14 iulie ÔÇô Ziua Na┼úional─â a Fran┼úei pus─â sub semnul autonomiei strategice a Europei

Publicat în Dilema Veche nr. 804 din 17-23 iulie 2019
Teatrul ÔÇô dimensiune  identitar─â a Europei jpeg

Barakuda, Colossus, Scorpions, StaminaÔÇŽ Tradi┼úionala defilare militar─â de la Paris de pe 14 iulie a ├«nceput cu mai mul┼úi robo┼úi militari purt├«nd diverse nume, printre care ┼či cele patru citate mai sus. O premier─â absolut─â ┼či un semn clar c─â intr─âm ├«ntr-o nou─â er─â, a inteligen┼úei artificiale, a r─âzboaielor cibernetice ┼či spa┼úiale, a super-solda┼úilorÔÇŽ

Pentru a desemna noul tip de soldat care c├«┼čtig─â enorm ├«n for┼ú─â ┼či abilitate datorit─â tehnologiei, fiind capabil s─â execute opera┼úiuni dincolo de capacit─â┼úile umane normale, americanii folosesc termenul de super-soldier. Francezii prefer─â termenul de soldat augment├ę, ceea ce nu prea putem traduce mot-├á-mot ├«n rom├óne┼čte, eventual prin sintagma ÔÇ×soldat cu puteri sporiteÔÇť. La ora zece ┼či jum─âtate diminea┼úa, duminic─â, 14 iulie, un astfel de prototip ┼či-a f─âcut apari┼úia pe cerul parizian, f─âc├«nd o demonstra┼úie ├«n fa┼úa ┼čefilor de stat ┼či de guvern europeni invita┼úi ├«n tribuna ofical─â din Place de la Concorde. Un soldat zbur─âtor a traversat v─âzduhul, cu o arm─â ├«n m├«n─â, evolu├«nd ├«n picioare pe un fel de tipsie cu propulsieÔÇŽ

Dispozitivul respectiv, propulsat cu cinci reactori, este un flyboard air sau un hoverboard militar, o inven┼úie francez─â ├«n curs de ameliorare. Speciali┼čtii spun c─â aparatul poate urca p├«n─â la dou─â mii de metri, c─â poate zbura cu viteza de dou─â sute de kilometri pe or─â ┼či c─â poate fi folosit ├«n numeroase contexte, fie pentru lansarea unor atacuri-surpriz─â ├«mpotriva inamicului (din aer, cu solda┼úi zbur─âtori autonomi), fie pentru evacuarea rapid─â a unor r─âni┼úiÔÇŽ Ceea ce ieri era fic┼úiune, ast─âzi a devenit realitate, cel pu┼úin ├«n domeniul militar. ├Äntr-un fel este trist s─â constat─âm c─â inven┼úii uluitoare ├«┼či g─âsesc primele aplica┼úii ├«n dotarea diferitelor armate. Pre┼čedintele francez Emmanuel Macron a ┼úinut ├«ns─â, de Ziua Na┼úional─â a Fran┼úei, s─â transmit─â, prin prezentarea unor robo┼úi, a unor drone, precum ┼či a acestui flyboard, un anumit mesaj. ┼×i anume c─â, ├«n materie de ap─ârare, Fran┼úa nu bate pasul pe loc, ci, dimpotriv─â, se afl─â ├«n avangard─âÔÇŽ

O ├«nc─ârc─âtur─â simbolic─â ┼či mai mare a avut-o ├«ns─â tema paradei militare de pe 14 iulie. Agir ensemble, s─â ac┼úion─âm ├«mpreun─â, a┼ča a fost formulat─â ea. ├Än spatele acestui slogan se afl─â o ini┼úiativ─â francez─â la care au r─âspuns nou─â ┼ú─âri europene: Portugalia, Spania, Marea Britanie, Germania, Belgia, Olanda, Danemarca, Finlanda ┼či Estonia. Aceste ┼ú─âri s-au angajat ├«ntr-o cooperare militar─â comun─â, un program numit Ini┼úiativa European─â de Interven┼úie. Poate c─â termenul de ÔÇ×ap─ârare european─âÔÇť este prea brutal ┼či risc─â s─â-i irite pe americani. El sun─â ┼či ca o alternativ─â oarecum nejustificat─â la Alian┼úa Nord-Atlantic─â, deocamdat─â adev─ârata umbrel─â protectoare a Europei. Venirea lui Donald Trump la Casa Alb─â, declara┼úiile sale contradictorii, strategiile sale av├«nd ├«n centru sloganul Amarica first i-au determinat ├«ns─â pe europeni s─â reflecteze ceva mai mult la o necesar─â autonomie strategic─â ├«n materie de ap─ârare. Ini┼úiativa European─â de Interven┼úie face parte din acest demers ┼či merit─â semnalat fapul c─â britanicii s-au asociat acestei propuneri de cooperare ├«n ciuda dorin┼úei lor de a ie┼či din Uniunea European─â.

