenul din Luhansk. Împrăștiat pe marginile unei gropi de obuz, ești contradicție inutilă. Atomi restituiți creației pentru reasamblare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Limitele parodiei
Dinaintea unui spectacol mai curînd grotesc, ca acela imaginat de Kremlin în noaptea dinspre 2011, avem dreptul să spunem, ca regina Victoria: „We are not amused!”.
Frica lui Putin jpeg
Unde este Rusia?
Și, în timp ce Putin pretinde în mod fals că Rusia luptă pentru ființa sa națională, Occidentul, uneori fără să-și dea seama prea bine, luptă (prin susținerea Ucrainei) cu adevărat pentru ființa sa morală.
AFumurescu prel jpg
Închiși în societatea deschisă
Noi, ăștia, muritorii de rînd, ne confruntăm, de o bună bucată de vreme, cu o problemă mai degrabă inversă: cum se face că ne simțim închiși într-o societate altminteri declarat deschisă?
Ronald Reagan   NARA   558523 jpg
Regina și președintele
Ploaia s-a oprit. Regina Elisabeta a II-a și prințul Philip s-au întors pe iahtul regal, unde i-au găzduit pe președintele Ronald Reagan și pe Prima Doamnă Nancy Reagan. Au sărbătorit împreună aniversarea nunții cuplului prezidențial american.
Iconofobie jpeg
Bucuriile prostului solemn
Prostul solemn este numai individul prezentului. Pe simplitatea sa fermecătoare, gospodărească, emanată dintr-o „filozofie a clipei”, se sprijină, ultimativ, întreaga istorie...
„Cu bule“ jpeg
Bîtă
Cînd ești bîtă, cu un punct din oficiu ai șanse să iei un 5 și cu note mai mari la alte materii poți chiar să treci. Dar ăsta nu e bîtă, e lemn.
HCorches prel jpg
Ce putem face pentru elevii ucraineni
Mă rog, e ceva mai complicat, dar în mare cam acestea sînt condițiile.
p 7 Cicero WC jpg
Capitalismul și regina
Monarhia poate fi criticată din multe puncte de vedere. Dar faptul că Elisabeta a II-a s-a privit pe sine într-o lumină smithiană și s-a străduit să fie un exemplu de simț al datoriei și de abnegație, pentru a domoli patimile populare, nu poate fi negat.
Un sport la Răsărit jpeg
Meciurile de tipul celui dintre Anamaria Prodan și Laurențiu Reghecampf pot deveni mai interesante decît cele de fotbal?
Nu, stimabililor, toată ţara e un banc prost. Începeţi de la vîrful ei şi apoi să vă mai văd că strîmbaţi din nas la chivuţele astea!
Comunismul se aplică din nou jpeg
Canalele subterane peste care s-au creat universitățile
La Bologna se suprapun mai multe rînduri de civilizații, etruscă, celtă, romană, și apoi medievală, renascentistă și modernă.
Washington Gas service pnp hec 14600 14697v 02 jpg
Cine ajută pe cine
Pe subiectul energiei, România nici dacă ar vrea nu ar putea să ajute statele membre. De ce?
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Vladimir Putin se micșorează
Cere respect și primește dispreț. Sau, în cel mai bun caz, indiferență. Evenimentul istoric la care asistăm cu toții azi este micșorarea lui Vladimir Putin.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Note, stări, zile
Lăsînd ironia la o parte, inițiativa rezerviștilor SRI de a „sărbători” lupta bărbătească a Securității printr-un monument instalat chiar în curtea „ghilotinei” construite de ei apare bunului-simț drept halucinantă.
Frica lui Putin jpeg
Secolul XX continuă
Lumea noastră este deci foarte departe de „sfîrșitul istoriei”, adică de o lume non-conflictuală.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ungaria – afară din UE și NATO!
Atitudinea politică a Ungariei nu e lașitate, prostie sau egoism. E calcul asumat, e politică adevărată și articulată. E vremea să culeagă consecințele asumării.
lossy page1 640px Winston Churchill LCCN2006687122 tif jpg
Regina și prim-ministrul
Peste zece ani, în 1965, Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit a ocolit cu stil și grație protocolul, care spunea că suverana trebuie să ajungă ultima la orice ceremonie, sosind la funeraliile lui Winston Churchill înaintea familiei acestuia. În semn de prețuire.
Iconofobie jpeg
Pledoarie à contrecœur
Exact așa s-a întîmplat! Ipocriții m-au scos complet din viața lor care, prin iradierea stării de ipocrizie la scară mare, se dovedea a fi, pînă la urmă, viața întregii comunității.
„Cu bule“ jpeg
„Umpic”
Dacă româna nu ar fi o limbă standardizată, cu registre cultivate, ci doar una de circulație orală, cu multe instabilități și variații, umpic ar putea deveni relativ repede un nou cuvînt. Nu e cazul, desigur.
HCorches prel jpg
În pași de dans
Și chiar dacă sînt conștient că nu în toate liceele funcționează în acest fel, acolo unde lucrurile se întîmplă astfel pașii de dans ai unui eveniment de divertisment pot deveni, iată, cîțiva pași pe drumul vieții, într-o manieră formativă.
p 7 WC jpg
Recviem pentru un imperiu
Întrebarea care rămîne este în ce măsură durabilitatea Comunității Națiunilor a depins strictamente de longevitatea regretatului monarh și în ce măsură va putea fi ea menținută de succesorul reginei.
Un sport la Răsărit jpeg
După Serena, acum și Roger? Se încheie o eră?
Federer, în sine, era un sport. Sînt oameni care locuiesc într-un sport şi alţii care invită, ba nu, ordonă unui sport să locuiască în ei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cînd ajungi să crezi în propria cacealma
De ce au făcut conducătorii ruși o asemenea greșeală? De ce s-au grăbit cu un război? Una din explicații ar putea fi că „specialiștii” în false povești (narative, cum s-ar zice astăzi) au început ei înșiși să creadă în ele.

