420
Sînt două știri care au pus războiul din Ucraina în plan secundar în ultimele două luni. Prima a fost cea despre rezultatul alegerilor din Franța. A doua dintre ele a fost cea privind iminența unei achiziții a Twitter de către Elon Musk.
Atunci cînd Musk și-a anunțat intenția de a cumpăra platforma, au fost puțini analiști care aveau încredere că merge pînă la capăt. Și scepticismul era cumva îndreptățit. Miliardarul n-ar fi fost la primul anunț rămas fără urmări. În 2018 își publica, pe Twitter – unde altundeva? –, intenția de a scoate Tesla de pe bursă la prețul de 420 de dolari pe acțiune. Nu s-a întîmplat așa, iar tweet-ul respectiv l-a costat pe Musk aproximativ 40 de milioane de dolari în amenzi date de reglementatorul pieței de capital americane. Cît i-a costat pe investitorii Tesla e neclar, dar, după unele estimări, sumele sînt de ordinul miliardelor. Dat fiind că la vremea aceea era unul dintre cei mai bogați oameni din lume, Musk nu a suferit foarte mult de pe urma amenzilor. Dar s-a distrat probabil serios – de vreo 30 de ani, 420 reprezintă în argoul american, și nu numai, o trimitere directă la consumul de cannabis.
Nu știe nimeni dacă sud-africanul era „fumat” sau nu în momentul în care a făcut acel anunț, dar știm sigur că în același an și-a aprins un joint în studioul lui Joe Rogan, ceea ce a obligat NASA să ceară companiilor cu care are contracte să întreprindă un audit al procedurilor de siguranță pentru a se asigura că drogurile nu joacă nici un rol în activitatea lor. SpaceX, companie fondată de Musk, e unul dintre acești contractori.
Twitter a încercat inițial să se opună tentativei de preluare și majoritatea analiștilor pariau că va reuși. Asta venea parțial și din sărăcia detaliilor furnizate de fondatorul Tesla. Între timp însă, fumat sau nefumat, Musk a furnizat suficiente informații financiare cît board-ul Twitter să priceapă că oferta e cît se poate de serioasă. În absența unei oferte concurente, conducerea companiei e obligată să prezinte situația acționarilor care vor decide dacă o vor accepta sau nu.
Oferta în valoare de 44 de miliarde de dolari e uriașă. Niciodată în ultimii douăzeci de ani nu s-a plătit atît de mult pentru preluarea unei companii cotată pe piețele de capital americane și trecerea ei în mîini private, adică departe de privirile indiscrete ale reglementatorilor și ferită de temerile că prețul acțiunilor ar putea fi afectat, de exemplu, de acțiunile imprudente ale proprietarilor ei. Plîngerile utilizatorilor vor conta și mai puțin decît acum. Așa că nu e de mirare că anunțul apropiatei achiziții a provocat o furtună de reacții și nu toate pozitive.
Dar ce cumpără Musk, devenit între timp cel mai bogat om al lumii? Cumpără o platformă de nivel mediu din punct de vedere al numărului de utilizatori: 220 de milioane – incomparabil mai puțin decît miliardele de oameni care utilizează Facebook, de exemplu. Cumpără o companie care în opt din ultimii zece ani nu a reușit să facă profit. Dar, mai ales, cumpără terenul de joacă preferat al vedetelor și politicienilor din aproape întreaga lume. Twitter e locul de unde pleacă o foarte mare parte din știrile dezvoltate ulterior de presă. De acolo aflăm ce au de împărțit Taylor Swift și Damon Albarn, ce sancțiuni a mai decis Uniunea Europeană împotriva Rusiei și chiar și ce mai are de spus în franceză premierul României, presupunînd că e cineva atent la așa ceva.
Musk își justifică intenția de a deveni proprietarul Twitter explicînd că platforma nu e la potențialul maxim și promițînd că o poate repara. Între problemele majore, recunoscute de altfel și de Twitter, sînt armatele de boți și de troli care avansează agende incompatibile cu discursul liberal – de la obositoarea și enervanta propagandă rusească pînă la teorii ale conspirației care mai de care mai bizare. Elon Musk promite să facă din Twitter un templu al libertății de exprimare, dar nu detaliază nicăieri ce înseamnă asta. Va fi tolerat rasismul? Va fi tolerată homofobia? Sub steagul libertății vor fi tolerate, de exemplu, instigări la genocid, așa cum Facebook a permis în Myanmar? Va fi permisă întoarcerea fostului președinte american Donald Trump, cel lăsat fără cont în urma atacării Capitolului?
Pînă acum, sub presiunea publică, Twitter a încercat diverse răspunsuri la aceste probleme. Ele au fost mai degrabă punctuale și cumva precipitate. Twitter rămîne sediul unei conversații globale fascinante și în același timp cacofonice. Multe limite sînt deja depășite acolo chiar fără intervenția unui „absolutist” al libertății de exprimare.
Apoi, ar mai fi și problema celorlalte interese de business ale viitorului proprietar. Jeff Bezos, proprietarul Amazon și unul dintre concurenții în cursa pentru spațiu ai lui Elon Musk, își exprima, cu o oarecare falsă candoare, îngrijorarea cu privire la o situație ipotetică – ce ar fi dacă guvernul chinez ar decide că nu îi place ceva de pe Twitter? China e a doua piață din lume pentru Tesla, nu e chiar exagerat să ne temem că cele două pot fi puse în legătură cu consecințe nefericite pentru mult clamata libertate de exprimare. O fi dl Bezos – deținător al Washington Post, printre altele – un pic invidios, dar are dreptate.
E puțin probabil că Musk își va detalia planurile, presupunînd că în spatele ofertei de preluare e o viziune reală și nu un moft. Ceea ce știm sigur e banalitatea faptului că cel mai bogat om al lumii e foarte aproape să dețină cea mai puternică platformă de informare a planetei.
Teodor Tiță este gazda podcast-ului În Centru pe care îl puteți asculta pe oricare dintre platformele de distribuție (Apple, Spotify, Google etc.): https://open.spotify.com/show/5jSN6amOtenIsHn23aoOLQ.