Pre┼čedintele Emmanuel Macron i-a invitat la Paris de Ziua Na┼úional─â a Fran┼úei pe to┼úi ┼čefii de stat ┼či de guvern ai ┼ú─ârilor angajate ├«n aceast─â cooperare, precum ┼či pe secretarul general al Alian┼úei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg. Europenii subliniaz─â de fiecare dat─â c─â tot ceea ce imagineaz─â ei ├«n materie de ap─ârare este complementar ├«n raport cu NATO. De c├«nd Donald Trump ├«┼či impune voin┼úa pe planet─â, recurg├«nd la amenin┼ú─âri ┼či la sanc┼úiuni, chiar ┼či ├«n direc┼úia alia┼úilor, europenii au ├«n┼úeles ┼či un alt lucru, ┼či anume c─â nu-┼či vor putea men┼úine influen┼úa ├«n materie de diploma┼úie f─âr─â eforturi credibile ├«n materie de capacit─â┼úi militare autonome.

Fran┼úa este singura ┼úar─â occidental─â care ├«┼či men┼úine tradi┼úia par─âzilor militare cu ocazia zilei na┼úionale. Donald Trump, impresionat de defilarea militar─â de acum doi ani, c├«nd a fost invitatul lui Emmanuel Macron pe 14 iulie, a decis s─â preia par┼úial modelul ┼či s─â confere o dimensiune militar─â zilei de 4 iulie, Ziua Independen┼úei ├«n Statele Unite.

├Än Fran┼úa, defilarea armatei pe Bulevardul Champs-├ëlys├ęes, ├«ntre Arcul de Triumf ┼či Place de la Concorde, este un simbol al unit─â┼úii ┼či o expresie a ata┼čamentului fa┼ú─â de Republic─â. Trebuie s─â c─âut─âm originea acestei tradi┼úii ├«n perioada revolu┼úionar─â, ┼či nu at├«t ├«n leg─âtur─â cu data de 14 iulie 1789, c├«nd revolu┼úionarii ┼či-au lansat asaltul ├«mpotriva ├«nchisorii Bastilia, c├«t ├«n leg─âtur─â cu o mare s─ârb─âtoare organizat─â la Paris pe 14 iulie 1790, la un an dup─â c─âderea Bastiliei. Atunci a avut loc o gigantic─â s─ârb─âtoare revolu┼úional─â, la F├¬te de la F├ęd├ęration, care a reunit ├«n jur de o sut─â de mii de oameni pe Champ-de-Mars (unde a fost construit mai t├«rziu Turnul Eiffel).

Un turist care vine la Paris nu rateaz─â niciodat─â o plimbare pe bulevardul Raspail, plin de magazine, o ax─â a Parisului care conduce la Place de la Concorde. Pu┼úini ┼čtiu ├«ns─â c─â Ras-pail a fost numele unui deputat ┼či c─â el a propus ├«n 1880 ca data de 14 iulie s─â devin─â Ziua Na┼úional─â a Fran┼úei. ├Än decretul respectiv nu se precizeaz─â ├«ns─â c─â ar exista vreo leg─âtur─â cu cele ├«nt├«mplate pe 14 iulie 1789 sau pe 14 iulie 1790. O ambiguitate de natur─â s─â nu le dea argumente celor care spun c─â ziua c─âderii Bastiliei a fost una s├«ngeroas─â ┼či poate nu chiar foarte glorioas─â, mai ales c─â ├«n ├«nchisoare se mai aflau doar c├«┼úiva de┼úinu┼úi. ├Än schimb, pe 14 iulie 1790 nu a curs nici o pic─âtur─â de s├«nge, iar francezii ┼či-au exprimat cu fervoare dorin┼úa de a schimba lumea ┼či de a-┼či ap─âra patria. 

