Moldova şi UE – după ce integrarea europeană nu mai e singurul fel din mediu

Publicat în Dilema Veche nr. 513 din 12-18 decembrie 2013
De unde vine gazul cînd nu mai vine de la ruși – și cu cine îl împărțim? jpeg

Am publicat săptămîna trecută un raport sub egida European Policy Center (EPC) din Bruxelles. Raportul se numeşte „Helping Moldova stay the EU course – Proposals for a real more for more approach“; coautori Amanda Paul de la EPC şi cu Victor Chirilă, de la Asociaţia de Politică Externă de la Chişinău. CRPE, împreună cu cele două organizaţii partenere, a început implementarea proiectului „EU – Moldova Think Tank Dialogue“, care pune bazele unei platforme de comunicare între organizaţiile din UE care au interes pentru Republica Moldova. Platforma www.eumoldovadialogue.eu va reuni rapoarte pe tema integrării europene a Moldovei, de la mai mult de 15 organizaţii care au acceptat să ni se alăture, din întreaga Europă. Va urma o serie de alte rapoarte tematice, scrise în cadrul platformei de diverşi experţi europeni, prin care sperăm să menţinem Moldova pe agenda europeană. Proiectul este finanţat de Direcţia Asistenţă Oficială pentru Dezvoltare din Ministerul Afacerilor Externe român şi de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, cărora le mulţumim pentru sprijin. Materialul care urmează este un fragment din traducerea în română a acestui prim raport, care a fost lansat de EPC zilele trecute.

Perioada ulterioară momentului Vilnius ar trebui să fie un moment de autoanaliză pentru UE. Din cei trei piloni ai Parteneriatului Estic (Acord de Asociere, Acord aprofundat de liber schimb – DCFTA, regimul de vize), două sînt acum concurate în mod deschis de către Rusia. Chiar dacă Parteneriatului Estic nu a fost proiectat pentru o astfel de competiţie, această structură va trebui acum să reacţioneze. UE este provocată şi trebuie să îşi păstreze atractivitatea, comparativ cu formulele propuse de Moscova în regiune. UE şi Rusia au stiluri diferite în relaţia cu ţările partenere. UE lucrează în principal cu guvernele şi este implicată în proiecte cu beneficii sistemice pe termen lung (cum ar fi dezvoltarea instituţională). Prin urmare, cetăţenii de rînd resimt efectele UE mai degrabă indirect. De exemplu, în domeniul politicilor privind concurenţa: instituţiile antimonopol, care reglementează acordarea ajutoarelor de stat, pot aduce preţurile la un nivel mai scăzut şi pot să genereze o mai bună calitate a produselor de pe piaţă pentru cetăţeni, dar aceste efecte nu se produc imediat, iar legătura cu condiţionalităţile impuse de UE nu este întotdeauna vizibilă. Acelaşi lucru este valabil pentru aproape orice intervenţie a UE: standarde pentru produse agro-alimentare, reforma justiţiei şi a poliţiei, legi antidiscriminare. Rusia, în schimb, promite beneficii concrete pe termen scurt, cum ar fi gaz ieftin, în timp ce fabulează împotriva iniţiativelor UE, pe cînd aceasta este reticentă în a reacţiona. De exemplu, pentru o anumită perioadă de timp, delegaţia Uniunii Europene la Chişinău nu avea mandat de a respinge oficial afirmaţia Partidului Comuniştilor că Republica Moldova ar putea fi membră în acelaşi timp a DCFTA şi a Uniunii Vamale cu Rusia. UE a dorit deci să evite chiar şi un dialog polemic. Asta în timp ce, de pildă, oficialii ruşi descriau deschis legea antidiscriminare ca fiind un atac asupra valorilor fundamentale ale Republicii Moldova. Diplomaţia rusă s-a mobilizat în ultimele luni în încercări de a discredita UE şi sprijinul său acordat Republicii Moldova. În tot acest context, sistemul diplomatic al UE în ansamblul său nu a găsit răspunsuri potrivite, ceea ce face ca strategia de comunicare să necesite o îmbunătăţire.

