Multiculturalismul a murit. Tr─âiasc─â multiculturalismul!

Publicat în Dilema Veche nr. 619 din 24 decembrie 2015
Multiculturalismul a murit  Tr─âiasc─â multiculturalismul! jpeg

A ngela Merkel a declarat din nou, dup─â mul┼úi ani, c─â ÔÇ×multiculturalismul a e┼čuatÔÇť. Are dreptate? ┼×i dac─â n-are, de ce nu? ┼×i cine, oare, e de vin─â pentru eventualul lui ÔÇ×e┼čecÔÇť?

├Än Germania, majoritarul de r├«nd nu se mai poate deplasa, c├«nd ├«l taie capul, unde vrea. O serie de clanuri musulmane au reu┼čit s─â transforme cartiere ├«ntregi ├«n zone prohibite. Afectate s├«nt nu doar Berlinul ┼či alte metropole, ci ┼či localit─â┼úi din bazinul Ruhr.

Se ├«nt├«mpl─â, ce-i drept, ┼či la case mai mari. La Chicago e greu de vizitat ghetoul pentru c─â europenilor li se recomand─â s─â nu se expun─â. S-ar putea ÔÇ×trage din orice pozi┼úie ├«n turi┼čtiÔÇť, am auzit, ca avertisment, eu ├«nsumi. ├Än estul Germaniei exist─â vaste regiuni transformate de neonazi┼čti, de vreo dou─â decenii ├«ncoace, ├«n no-go areas pentru asiatici, africani ┼či evrei. Li se adaug─â, iat─â, mai nou, la Gelsenkirchen, Duisburg, Essen, alte teritorii gata s─â se prefac─â ├«n ┼úinuturi ale califatului global.

Pe moment, for┼úele de ordine germane icnesc sub povara interven┼úiilor ├«n suburbii ├«n care, dac─â nu s├«nt suficiente, ori nu bag─â de seam─â, automobilele Poli┼úiei se v─âd ├«nconjurate de mase ├«ntregi de oameni, iar agen┼úii, lua┼úi pe sus ┼či molesta┼úi, risc─â s─â-┼či vad─â moartea cu ochii. ├Än r─âstimp, ├«n unele moschei se predic─â ura ireductibil─â fa┼ú─â de Occident ┼či democra┼úie, demografia ├«n vestul tot mai scindatului B─âtr├«n Continent s-a dezechilibrat durabil, iar Michel Houellebecq s-a ad─âugat unei lungi liste de prooroci care prev─âd islamizarea Europei.

A  murit deci multiculturalismul? E o impostur─â? O utopie? Trebuie ├«nlocuit cu no┼úiuni mai potrivite, precum ÔÇ×transculturalitateÔÇť sau ÔÇ×interculturalitateÔÇť, cum s-a propus?

Sub imperiul consecin┼úelor politice interne ┼či continentale ale crizei, care numai superficial poate fi desemnat─â ca una a migra┼úiei, c─âci este a Europei, a Germaniei ┼či-a democra┼úiei liberale, Merkel a dat ├«napoi. Sus┼úinut─â de Comisia European─â, dar contestat─â masiv acas─â ┼či izolat─â, ├«n fapt, ├«n Europa, de la care a┼čteapt─â nu doar solidaritatea, ci ┼či salvarea, cancelara s-a ├«nclinat, mai nou, spre dreapta. Fidel─â tehnicilor ei bine verificate, Merkel ┼či-a ajustat pozi┼úia spre a o face oarecum mai compatibil─â cu a conservatorilor ┼či a populi┼čtilor europeni, care-i scindeaz─â Uniunea Cre┼čtin-Democrat─â, r─âpind tot mai mul┼úi membri familiei CDU.

Prin urmare, dar f─âr─â s─â-┼či modifice ├«n profunzime retorica de st├«nga ├«n chestiunea refugia┼úilor, Merkel ┼či-a reluat recent o vorb─â de dreapta, mai veche. Potrivit ei, multiculturalismul ar fi ÔÇ×e┼čuatÔÇť. N-ar fi prima oar─â c─â sus┼úine, verbal, acest e┼čec, f─âr─â s─â ia m─âsurile necesare ca s─â-l ├«mpiedice. A mai utilizat aceea┼či sintagm─â ┼či ├«n 2010. Nu pu┼úini comentatori de dreapta se vor repezi ┼či-acum s─â-i dea dreptate. Am prieteni care vor ridica nedumeri┼úi din spr├«ncene ori se vor crede ├«ndrept─â┼úi┼úi s─â-mi contrazic─â vehement teza potrivit c─âreia Merkel se ├«n┼čal─â. Acum, la fel cum a gre┼čit ┼či ├«n 2010.

