420

Publicat în Dilema Veche nr. 942 din 28 aprilie – 4 mai 2022
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg

Sînt două știri care au pus războiul din Ucraina în plan secundar în ultimele două luni. Prima a fost cea despre rezultatul alegerilor din Franța. A doua dintre ele a fost cea privind iminența unei achiziții a Twitter de către Elon Musk.

Atunci cînd Musk și-a anunțat intenția de a cumpăra platforma, au fost puțini analiști care aveau încredere că merge pînă la capăt. Și scepticismul era cumva îndreptățit. Miliardarul n-ar fi fost la primul anunț rămas fără urmări. În 2018 își publica, pe Twitter – unde altundeva? –, intenția de a scoate Tesla de pe bursă la prețul de 420 de dolari pe acțiune. Nu s-a întîmplat așa, iar tweet-ul respectiv l-a costat pe Musk aproximativ 40 de milioane de dolari în amenzi date de reglementatorul pieței de capital americane. Cît i-a costat pe investitorii Tesla e neclar, dar, după unele estimări, sumele sînt de ordinul miliardelor. Dat fiind că la vremea aceea era unul dintre cei mai bogați oameni din lume, Musk nu a suferit foarte mult de pe urma amenzilor. Dar s-a distrat probabil serios – de vreo 30 de ani, 420 reprezintă în argoul american, și nu numai, o trimitere directă la consumul de cannabis.

Nu știe nimeni dacă sud-africanul era „fumat” sau nu în momentul în care a făcut acel anunț, dar știm sigur că în același an și-a aprins un joint în studioul lui Joe Rogan, ceea ce a obligat NASA să ceară companiilor cu care are contracte să întreprindă un audit al procedurilor de siguranță pentru a se asigura că drogurile nu joacă nici un rol în activitatea lor. SpaceX, companie fondată de Musk, e unul dintre acești contractori.

Twitter a încercat inițial să se opună tentativei de preluare și majoritatea analiștilor pariau că va reuși. Asta venea parțial și din sărăcia detaliilor furnizate de fondatorul Tesla. Între timp însă, fumat sau nefumat, Musk a furnizat suficiente informații financiare cît board-ul Twitter să priceapă că oferta e cît se poate de serioasă. În absența unei oferte concurente, conducerea companiei e obligată să prezinte situația acționarilor care vor decide dacă o vor accepta sau nu.

Oferta în valoare de 44 de miliarde de dolari e uriașă. Niciodată în ultimii douăzeci de ani nu s-a plătit atît de mult pentru preluarea unei companii cotată pe piețele de capital americane și trecerea ei în mîini private, adică departe de privirile indiscrete ale reglementatorilor și ferită de temerile că prețul acțiunilor ar putea fi afectat, de exemplu, de acțiunile imprudente ale proprietarilor ei. Plîngerile utilizatorilor vor conta și mai puțin decît acum. Așa că nu e de mirare că anunțul apropiatei achiziții a provocat o furtună de reacții și nu toate pozitive.

Dar ce cumpără Musk, devenit între timp cel mai bogat om al lumii? Cumpără o platformă de nivel mediu din punct de vedere al numărului de utilizatori: 220 de milioane – incomparabil mai puțin decît miliardele de oameni care utilizează Facebook, de exemplu. Cumpără o companie care în opt din ultimii zece ani nu a reușit să facă profit. Dar, mai ales, cumpără terenul de joacă preferat al vedetelor și politicienilor din aproape întreaga lume. Twitter e locul de unde pleacă o foarte mare parte din știrile dezvoltate ulterior de presă. De acolo aflăm ce au de împărțit Taylor Swift și Damon Albarn, ce sancțiuni a mai decis Uniunea Europeană împotriva Rusiei și chiar și ce mai are de spus în franceză premierul României, presupunînd că e cineva atent la așa ceva.