Finanţarea UE se ridică la aproximativ 5% din PIB-ul Moldovei, sau 40 de euro pe cap de locuitor. Asta înseamnă cel mai mare ajutor acordat de UE vecinilor săi, per capita. Însă faptul că aceşti bani sînt direcţionaţi în principal către consolidare instituţională face ca susţinerea financiară să nu fie percepută la adevărata ei valoare, de către populaţie. Abordarea recentă a UE de a acorda fonduri de suport bugetar (deşi utilă din alte puncte de vedere) agravează problema de comunicare: cetăţenii moldoveni nu pot distinge între fondurile UE şi banii care provin din bugetul naţional.

Prin comparaţie, Moscova are o tactică explicită de a face contribuţia sa financiară vizibilă. În Transnistria, statul rus cheltuie 43 de euro pe cap de locuitor pentru aprovizionarea cu alimente şi suplimente pentru pensii, construind un brand pentru cadourile de la „mama Rusie“. Luînd în considerare şi gazul ieftin primit de gospodăriile din Transnistria, în comparaţie cu preţurile ridicate plătite de restul populaţiei Republicii Moldova, devine evidentă lupta pentru simpatia populaţiei, în care Uniunea Europeană nu s-a angajat pînă acum la întregul ei potenţial. Desigur, asistenţa oferită de UE Moldovei are efecte pe termen lung, întăreşte instituţiile şi regulile unui stat modern, pe cînd asistenţa rusă în Transnistria nu face decît să prelungească dependenţa de Rusia.

UE nu ar trebui să se angajeze într-o competiţie populistă cu Rusia, dar trebuie, totuşi, să îşi adapteze acţiunile la realităţile din teren, adică o mai mare vizibilitate, o diplomaţie publică mai bună şi concentrarea pe oferirea unor avantaje palpabile şi vizibile pentru populaţia Republicii Moldova, cît mai rapid posibil. Astfel, nu doar că va reuşi să răspundă adecvat concurenţei ruseşti, dar va contribui la consolidarea reformatorilor pro-UE din ţară.

Propunerea făcută de Comisia Europeană la 15 noiembrie pentru liberalizarea vizelor ar trebui să fie adoptată de Consiliul UE şi de Parlamentul European înainte de alegerile europene din mai 2014. Acest lucru ar ajuta guvernul actual să ţină Partidul Comunist la distanţă în alegerile parlamentare din noiembrie 2014. Avînd în vedere dimensiunea Moldovei, apropierea sa de UE şi politicile de cetăţenie ale României, vizele oricum nu mai funcţionează ca instrument pentru controlul migraţiei. În schimb, alimentează frustrarea moldovenilor, care le percep ca fiind umilitoare. Nu ar fi o recompensă nemeritată, ci o recunoaştere tîrzie a eforturilor depuse de guvernele Republicii Moldova, care s-a situat mult în faţa altor ţări din Parteneriatul Estic în aplicarea măsurilor necesare pentru ridicarea vizelor.

Drumul pînă la acest punct nu a fost uşor. Planul de Acţiune pentru Liberalizarea Vizelor (PALV) a fost elementul cel mai coerent al relaţiilor UE – Moldova, în ultimii ani. A avut cerinţe clare, misiuni regulate de monitorizare şi recompense vizibile (trecerea de la Faza I la Faza II şi apoi recomandarea finală de eliminare a vizelor). A inclus reforme dificile şi un proces de consolidare instituţională, care a pregătit Moldova pentru integrare europeană în sens larg, dincolo de problema specifică a vizelor. A determinat guvernele din Republica Moldova să-şi asume riscuri politice serioase. Legea egalităţii de şanse a provocat critici dure din partea Bisericii Ortodoxe, care a pretins că ar însemna o „islamizare şi homosexualizare“ a Moldovei. Punctele de control ale Biroului de Migraţie şi Azil înfiinţate pe linia administrativă cu Transnistria au făcut guvernul vulnerabil la criticile din partea opoziţiei (care a pretins că se întăreşte astfel o frontieră pe care Republica Moldova nu o recunoaşte), oferind în acelaşi timp Tiraspolului argumente de victimizare. Totuşi, prin PALV, Moldova era obligată să controleze circulaţia persoanelor pe teritoriul său şi, neputînd controla frontiera cu Ucraina pe segmentul transnistrean, aceste puncte de control au fost necesare şi au reprezentat un compromis viabil. În pofida acestor provocări, Planul privind vizele a dus la asumarea unor reforme şi a unor decizii dificile şi este un succes datorită modelului „condiţii clare – beneficii clare“. Implementarea Acordului de Asociere şi a DCFTA ar trebui să urmeze acest model.

