15 ani de integrare europeană

Publicat în Dilema Veche nr. 481 din 3-8 mai 2013
Erasmus Doi jpeg

Sala de seminar este în regulă. Are şi wireless, aşa că toţi ziariştii care au laptopuri şi tablete caută prize şi prelungitoare. Ca la orice întîlnire „tehnică“, ne sînt împărţite dosare-plic, cu date, statistici, documente, pixuri şi memory-stick-uri. Una dintre pagini îmi atrage atenţia: este o listă suficient de lungă, intitulată „Lista indicativă a strategiilor sectoriale pentru a răspunde condiţionalităţilor ex-ante, precum şi pentru fundamentarea intervenţiilor viitoare din fonduri comunitare“. Vă rog să le scuzaţi expresia! Am în faţa ochilor o listă de strategii şi planuri naţionale şi regionale. De exemplu: Strategia de Gestionare a Nămolurilor, sau Strategia privind Reducerea Părăsirii Timpurii a Şcolii. Am folosit majusculele, exact ca în documentul original. „Eh, o mică greşeală de redactare, e luat direct din engleză“ – mi se spune. Păi, tocmai asta e greşeala mare, uriaşă: că toate par a fi luate direct din engleză, ca şi cum s-ar da CTRL-C şi CTRL-V dintr-un text scris pe la Bruxelles, cu minime eforturi de traducere şi, mai ales, de adaptare la limba română (mai bine zis, la societatea în care se vorbeşte limba română). Nu ar trebui să mă sparie prea tare fenomenul, nu? Formele fără fond au fost invocate şi la vremea celeilalte mari modernizări a ţării, acum mai bine de 100 de ani.

Aşa îmi fuge gîndul, din nou, la Florin Iaru. Poetul. Cel care, acum vreo zece ani, mi-a răspuns: „Corecta utilizare a limbii române“. Eu îl întrebasem care ar trebui să fie principalul obiectiv postaderare al României. Miniştri şi analişti, ONG-işti şi ziarişti îmi înşiraseră varii obiective, care mai de care mai interesante, mai tehnice, mai înălţătoare. Numai Iaru îmi spusese că obiectivul postaderare numărul unu al României ar trebui să fie... corecta utilizare a limbii române. Nu l-am luat prea în serios în acel moment. Pe măsură ce căpătăm vechime în calitate de membri ai Uniunii, îi dau din ce în ce mai multă dreptate.

Aşa îmi dau seama că au trecut cam 15 ani de cînd a început integrarea României în UE. Momentul zero poate fi socotit cel în care s-a pus prima filă în primul dosar de negociere a aderării, prin 1998. Perioadei aceleia, eu îi zic „preistoria integrării“. Aş spune că a fost o vreme a infantilităţii instituţionale, înduioşătoare prin entuziasm şi lipsă de rigoare. Apoi, a venit „vremea Puşcaş“. A durat cam patru ani vremea asta. După penibila ieşire din scenă a doamnei Puwak (executată politic în urma unei anchete scrise ca la carte de către jurnalistul Liviu Avram), nici un alt ministru al Integrării nu a mai avut o poziţie dominantă în relaţia cu Uniunea Europeană, pînă la aderare. Important a fost numai negociatorul-şef, adică Vasile Puşcaş. Să nu uit: cel puţin la fel de important politic a fost şi (paradoxal) şeful Reprezentanţei Comisiei Europene, Jonathan Scheele, ceea ce nu era, în sine, o situaţie tocmai normală. Dar ne-a făcut bine. Premierul Năstase pariase întregul său mandat pe reuşita negocierilor de aderare. De aceea, a oferit lui Vasile Puşcaş (cam) tot sprijinul politic posibil. Încet-încet, pe cît s-a putut, dosarele de negociere s-au „internalizat“, au fost întocmite cu participarea directă (mai mult de frica şefului, decît din convingere) a ministerelor „de linie“. Au fost angajaţi, prin concurs, mai mult de 100 de „euroconsilieri“. Ei au fost plasaţi în ministere sau în aparatul propriu al prim-ministrului, pentru a ţine legătura directă cu echipa de negociere. Pe atunci, nu prea exista şedinţă de Guvern în care să nu fie, pe ordinea de zi, un punct numit „Cum mai stăm cu negocierile, ce ar mai fi de făcut?“ Era vremea „tudulistului“ gestionat de şeful cancelariei premierului, sociologul Alin Teodorescu. În plan public, viitorul comunitar al ţării era zugrăvit în roz pur: vor veni bani mulţi, românii vor putea să muncească oriunde, trebuie să luăm legile „lor“, că ale noastre sînt proaste. Atît de roz era viitorul, încît Jonathan Scheele mi-a spus, într-un interviu: „Nu uitaţi că România se pregăteşte să adere şi la un mare set de valori, nu numai la un mare portofel.“

