Oamenii leneşi şi lacomi învîrt lumea încolo şi-ncoace

Publicat în Dilema Veche nr. 442 din 2-8 august 2012
Oamenii leneşi şi lacomi învîrt lumea încolo şi ncoace jpeg

● Avem în română o avalanşă de cărţi despre civilizaţii şi relaţiile Occident-Orient. Creşterea puterii Chinei sperie, angoasează sau entuziasmează, depinde de orientare. Mai ales Editura Polirom a făcut o treabă excelentă în traducerea aproape pe bandă a unor cărţi care fac sau vor face şcoală în domeniu. Săptămîna trecută am vorbit despre cartea recentă a lui Joseph Nye privind Viitorul puterii. Polirom a tradus repede după publicare şi Civilizaţia – Vestul şi Restul a lui Niall Ferguson, pe care am recenzat-o aici. Dar tot Polirom vine din urmă puternic şi la capitolul recuperări esenţiale în domeniu. În 2011 a tradus deja clasica Ascensiunea şi decăderea marilor puteri – Transformări economice şi conflicte militare din 1500 pînă în 2000 a lui Paul Kennedy, publicată în 1988, dar nicidecum depăşită (dimpotrivă, pare genul de carte care îşi trăieşte a doua viaţă, anul apariţiei, la finele Războiul Rece pe care americanii îl cîştigau, nu a fost fericit pentru o carte mai degrabă pesimistă). Şi tot Polirom scoate în 2012 o carte în curs de clasicizare – Marea divergenţă – China, Europa şi naşterea economiei mondiale moderne a lui Kenneth Pomeranz. Publicată în 2000, Marea divergenţă a cam deschis drumurile într-o zonă care ar putea să devină un subdomeniu academic de sine stătător, pe care l-am putea numi „Ce ne facem cu China“. De amintit în context o altă carte pe care am recenzat-o, Viruşi, arme şi oţel. Soarta societăţilor umane, a lui Jared Diamond, apărută la Editura All în 2010.

● Am făcut această introducere (evident, pe lîngă dorinţa de a mă da deştept) pentru a vă convinge că De ce Vestul deţine încă supremaţia – Şi ce ne spune istoria despre viitor chiar merită citită. Apărută tot la Polirom, scrisă de Ian Morris, este cea mai bună dintre toate. Rar se întîmplă ca, după ce totuşi citeşti destul de mult într-un domeniu, să dai peste încă o carte din care să afli atît de multe lucruri noi. Şi cartea asta (500 de pagini, format mare) nu se poate lăsa din mînă. La început e derutantă, are o lungă introducere metodologică (se poate sări peste), iar primele capitole se plimbă prin preistorie. Îţi vine să zici: credeam că e la zi. Apoi te prinde şi înţelegi de ce era nevoie de asta: Morris construieşte un index al dezvoltării sociale (care combină putere militară, sofisticare economică, captarea energiei ş.a) şi îşi aplică instrumentul de la apariţia omului pînă astăzi, şi are chiar şi un ultim capitol despre viitor, un amestec de SF inteligent şi predicţii fascinante.

● Ce are în plus faţă de celelalte cărţi este tocmai această încercare de sinteză. Diamond este adeptul teoriei că geografia dictează totul. Ferguson merge pe rolul personalităţilor, al banilor şi al unor momente-cheie care au făcut ca Occidentul să domine lumea secolului trecut. Kennedy explică prin alianţe politice şi militare care se tot fac şi se desfac. Fiecare e convingător în felul său, dar fiecare vede numai o bucată. Morris îşi propune, şi eu cred că reuşeşte, să le combine pe toate în indexul său. Şi atunci vezi că geografia este foarte importantă, dar apar momente în care alte forţe schimbă semnificaţia geografiei. De pildă, formarea centrului occidental al civilizaţiei în jurul Mediteranei a însemnat o arteră comercială care a permis schimbul uşor de mărfuri. Toate imperiile occidentale au tins să controleze această arteră, şi Imperiul Roman a reuşit cel mai bine. China antică a rămas în urma Romei pentru că masa sa terestră nu a permis o unificare comercială. Cînd navigaţia interioară s-a făcut mai uşor pe cele două fluvii legate de Marele Canal, China a putut să o ia înainte, după prăbuşirea Romei. Şi cînd Roma s-a prăbuşit sub acţiunea combinată a bolilor, a problemelor interne şi a nomazilor din stepă, centrul occidental s-a retras spre est, prin Bizanţ, perşi, arabi şi apoi otomani. Vestul Europei a fost o periferie pînă cînd a reuşit extinderea spre Atlantic, peste Atlantic de fapt, care a făcut ca lumea mediterană să devină irelevantă şi Occidentul a lăsat China în urmă.