DCFTA este mai mult decît un acord tehnic privind liberalizarea comerţului. Acest model de acord a fost creat de UE special pentru Ucraina după Revoluţia Portocalie, cu scopul de a consolida integrarea economică a ţării, ca un pas important spre o integrare europeană mai profundă. Prin urmare, DCFTA ar trebui să fie comunicată ca un prim pas pe drumul lung de integrare europeană. Evaluarea ex-ante a impactului DCFTA asupra Republicii Moldova estimează o creştere a PIB de 5,4%, a salariilor – de 4,8% şi o scădere a preţurilor de 1,3%. Totuşi, dezbaterea publică a fost dominată de scenariile catastrofice avansate de tabăra anti-UE. Deşi procesul de negocieri în sine este foarte tehnic şi dificil de comunicat, faptul că Uniunea Europeană a început să promoveze în mod serios DCFTA doar în luna septembrie arată că există loc semnificativ pentru progrese în această privinţă.

Republica Moldova a negociat perioade de scutire, de cinci pînă la zece ani, pentru majoritatea sectoarelor economice, ceea ce înseamnă că, pentru aceleaşi categorii de bunuri, producătorii moldoveni vor exporta în UE fără tarife vamale, în timp ce producătorii din UE vor exporta în Moldova cu tarifele actuale, pe o perioadă predeterminată. Experienţele de integrare economică din valul de extindere 2004-2007 au arătat că statele au tendinţa de a cere astfel de derogări (dat fiind că normele UE permit acest lucru), dar tind să ignore folosirea în practică a acestui avantaj, pierzînd ocazia de a sprijini economia înainte de ridicarea tarifelor. Moldova şi UE ar trebui să înveţe din această experienţă şi să valorifice aceste perioade de graţie. O strategie serioasă pe cinci ani pentru punerea în aplicare a DCFTA va fi necesară după Vilnius. Pe termen scurt, UE ar trebui să ia în considerare o ridicare unilaterală preventivă a cotelor pentru produsele afectate de un embargo impus de către Rusia, aşa cum a făcut deja în cazul vinurilor. Companiile transnistrene ar trebui să poată exporta în UE, în condiţiile actuale, pînă în 2015, iar UE ar trebui să evite inflamarea spiritelor şi punerea pe agendă a acestei chestiuni, cel puţin pînă la semnarea AA / DCFTA. 

(Dacă nu intervin urgenţe, voi continua cu aspectele de politică internă, unde recomandăm UE acţiuni concrete în Moldova. Pînă atunci, curioşii pot găsi variantele engleză şi română ale întregului raport pe site-urile CRPE – www.crpe.ro şi EPC – www.epc.eu.)  