(va urma)

Gabriel Giurgiu este realizator de emisiuni despre Uniunea Europeană la TVR.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

Orașul Anina Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (55) JPG
Explozia care a însemnat sfârșitul minei Anina, cea mai veche și mai adâncă mină de cărbune din România
Marți, 14 ianuarie, s-au împlinit 19 ani de la tragedia care a dus la închiderea celei mai vechi mine de cărbune din România. Mina Anina fusese timp de peste două secole locul în care munceau majoritatea localnicilor din orașul aflat în Munții Banatului.
Ghita Mafteian cu 5 luni inainte de fuga Arhiva personala crop jpeg
Povestea emoționantă a românului care a căutat libertatea dincolo de Dunăre: „Mi-au lăsat cicatrici pe suflet. Bătăile de la grăniceri nu le pot uita“
„Weekend Adevărul“ vă spune povestea unui român bucovinean care a fugit pe Dunăre, cu o saltea pneumatică, a fost prins de Miliția iugoslavă, și, după șase săptămâni trimis în țară, unde a intrat pe mâna grănicerilor și apoi condamnat la opt luni de închisoare.
Ziua a doua a congresului PPE la Romexpo, în București. FOTO Inquam Photos / Octav Ganea
Cât de aproape este AUR de suspendarea președintelui Iohannis și cât de fragilă este majoritatea parlamentară a Coaliției
Demersul partidelor suveraniste de a obține un vot în Parlament pentru suspendarea președintelui Klaus Iohannis are șanse să ajungă la o distanță de mai puțin de 15 voturi.
Gigantopithecus mandible jpg
Adevărul despre uriași. Ce cred specialiștii despre existența giganților și dovezile de care dispun
Giganții sau uriașii se află în toate mitologiile lumii. Ba chiar, se vorbește despre ei până și în Biblie. Deși par desprinși doar din imaginație și din poveștile de adormit copiii, specialiștii spun totuși că fum fără foc nu iese și au câteva ipoteze privind apariția acestor povești.
Fertilizarea in vitro FIV și inteligența artificială IA Foto Colaj
Cum a reușit un genial inginer să salveze vieți: algoritmii care detectează cancerul înainte să apară simptomele - IA în cloud
Tehnologia modernă, în special inteligența artificială (IA), deschide noi orizonturi în domeniul medical, oferind diagnostice mai rapide și mai precise.
Suplimente FOTO Shutterstock jpg
Cum poate o doză mică de vitamina B6 să-ți distrugă nervii periferici: amorțeală și crampe. Ce riscuri ascund suplimentele populare
Specialiștii atrag atenția asupra unui fenomen tot mai frecvent: simptome cauzate de niveluri excesive de vitamina B6. Patologii și dieteticienii avertizează asupra riscurilor asociate supradozajului acestei vitamine.
burta periculoasa jpg
Șase metode simple pentru a pierde 2,5 cm din talie într-o săptămână
Obțineți o talie mai subțire rapid cu acest plan simplu, pe care oricine îl poate urma acasă. Pentru a pierde 2,5 cm din talie, o persoană de dimensiuni medii ar trebui să slăbească aproximativ 1,8 kg.
marea criza foto 3 shutterstock jpeg
Când a fost cel mai greu de trăit în România. Trei momente negre din istoria economică recentă marcate de sărăcie, foamete, șomaj
România a trecut de-a lungul a nouă decenii și jumătate prin trei mari dezastre economice care au lăsat urmări în societate până astăzi. Acestea mari crize au fost marcate de somaj, sărăcie, foamete și lipsă de perspectivă. Cea mai afectată a fost populația de rând.
shutterstock 2195151807 jpg
Dezvăluiri despre parteneriatul dintre spionajul ucrainean și CIA. De la „Operațiunea Goldfish” la prima linie de apărare împotriva Rusiei
Interviuri cu foști oficiali ai serviciilor de informații americane și ucrainene, între care fostul șef al serviciilor de informații militare din Ucraina, Valeri Kondratiuk, dezvăluie detalii ale parteneriatului între CIA și spionajul ucrainean, stabilit în mare secret, relatează ABC News.