● Un moment-cheie este ceea ce Morris numeşte „închiderea stepei“ în secolul al XVIII-lea, prin întîlnirea dintre ruşi şi chinezi în Siberia. Pînă atunci, marea stepă, care se întinde din Ucraina pînă în Mongolia, a reprezentat un mare gol civilizaţional, pe unde se făcea comerţ între cele două centre (occidental şi chinez). Din cînd în cînd, valuri de călăreţi din stepă atacau cele două centre. Cînd perioadele erau stabile şi înfloritoare, centrele îi respingeau. Cînd sufereau deja de probleme, centrele se prăbuşeau sub şocul loviturii. Şi centrul occidental în diversele sale forme (Roma, Bizanţul, Persia) şi cel chinez (prăbuşit şi renăscut sub mai multe dinastii) s-au prăbuşit de cîteva ori sub presiunea celor din stepă. Prin închiderea stepei, chinezii şi ruşii au reuşit să elimine unul dintre factorii care produceau regulat prăbuşiri civilizaţionale, i-au aservit pe călăreţii stepei, făcîndu-i ţărani şi agricultori. Deşi maliţiozitatea mea antirusească m-a făcut să mă gîndesc, citind asta, dacă nu cumva Rusia însăşi a înlocuit stepa ca factor de destructurare civilizaţională: nu cumva Armata Roşie a fost forma modernă a călăreţilor din stepă? Era cît pe ce să desfiinţeze centrul occidental, salvat in extremis de rezistenţa foştilor colonişti trimişi de Europa în America. Mai ales că centrul chinez s-a prăbuşit complet tot atunci, sub Mao. Dar intrăm în subtilităţi.

● Remarcabilă este evoluţia urmărită în paralel de Morris între centrul occidental şi cel oriental, care seamănă pînă la detaliu. Şi astfel reuşeşte să critice convingător cele mai multe dintre teoriile clasice care explică ascendentul Occidentului faţă de Orient. De pildă, Renaşterea. Şi teoria că gîndirea renascentistă a făcut ca occidentalii să se desprindă din cadrele vechi de gîndire, a permis dezvoltarea ştiinţei şi apoi, indirect, revoluţia industrială. O teorie convingătoare. Doar că o privire atentă la istoria Chinei – zice Morris – arată momente care seamănă izbitor cu o renaştere proprie. Citează din filozofi chinezi, numeşte spirite renascentiste complete, gen Leonardo da Vinci, care au trăit în China. Doar că ceva a făcut ca nu renascentiştii chinezi să cîştige, ci aceia care doreau întoarcerea la teoriile vechi ale lui Confucius, la obedienţă, tradiţionalism, ordine. Deci, nu gîndirea în sine a făcut diferenţa, trebuie să căutăm înapoi pe lanţul cauzal. De altfel, valurile de dezvoltare a filozofiei şi religiei au fost şi ele uimitor de asemănătoare – filozofii greci vs Confucius, răspîndirea creştinismului vs cea a budismului (care iniţial i-a scandalizat pe tradiţionalişti, a fost combătută de împăraţii chinezi, apoi a fost adoptat oficial), renaşterea, dezvoltarea unui rudiment de gîndire ştiinţifică. Iar apoi se rupe filmul. Cum? Ia citiţi şi singuri.