Musk își justifică intenția de a deveni proprietarul Twitter explicînd că platforma nu e la potențialul maxim și promițînd că o poate repara. Între problemele majore, recunoscute de altfel și de Twitter, sînt armatele de boți și de troli care avansează agende incompatibile cu discursul liberal – de la obositoarea și enervanta propagandă rusească pînă la teorii ale conspirației care mai de care mai bizare. Elon Musk promite să facă din Twitter un templu al libertății de exprimare, dar nu detaliază nicăieri ce înseamnă asta. Va fi tolerat rasismul? Va fi tolerată homofobia? Sub steagul libertății vor fi tolerate, de exemplu, instigări la genocid, așa cum Facebook a permis în Myanmar? Va fi permisă întoarcerea fostului președinte american Donald Trump, cel lăsat fără cont în urma atacării Capitolului?

Pînă acum, sub presiunea publică, Twitter a încercat diverse răspunsuri la aceste probleme. Ele au fost mai degrabă punctuale și cumva precipitate. Twitter rămîne sediul unei conversații globale fascinante și în același timp cacofonice. Multe limite sînt deja depășite acolo chiar fără intervenția unui „absolutist” al libertății de exprimare.

Apoi, ar mai fi și problema celorlalte interese de business ale viitorului proprietar. Jeff Bezos, proprietarul Amazon și unul dintre concurenții în cursa pentru spațiu ai lui Elon Musk, își exprima, cu o oarecare falsă candoare, îngrijorarea cu privire la o situație ipotetică – ce ar fi dacă guvernul chinez ar decide că nu îi place ceva de pe Twitter? China e a doua piață din lume pentru Tesla, nu e chiar exagerat să ne temem că cele două pot fi puse în legătură cu consecințe nefericite pentru mult clamata libertate de exprimare. O fi dl Bezos – deținător al Washington Post, printre altele – un pic invidios, dar are dreptate. 

E puțin probabil că Musk își va detalia planurile, presupunînd că în spatele ofertei de preluare e o viziune reală și nu un moft. Ceea ce știm sigur e banalitatea faptului că cel mai bogat om al lumii e foarte aproape să dețină cea mai puternică platformă de informare a planetei.

Teodor Tiță este gazda podcast-ului În Centru pe care îl puteți asculta pe oricare dintre platformele de distribuție (Apple, Spotify, Google etc.): https://open.spotify.com/show/5jSN6amOtenIsHn23aoOLQ.

O mare invenție – contractul social jpeg
Se poate trăi și sub dictatură?
Fără această probă, argumentele celor care apără Justiția și judecătorii își pierd credibilitatea.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Resemnare
Turcia e doar încă un teren de luptă dintr-un război care se poartă intens de-a lungul și de-a latul lumii.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Un „dezavantaj” avantajos
Pe scurt: nu sîntem de acord ca, dacă 25 de parteneri ne vor în Schengen și doi nu, dreptatea să fie de partea celor doi.
Frica lui Putin jpeg
Non scholae...
Cîți nu scriu cu duiumul postări agramate și totuși se fac înțeleși, dovadă că primesc like-uri și au și urmăritori din belșug.
index jpeg 5 webp
James Bond și fabrica de ciocolată a lui Charlie
Oricum, ce altceva este un spion la scara istoriei, dacă nu un copil mare care știe cum să (se) joace, nu-i așa?
A F portait Tulane 23 1 jpeg
Pierdut respect. Găsitorului, recompensă!
Ce a produs această schimbare din ce în ce mai accelerată în ultimii zece, douăzeci de ani?
„Cu bule“ jpeg
Curriculum vitae
În perioada comunistă, formula latinească s-a folosit mai puțin.
HCorches prel jpg
Undercover agent
Redați-le profesorilor demnitatea.
p 7 WC jpg
Alunecînd treptat spre distopie
Legea IA europeană, care urmează să fie finalizată în cursul acestui an, interzice explicit utilizarea datelor generate de utilizatori în scopul „clasificării sociale”.
Comunismul se aplică din nou jpeg
După 30 de ani
Mai sînt destui care cred că americanii nu au fost pe Lună, că totul ar fi fost o mare păcăleală, o făcătură de Hollywood.
index jpeg webp
Sindromul „greaua moștenire”
În cele mai multe cazuri, însă, politicienii se străduiesc să arate că ei sînt inițiatorii proiectelor
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Cadavre și steaguri
De fapt, avem de-a face cu o tactică de evaziune.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Despre vorbitul în public
O cauză frecventă a derapajului oratoric este confuzia, mai mult sau mai puţin conştientă, a genurilor.
Frica lui Putin jpeg
Oglinda
El privi în oglindă și, firește, se văzu pe sine însuși.
index jpeg 5 webp
Republica Turcia de o sută de ani
În rîndul turcilor s-a conturat o nouă filozofie, chiar ideologie: kemalismul. Mustafa Kemal Atatürk a schimbat mentalități.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
„Cu bule“ jpeg
Fotbal și futbol
Să fi fost mai curînd (cum s-a mai presupus) o manifestare de pudibonderie comparabilă cu cele produse de alte obsesii românești mai vechi și mai noi, precum teama de cacofonii?
HCorches prel jpg
Este multă tristețe în sufletul lor
Și totuși, cînd intră la ore, încearcă să aibă zîmbet pe buze. Și totuși, cînd ies de la ore, adesea au zîmbet pe buze.
IMG 8779 jpeg
p 7 WC jpg
O lume a reluărilor nedorite
Inteligența Artificială e, în cele din urmă, un instrument, care poate fi folosit în scopuri bune
Comunismul se aplică din nou jpeg
Crimă și pedeapsă
După eliberare, Bogdan Stașinski a fost preluat probabil de serviciile secrete occidentale și nu se mai știe nimic clar despre el.
O mare invenție – contractul social jpeg
Ce fel de magistrați?
Rostul profund al întregului sistem judiciar constă în realizarea și menținerea armoniei sociale.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Discuția despre extremism
Nu, interzicerea unui partid nu e soluția. Pentru incidente specifice există Codul Penal. Pentru tot restul e vorba de bun-simț.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce știu și ce pot economiștii (O întrebare pe care mi-am pus-o prin 2008 și la care încă aștept răspuns...)
Ne lăsăm sau nu ne lăsăm pe mîna „experţilor”? N-avem de ales. Ne lăsăm. Dar pe mîna căruia dintre ei?