Matei Vișniec este scriitor, dramaturg și jurnalist.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Un roman de ╚Ötiin╚Ť─â
Bill Bryson nu este om de ╚Ötiin╚Ť─â, nu are o forma╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare s─â aib─â ├«n spate un proces de ├«n╚Ťelegere, de clarificare a unor lucruri, p├«n─â la nivelul la care devin accesibile oric─ârui om cu o minim─â educa╚Ťie academic─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Datoria Europei
Nici Fran╚Ťa, nici Germania ╚Öi nici ÔÇô cu at├«t mai pu╚Ťin! ÔÇô ╚Ü─ârile de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigen╚Ťele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Note, st─âri, zile
Mi-e greu s─â pricep de ce a certa pe toat─â lumea e o form─â de ÔÇ×ac╚ŤiuneÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
ÔÇ×Nu umili╚Ťi Fran╚Ťa, domnule pre╚Öedinte!ÔÇŁ
Pre╚Öedintele Fran╚Ťei, Emmanuel Macron, a declarat de dou─â ori, nu o singur─â dat─â, c─â ÔÇ×nu trebuie umilit─â RusiaÔÇŁ.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lec╚Ťie pentru care m─â tem c─â opulentul nostru continent, cu birocra╚Ťia lui pe c├«t de groas─â, pe at├«t de nevolnic─â, cu politicienii lui minusculi, nu este preg─âtit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
├Än prim─âvara anului 1897, la etajul al patrulea al ╚Öcolii publice Cooper Union din Manhattan pe care o ├«nfiin╚Ťase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lung─â istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a def─âim─ârii profesorilor a devenit la noi pandemic─â ╚Öi are un gust nu amar, ci de-a dreptul gre╚Ťos, cel pu╚Ťin ├«n percep╚Ťia mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuz─â Occidentul s─â numeasc─â fascist─â Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascist─â Rusia lui Putin se explic─â prin contextul psiho-istoric al ╚Ť─ârilor europene.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Ce mai facem cu Na╚Ťionala?
Ne tortureaz─â ┼či o tortur─âm, chestiune din care nimeni nu va r─âm├«ne ├«ntreg. Echipa Rom├óniei nu e altceva dec├«t oglinda Rom├óniei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neap─ârat ipocrizie, cum ar zice unii, ci polite╚Ťe ╚Öi meserie.

Adevarul.ro

image
Reac┼úii dup─â ┼čedin┼úa foto a lui Brad Pitt pentru GQ Magazine: ÔÇ×Arat─â ca un cadavruÔÇŁ
Desemnat ├«n anii '90 cel mai sexy b─ârbat ├«n via┼ú─â de revista People, actorul Brad Pitt ┼či-a ┼čocat fanii cu cea mai recent─â ┼čedin┼ú─â foto realizat─â pentru revista GQ, mai mul┼úi internau┼úi coment├ónd c─â arat─â ca un cadavru.
image
Lacul c─âutat de zeci de mii de turi┼čti pentru tratamente s-a colorat ├«n roz. Explica┼úiile cercet─âtorilor VIDEO
Pe l├óng─â culoare, lacul eman─â ┼či un miros nepl─âcut. ├Än fiecare an, aici vin zeci de mii de turi┼čti la tratament. Speciali┼čtii vin cu explica┼úii.
image
CTP ne treze┼čte la realitate: ÔÇ×Popovici? Dar de ce s─â m─â simt m├óndru?ÔÇť
Cristian Tudor Popescu a comentat, în stilul său caracteristic, performanţa lui David Popovici la Mondialele de nataţie, unde sportivul de 17 ani a cucerit două medalii de aur.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
├Än prim─âvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a c─ârui gazd─â era Betty Crocker, devenit─â o emblem─â a emisiunilor de acest gen ╚Öi un idol al gospodinelor de peste Ocean. Pu╚Ťin─â lume ╚Ötia c─â Betty nu exista cu adev─ârat, ci era doar o pl─âsmuire a min╚Ťilor creatoare ale postului de radio.
image
ÔÇ×UverturaÔÇŁ r─âzboiului austro-turc din 1715-1718
R─âzboiul turco-vene╚Ťiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut ╚Öi drept R─âzboiul Austro-Turc din 1715-1718, sau ÔÇ×R─âzboiul lui Eugeniu de SavoiaÔÇŁ, este primul din seria r─âzboaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol ├«i scria Elisabetei c─â otomanii ├«ncercaser─â pe data de 28 s─â ias─â din Plevna lupt├ónd ╚Öi construind un pod peste r├óul Vid, ├«n zon─â desf─â╚Öur├óndu-se b─ât─âlii cumplite. Carol s-a ├«ndreptat imediat ├«n acea direc╚Ťie, ├«n timp ce ├«mp─âratul se dusese ├«n centrul dispozitivului.