● Schemele făcute de Morris privind dezvoltarea te lasă mască. Estul şi Vestul merg paralel, cu un avans permanent al centrului din Occident de vreo 1000-2000 de ani. Civilizaţia pornită din Siria-Irak, apoi mutată spre Grecia şi Roma, a avut permanent acest avantaj faţă de China, dar cîndva după anul 500, China o ia înainte şi are ea un avantaj, dar pe la 1200 începe să piardă teren. Cînd Atlanticul devine lacul interior al Occidentului, China rămîne în urmă. De ce nu au descoperit chinezii America? Pentru că nu aveau nevoie. Din perspectiva portughezilor şi spaniolilor, popoare mici aflate la margine şi brutalizate de vecini, avea ceva sens să pleci să cauţi China spre vest ca să faci comerţ (Columb căuta Indiile cînd a descoperit America). Asta este teorema lui Morris: progresul se întîmplă atunci cînd oameni leneşi şi lacomi caută modalităţi mai ieftine şi mai uşoare de a o duce mai bine. Simplu. Din perspectiva Chinei, nu avea de ce să caute Europa spre Est, pentru că europenii îi căutau ei pe chinezi pentru comerţ. Iar cînd Marco Polo a fost acolo, a fost mirat cît de dezvoltată era China. Doar că deja China scădea, Europa creştea, deşi Polo ar fi mirat să audă aşa ceva în retrospectivă.

● În fine, tot aşa o ţine Morris de ajunge pînă în viitor. Dar nu vă spun cum se termină şi nici cine este criminalul, ca să citiţi. 

facebook.com/Cristian.Ghinea.CRPE 

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Panică în Ploiești. Creșteri semnificative ale concentrațiilor de hidrogen sulfurat și benzen în aer
Locuitorii Ploieștiului se confruntă cu o scădere semnificativă a calității aerului în ultimele zile, cauzată de creșteri alarmante ale concentrațiilor de hidrogen sulfurat (H2S) și benzen (C6H6).
image
De unde poate obține România un munte de bani în loc să crească taxe și impozite. Expert: „Ne-am permite tot ce avem nevoie”
România nu reușește să-și țină în frâu cheltuielile, iar deficitul crește de la o lună la alta spre cote amețitoare. Analistul economic Adrian Negrescu explică, într-un interviu pentru „Adevărul”, cum ar putea fi rezolvată problema, fără să mai fie nevoie de taxe și impozite mai mari.
image
EXCLUSIV. David Petraeus, fost director CIA: „România e pregătită militar în cazul unui potențial atac al Rusiei”
Fost director CIA și comandant al Forțelor Armate ale SUA în Afganistan, generalul David Petraeus a vorbit, într-un interviu exclusiv pentru ”Adevărul”, despre importanța României în regiune și despre posibilitățile ca Vladimir Putin să fie înlăturat de la putere.

HIstoria.ro

image
Cine au fost „indezirabilii”?
Fondul „Bruxelles” al Arhivei Ministerului Afacerilor Externe păstrează în dosarele secțiunii consulare a Legației României la Bruxelles câteva istorii ale unor personaje de rang secund, aventurieri, delincvenți, propagandiști – așa-numiții „indezirabili”.
image
Atacul lui Cuza asupra masoneriei bucureștene
Modernizarea țării, pe care toți românii o doreau, dar care avea reprezentări diferite de la un grup social la altul, a generat tensiuni în tânărul stat. Programul de reforme al lui Cuza a început să fie contestat.
image
Răpirea lui Mussolini
În vara anului 1943, dictatorul italian Benito Mussolini (mai cunoscut și sub apelativul  pe care acesta și l-a ales – „Il Duce” – „Conducătorul”), aflat la putere de peste 20 de ani, se confrunta cu serioase probleme.