facebook.com/Cristian.Ghinea.CRPE  

O mare invenție – contractul social jpeg
O iluzie a lui Benjamin Constant
Partitura globalizării, interpretată cu patos în multe universități și în diferite cercuri de activiști din lume, are ca laitmotiv potențialul tehnologiei de a uni oamenii și de a înlătura diferențele de mentalitate, dincolo de granițele politice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Trenul de Luhansk
Dar ce te faci cînd conducerea țării tale decide că statistica poate fi contrazisă? Ajungi în trenul din Luhansk. Împrăștiat pe marginile unei gropi de obuz, ești contradicție inutilă. Atomi restituiți creației pentru reasamblare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Limitele parodiei
Dinaintea unui spectacol mai curînd grotesc, ca acela imaginat de Kremlin în noaptea dinspre 2011, avem dreptul să spunem, ca regina Victoria: „We are not amused!”.
Frica lui Putin jpeg
Unde este Rusia?
Și, în timp ce Putin pretinde în mod fals că Rusia luptă pentru ființa sa națională, Occidentul, uneori fără să-și dea seama prea bine, luptă (prin susținerea Ucrainei) cu adevărat pentru ființa sa morală.
AFumurescu prel jpg
Închiși în societatea deschisă
Noi, ăștia, muritorii de rînd, ne confruntăm, de o bună bucată de vreme, cu o problemă mai degrabă inversă: cum se face că ne simțim închiși într-o societate altminteri declarat deschisă?
Ronald Reagan   NARA   558523 jpg
Regina și președintele
Ploaia s-a oprit. Regina Elisabeta a II-a și prințul Philip s-au întors pe iahtul regal, unde i-au găzduit pe președintele Ronald Reagan și pe Prima Doamnă Nancy Reagan. Au sărbătorit împreună aniversarea nunții cuplului prezidențial american.
Iconofobie jpeg
Bucuriile prostului solemn
Prostul solemn este numai individul prezentului. Pe simplitatea sa fermecătoare, gospodărească, emanată dintr-o „filozofie a clipei”, se sprijină, ultimativ, întreaga istorie...
„Cu bule“ jpeg
Bîtă
Cînd ești bîtă, cu un punct din oficiu ai șanse să iei un 5 și cu note mai mari la alte materii poți chiar să treci. Dar ăsta nu e bîtă, e lemn.
HCorches prel jpg
Ce putem face pentru elevii ucraineni
Mă rog, e ceva mai complicat, dar în mare cam acestea sînt condițiile.
p 7 Cicero WC jpg
Capitalismul și regina
Monarhia poate fi criticată din multe puncte de vedere. Dar faptul că Elisabeta a II-a s-a privit pe sine într-o lumină smithiană și s-a străduit să fie un exemplu de simț al datoriei și de abnegație, pentru a domoli patimile populare, nu poate fi negat.
Un sport la Răsărit jpeg
Meciurile de tipul celui dintre Anamaria Prodan și Laurențiu Reghecampf pot deveni mai interesante decît cele de fotbal?
Nu, stimabililor, toată ţara e un banc prost. Începeţi de la vîrful ei şi apoi să vă mai văd că strîmbaţi din nas la chivuţele astea!
Comunismul se aplică din nou jpeg
Canalele subterane peste care s-au creat universitățile
La Bologna se suprapun mai multe rînduri de civilizații, etruscă, celtă, romană, și apoi medievală, renascentistă și modernă.
Washington Gas service pnp hec 14600 14697v 02 jpg
Cine ajută pe cine
Pe subiectul energiei, România nici dacă ar vrea nu ar putea să ajute statele membre. De ce?
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Vladimir Putin se micșorează
Cere respect și primește dispreț. Sau, în cel mai bun caz, indiferență. Evenimentul istoric la care asistăm cu toții azi este micșorarea lui Vladimir Putin.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Note, stări, zile
Lăsînd ironia la o parte, inițiativa rezerviștilor SRI de a „sărbători” lupta bărbătească a Securității printr-un monument instalat chiar în curtea „ghilotinei” construite de ei apare bunului-simț drept halucinantă.
Frica lui Putin jpeg
Secolul XX continuă
Lumea noastră este deci foarte departe de „sfîrșitul istoriei”, adică de o lume non-conflictuală.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ungaria – afară din UE și NATO!
Atitudinea politică a Ungariei nu e lașitate, prostie sau egoism. E calcul asumat, e politică adevărată și articulată. E vremea să culeagă consecințele asumării.
lossy page1 640px Winston Churchill LCCN2006687122 tif jpg
Regina și prim-ministrul
Peste zece ani, în 1965, Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit a ocolit cu stil și grație protocolul, care spunea că suverana trebuie să ajungă ultima la orice ceremonie, sosind la funeraliile lui Winston Churchill înaintea familiei acestuia. În semn de prețuire.
Iconofobie jpeg
Pledoarie à contrecœur
Exact așa s-a întîmplat! Ipocriții m-au scos complet din viața lor care, prin iradierea stării de ipocrizie la scară mare, se dovedea a fi, pînă la urmă, viața întregii comunității.
„Cu bule“ jpeg
„Umpic”
Dacă româna nu ar fi o limbă standardizată, cu registre cultivate, ci doar una de circulație orală, cu multe instabilități și variații, umpic ar putea deveni relativ repede un nou cuvînt. Nu e cazul, desigur.
HCorches prel jpg
În pași de dans
Și chiar dacă sînt conștient că nu în toate liceele funcționează în acest fel, acolo unde lucrurile se întîmplă astfel pașii de dans ai unui eveniment de divertisment pot deveni, iată, cîțiva pași pe drumul vieții, într-o manieră formativă.
p 7 WC jpg
Recviem pentru un imperiu
Întrebarea care rămîne este în ce măsură durabilitatea Comunității Națiunilor a depins strictamente de longevitatea regretatului monarh și în ce măsură va putea fi ea menținută de succesorul reginei.
Un sport la Răsărit jpeg
După Serena, acum și Roger? Se încheie o eră?
Federer, în sine, era un sport. Sînt oameni care locuiesc într-un sport şi alţii care invită, ba nu, ordonă unui sport să locuiască în ei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cînd ajungi să crezi în propria cacealma
De ce au făcut conducătorii ruși o asemenea greșeală? De ce s-au grăbit cu un război? Una din explicații ar putea fi că „specialiștii” în false povești (narative, cum s-ar zice astăzi) au început ei înșiși să creadă în ele.