Adevarul.ro

image
Românul care a descoperit secretul câștigului la loterie. Din cauza lui s-au schimbat legile în SUA și Canada
Un matematician român a descoperit secretului câștigului la loterie. Ştefan Mandel a reușit printr-o formulă personală să ia de 14 ori premiul cel mare. Norocosul a fost însă urmărit de ghinion, fiind anchetat de CIA și FBI.
image
Cum să pari mai deștept când porți o conversație banală. Ce spun cercetătorii de la Harvard
Dacă până acum ai crezut că menționarea funcției sau a studiilor te va „ridica“ în ochii partenerului de conversație, ar fi bine să te mai gândești o dată.
image
Presa britanică despre vizita Regelui Charles în țara noastră: „Are România în sânge“ VIDEO
Publicația britanică Daily Mail a publicat un amplu fotoreportaj dedicat vizitei de cinci zile a Regelui Charles al III-lea în țara noastră. Jurnaliștii au constatat că monarhul „are România în sânge“.

HIstoria.ro

image
Cine au fost cele trei soții ale lui Ștefan cel Mare? Familia și copiii domnului Moldovei
Ștefan cel Mare al Moldovei a fost căsătorit de trei ori, de fiecare dată luându-și de soţie o reprezentantă a unei mari familii aristocrate, de confesiune ortodoxă. Mai întâi, Ștefan s-a căsătorit, în vara anului 1463, într-un context în care plănuia organizarea unei cruciade ortodoxe împotriva Imperiului Otoman, cu Evdochia, care descindea după tată din neamul marilor duci ai Lituaniei. Tatăl ei, Alexandru al Kievului, era văr primar cu Cazimir al IV- lea, regele Poloniei și marele duce al Lit
image
Drumul României către Tratatul de la Trianon
Nimeni nu s-ar fi putut gândi la începutul anului 1918 la o schimbare totală în doar câteva luni a condițiilor dramatice în care se găsea România.
image
Tancurile în timpul Războiului Rece
Conflictul ideologic izbucnit între Uniunea Sovietică și aliații occidentali a dus la acumularea unor cantități enorme de material militar și la dezvoltarea inevitabilă a armei tancuri.