Adevarul.ro

Xi Jinping FOTO EPA EFE jpg
Cinci motive pentru care economia Chinei este în pericol
Economia Chinei încetinește, pe măsură ce se adaptează la strategia „zero-COVID” și slăbește cererea globală.
Roberta Metsola FOTO EPA-EFE
UE trebuie să furnizeze tancuri Ucrainei, pledează preşedinta Parlamentului European
Preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, face apel la statele membre UE să livreze tancuri Ucrainei şi "să accelereze" procedura de aderare a acestei ţări la Uniune.
Psihologul Domnica Petrovai, la prezentarea sondajului World Vision  Sursa Remus Florescu jpg
Elevilor li s-au cerut fotografii nud. Răspunsul unui sfert dintre participanții la un sondaj World Vision
Mai mult de un sfert dintre elevii de gimnaziu şi liceu chestionaţi de World Vision România declară că li s-au cerut fotografii nud, iar un procent identic spun că le-au fost trimise astfel de fotografii.

HIstoria.ro

image
Au purtat voievozii români coroane?
De la Nicolae Alexandru și Alexandru cel Bun până la Mihai Viteazul și Constantin Brâncoveanu, coroana a fost mereu prezentă în portretele votive ale domnitorilor din Țara Românească și Moldova. Cu toate acestea, misterul care înconjoară coroanele medievale românești nu a fost (încă) elucidat...
image
Polonia cere Germaniei despăgubiri de război de 1,3 trilioane de dolari. Ce speră Polonia să obțină?
Ministrul de Externe al Poloniei, Zbigniew Rau, a trimis o notă diplomatică la Berlin prin care Varșovia cere Germaniei despăgubiri de război în valoare de 1,3 trilioane de dolari. Germania consideră în mod oficial că această chestiune este închisă.
image
La sfatul lui Bismark, Carol I se apropie de Rusia și enervează Franța
Opțiunea românilor pentru un domnitor dintr-o dinastie străină la 1866, avea în vedere salvarea existenței statului, afirmarea lui în rândul țărilor europene și, în perspectivă, obținerea independenței. Aceste obiective au fost mereu în atenția diplomației românești și a principelui Carol.