Regiuni ca Transilvania ┼či oameni ca Br├óncu┼či, Enescu, Tristan Tzara, Paul Celan, Albert Einstein, Sergiu Celibidache, Herta M├╝ller, Alexandra Maria Lara, Monica Lovinescu ┼či Virgil Ierunca iÔÇĹo dovedesc. I-o demonstreaz─â evreii basarabeni pleca┼úi peste Ocean la ├«nceputul secolului XX. Ori mul┼úi studen┼úi vietnamezi, coreeni sau africani deveni┼úi savan┼úi ├«n lumea nou─â. O probeaz─â oamenii de afaceri prosperi, violoni┼čtii, piani┼čtii, dansatorii ┼či actorii, diploma┼úii ┼či oamenii politici crescu┼úi ├«n ghetourile ┼či Chinatown-urile lumii. Un Henry Kissinger, ├«ntre mul┼úi al┼úii, de pild─â. ┼×i, ├«n genere, mai to┼úi americanii, canadienii, australienii ┼či israelienii, fie ei sefarzi, vorbitori de idi┼č sau africani din Etiopia. Cu to┼úii au devenit dovada vie c─â multiculturalismul func┼úioneaz─â. Cum a reu┼čit ┼či integrarea majorit─â┼úii italienilor sosi┼úi ca muncitori ├«n Germania acum exact ┼čase decenii.

Multiculturalismul e┼čueaz─â doar ├«n anumite condi┼úii. ├Än cele de acum. De ce? Pentru c─â prea pu┼úini ├«l ├«n┼úeleg ┼či ├«l aplic─â a┼ča cum trebuie. La mijloc e asumarea unei concep┼úii a societ─â┼úii care s─â se descurce, deschis─â cum e, f─âr─â exercitarea de presiuni asimila┼úioniste asupra minorit─â┼úilor etnice, religioase ┼či culturale.

Or, acest proiect e┼čueaz─â c├«nd, din pricina reac┼úiilor provocate de integrarea deficitar─â a unor segmente tot mai largi dintr-un grup etnic, religios sau cultural, precum, actualmente, cel al imigran┼úilor musulmani din Vest, societatea deschis─â ├«ncepe s─â se ├«nchid─â. Cine e de vin─â pentru ├«nchidere? Imigra┼úia necontrolat─â? Clanurile care transform─â zone vaste ale Occidentului ├«n no-go areas? Evident. Dar, mai ales, autorit─â┼úile. Partea leului din vin─â apar┼úine celor care, admi┼ú├«nd edificarea de lumi paralele, n-au ├«ntreprins, ani sau decenii la r├«nd, nimic spre a le combate, de┼či ar fi putut. Care n-au f─âcut mai nimic spre a-i integra pe nou-veni┼úi. Care n-au aplicat legi, spre a nu risca acuza de ÔÇ×islamofobieÔÇť.

R─âspunderea revine elitelor care, cantonate ├«n turnul de filde┼č al unei ideologii postna┼úionale, n-au vrut ├«n ruptul capului s─â admit─â importan┼úa factorului identitar. ┼×i ├«n special a celui religios, sub├«ntinz├«nd, politic, o nou─â ideologie totalitar─â, global─â. Sub bagheta lor s-a permis, relativist, ├«n numele multiculturalismului ┼či al seculariz─ârii, diluarea progresiv─â ┼či progresist─â a propriilor valori occidentale, astfel ├«nc├«t a disp─ârut mare parte din substan┼úa necesar─â integr─ârii altora.

Vina e a liderilor care n-au ├«n┼úeles c─â democra┼úiilor liberale li s-a aruncat m─ânu┼ča, ori o detest─â ├«ntr-at├«t ├«nc├«t abia a┼čteapt─â s─â i se c├«nte prohodul. Care n-au vrut sau n-au putut s─â priceap─â c─â inamicul e nu doar un nou tip de fascism clerical, extras dintr-o interpretare fundamentalist─â a religiei ┼či reac┼úia populist-ultrana┼úionalist─â sau extremist-st├«ngist─â la acest vr─âjma┼č, ci ┼či propria ÔÇ×corectitudine politic─âÔÇť, tolerant─â fa┼ú─â de intoleran┼ú─â, dar cumplit─â ├«n confruntarea cu ap─âr─âtorii libert─â┼úii.

S ub ea ┼či-au mascat inadecvarea ┼či au restr├«ns libertatea, prigonin┬şduÔÇĹ┼či cu at├«t mai v├«rtos criticii, ├«n numele bun─ât─â┼úii universale. La umbra ei ┼či-au ascuns caren┼úele. C─âci n-au ├«nv─â┼úat nimic sau prea pu┼úin din 9/11, din eviden┼úa c─â ├«n atentatele de la New York, Madrid, Londra ┼či Paris au fost la lucru atentatori educa┼úi, frecvent prosperi, din a doua sau a treia genera┼úie imigrat─â.