Adevarul.ro

Soldati ucraineni elibereaza orasul Liman FOTO Twitter jpg
Înfrângere grea pentru Putin: Armata ucraineană a intrat în orașul Lîman
Soldaţii ucraineni au intrat în oraşul Lîman, un important nord feroviar din estul Ucrainei care se afla din luna mai sub ocupația trupelor ruse, a anunțat sâmbătă Ministerul Apărării de la Kiev.
Baltic Pipe FOTO Shutterstock
Polonia a început să primească gaze prin noua conductă Baltic Pipe
Polonia a început să primească de sâmbătă gaze din Norvegia prin noua conductă Baltic Pipe, inaugurată oficial marți. Conducta are o capacitate de 10 miliarde de metri cubi.
Ramzan Kadîrov FOTO Profimedia
Kadîrov îi cere lui Putin să recurgă la arme nucleare tactice în Ucraina
Liderul cecen Ramzan Kadîrov i-a transmis sâmbătă lui Vladimir Putin să folosească „arme nucleare tactice” în Ucraina, unde trupele Moscovei se află în dificultate în unele zone.

HIstoria.ro

image
Bălcescu, iacobinul român despre care nimeni nu mai vorbește
Prima jumătate a veacului al XIX-lea a reprezentat pentru Ţările Române un timp al recuperării. Al recuperării parţiale – ideologice şi naţionale, cel puţin – a decalajului ce le despărţea de Occidentul european. Europa însăşi este într-o profundă efervescenţă după Revoluţia de la 1789, după epopeea napoleoniană, Restauraţie, revoluţiile din Grecia (1821), din Belgia şi Polonia anului 1830, mişcarea carbonarilor din Italia, toată acea fierbere socială şi naţională, rod al procesului de industria
image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Victor Babeș, cel mai elegant savant român
Victor Babeș a fost savant, profesor universitar, unul dintre cei mai renumiți oameni de știință, cunoscut și recunoscut în toată lumea. Când apărea profesorul Babeș la catedră, sau cu alte ocazii, acesta era îmbrăcat impecabil, foarte elegant, având o ținută exemplară.