Ace┼čti lideri au optat pentru a ignora nu doar teoria lui Huntington, ci ┼či bunul-sim┼ú. Nu li s-a p─ârut, deci, necesar s─â-┼či edifice electoratele, explic├«ndu-le c─â, ├«n lumea nuclear─â, informa┼úional─â ┼či globalizat─â, democra┼úia se ap─âr─â credibil prin lupt─â, nu prin retrageri, prin angajare, nu prin izolare, global, nu na┼úional, din Africa ┼či p├«n─â ├«n Extremul Orient, din Asia ┼či p├«n─â ├«n America Latin─â, din Facebook p├«n─â-n Twitter ┼či WhatsApp. Cu alia┼úi cinsti┼úi, iar nu ├«n coali┼úii cu tirani.

Va învia multiculturalismul? De bună seamă, dacă ar muri. Cînd? De îndată ce liderii lumii i-o vor permite.

Petre M. Iancu este jurnalist la DeutscheWelle.de.

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Dincolo de costul ╚Öi eficien╚Ťa sanc╚Ťiunilor interna╚Ťionale
Sanc╚Ťiunile ├«mpotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de c├«nd m─â ┼čtiu, ├«ntre ascez─â ┼či l─âcomie, ├«ntre Yoga ierbivor─â ┼či Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, c─â ne-a╚Ťi speriat, bat─â-v─â s─â v─â bat─â....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
P├«n─â la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semn─âturi de sus╚Ťinere, din toate col╚Ťurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta ├«ngust─â ╚Öi elegant─â, bra╚Ťele ghidonului ╚Öi sunetul pe care ├«l scotea noul scuter ├«l asem─ânau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristic─â metafizic─â
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta at├«t de grav o genera╚Ťie, retez├«ndu-i pofta de a tr─âi?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Longevivi
Adjectivul ÔÇ×longevivÔÇŁ este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lung─â a unei vie╚Ťi umane, ci ╚Öi pe aceea a unei activit─â╚Ťi oarecare ├«ndeplinite de o persoan─â.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred c─â ├«n ╚Öcoli institu╚Ťia psihologului ╚Öcolar ar trebui s─â capete o mult mai mare vizibilitate ╚Öi importan╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Mai exist─â ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Exist─â o teorie imbecil─â conform c─âreia la stadion po┼úi face mai orice, ÔÇ×nu s├«ntem la teatruÔÇť, e bine s─â existe un loc unde s─â se descarce fl─âc─âii.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Turismul ne e str─âin
Mori╚Öca merge oricum ╚Öi mereu apar al╚Ťi clien╚Ťi fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce lipse╚Öte pe pia╚Ťa politic─â
Tejghelele vie╚Ťii noastre politice, de╚Öi multicolore ├«n aparen╚Ť─â, s├«nt, de fapt, goale.

Adevarul.ro

image
Doliu în sportul românesc: Baschetbalista Alessia Maria Raiciu s-a stins în ziua în care a împlinit 18 ani
O veste cutremurătoare a apărut, astăzi, pe pagina de Facebook a Federaţiei Române de Baschet, în legătură cu o jucătoare extrem de promiţătoare.
image
Cherofobia: teama de a fi fericit sau ÔÇ×dup─â bine vine r─âuÔÇť. Cum se manifest─â, care sunt semnele
Unele persoane simt aversiune fa┼ú─â fericire, f─âr─â a avea un motiv ra┼úional pentru acest lucru. ├Än termeni de specialitate, aceast─â form─â de anxietate se nume┼čte ÔÇ×cherofobieÔÇť, iar cei afecta┼úi fac tot posibilul s─â evite sentimentul de fericire.
image
Afacerile b─ânoase cu o p─âstr─âv─ârie ┼či o firm─â de taximetrie, f─âcute de un poli┼úist ├«n timpul serviciului
Fost adjunct al Poli┼úiei Mioveni, comisarul Marius Aioanei a f─âcut, timp de patru ani, numeroase afaceri b─ânoase ├«n timpul serviciului, de┼či acest lucru este interzis de lege. Poli┼úistul promova constant pe Facebook dou─â firme de┼úinute de c─âtre familia sa, o p─âstr─âv─ârie ┼či o firm─â de taximetrie

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciad─â
├Än ziua de 27 noiembrie 1095, pe c├ómpul din fa╚Ťa ora╚Öului Clermont, c├óteva sute de oameni a╚Öteptau s─â aud─â predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al R─âzboiului ruso-turc din 1877-1878
R─âzboiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unit─â╚Ťi otomane, ruse╚Öti ╚Öi rom├óne╚Öti ├«n principal, dar ╚Öi trupe s├órbe╚Öti ╚Öi muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.