Mai vrem ├«n Schengen? ÔÇô dialog cu Ciprian CIUCU

Publicat în Dilema Veche nr. 606 din 24-30 septembrie 2015
Mai vrem ├«n Schengen? ÔÇô dialog cu Ciprian CIUCU jpeg

S─âpt─âm├«na trecut─â, Centrul Rom├ón pentru Politici Europene a publicat, ÔÇ×spre uzul Consiliului Suprem de Ap─ârare a ┼ó─ârii din 17 septembrie 2015ÔÇŁ, un raport despre op┼úiunile pe care le are Rom├ónia ├«n leg─âtur─â cu intrarea ├«n Spa┼úiul Schengen. Raportul se intituleaz─â La spartul t├«rgului ┼či analizeaz─â, rece, toate variantele pe care le are Rom├ónia, inclusiv aceea de a am├«na sine die intrarea ├«n Schengen. C─âci, ├«n contextul crizei refugia┼úilor, problema se complic─â. L-am invitat la o discu┼úie despre aceste teme pe Ciprian Ciucu, director CRPE.

De cînd ne tot pregătim să intrăm în Spaţiul Schengen?

Ne preg─âtim din 2007, de c├«nd am intrat ├«n Uniunea European─â. Conform Tratatului de aderare, ar fi trebuit s─â fim deja ├«n Spa┼úiul Schengen dac─â am ├«ndeplinit condi┼úiile tehnice. ┼×i le-am ├«ndeplinit. Termenul asumat de Rom├ónia ┼či de Bulgaria era martie 2011. Statele membre, ├«n Consiliul pentru Afaceri Interne ┼či Justi┼úie, au g─âsit tot felul de pretexte pentru a am├«na acest moment: faptul c─â rom├ónii abuzeaz─â de sistemul social din Germania ┼či din alte ┼ú─âri; c─â nu i-am integrat pe romi (cee ce este mai mult sau mai pu┼úin adev─ârat, dar nu are leg─âtur─â cu subiectul); c─â nu avem prgrese ireversibile ├«n justi┼úie (ceea ce iar─â┼či este adev─ârat, dar nu are leg─âtur─â cu procesul nostru). ├Änc─â din toamna anului 2012, am ├«nceput s─â suspectez c─â adev─âratul motiv nu este legat de aceste pretexte, ci de ceea ce se ├«nt├«mpla ├«n Grecia ├«nc─â de atunci: presiunea migra┼úionist─â era ┼či atunci foarte mare, chiar dac─â nu ca acum. Presiunea pe Balcanii de Vest spre Serbia era foarte mare ┼či atunci era la mintea coco┼čului c─â, dac─â Rom├ónia ┼či Bulgaria intrau ├«n Schengen, imigran┼úii din Grecia ar fi avut cale liber─â spre capitalele din Vest. Cred c─â, ├«ntr-un mod nesincer, statele membre au invocat diverse pretexte pentru c─â erau con┼čtiente de presiunea migra┼úionist─â. Ceea ce anul acesta se confirm─â.

Asta ├«nseamn─â c─â se ┼čtia de ani ├«ntregi c─â va urma un mare val de migran┼úiÔÇŽ

Avem rapoartele Frontex de atunci, agen┼úia european─â care ar trebui s─â ajute statele membre UE s─â p─âzeasc─â grani┼úele externe ale Uniunii. Dar Frontex este o glum─â de agen┼úie, are un buget de 115 milioane anual, are c├«teva b─ârcu┼úe ┼či dou─â-trei avioane cu care s─â-i ajute pe italieni ┼či pe greci. Grecia, care are mii de insule, nu-┼či poate proteja grani┼úele. Dac─â Bulgaria ┼či Rom├ónia ar fi fost ├«n Schengen, calea spre Vest era deschis─â. Celelalte pretexte nu stau ├«n picioare. C├«┼úi rom├óni ar fi abuzat de sistemele sociale din Germania? C├«teva mii, probabil. ├Än compara┼úie cu valul de imigran┼úi de azi, nu ├«nseamn─â nimic. Faptul c─â Rom├ónia nu i-a integrat pe romi e un argument fals. Sigur c─â Rom├ónia mai are multe de f─âcut ├«n aceast─â privin┼ú─â, dar romii, ca orice al┼úi cet─â┼úeni europeni, au deja dreptul la liber─â circula┼úie. ├Än acest context, fiind evident c─â aceste pretexte nu mai func┼úioneaz─â, ne-am ├«ntrebat ce ar fi de f─âcut.

De fapt, mai vrem în Spaţiul Schengen?

La nivel declarativ, vrem. Dar avem dou─â op┼úiuni. Prima este s─â facem tot ce putem pentru a intra ├«n Schengen. A doua este s─â ne punem ├«ntrebarea ce s-ar fi ├«nt├«mplat dac─â am fi fost deja ├«n Schengen. Ceea ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ungaria s-ar fi putut ├«nt├«mpla la Bucure┼čti. Ar fi fost autorit─â┼úile rom├óne capabile s─â gestioneze situa┼úia mai bine dec├«t cele din Ungaria? Nu cred. Motiv pentru care faptul c─â ├«n acest moment nu s├«ntem ├«n Schengen ┼či avem totu┼či o grani┼ú─â natural─â, Dun─ârea, cu Bulgaria e un avantaj. Poate n-ar fi bine s─â ne gr─âbim.

Care ar fi opţiunile pentru a intra în Schengen?

Prima ar fi s─â continu─âm eforturile diplomatice. Dup─â ce MAI ┼či-a f─âcut treaba (infrastructur─â, securizarea grani┼úelor etc.), mingea a trecut la Ministerul de Externe care, pe c─âi diplomatice, ar fi trebuit s─â conving─â ┼ú─ârile membre c─â am ├«ndeplinit criteriile. S─â le conving─â, adic─â, ├«n leg─âtur─â cu ceva ce ┼čtiau deja. Canalele diplomatice au fost, cred, epuizate. N-am putea face nimic ├«n plus acum. S-a dovedit c─â nu a mers. A doua op┼úiune ar fi una curajoas─â: s─â anun┼ú─âm statele membre c─â le vom da ├«n judecat─â la Curtea European─â de Justi┼úie pentru c─â nu respect─â Tratatele. ├Än Tratate scrie c─â cet─â┼úenii rom├óni au dreptul la liber─â circula┼úie ┼či c─â Rom├ónia va fi primit─â ├«n Schengen c├«nd va ├«ndeplini criteriile tehnice. Le-a ├«ndeplinit. Atunci ce mai a┼čtept─âm? Putem s─â anun┼ú─âm statele membre c─â le vom da ├«n judecat─â. Ne-ar putea crede pe cuv├«nt ┼či atunci ar vota intrarea noastr─â ├«n Schengen sau nu ne-ar crede ┼či atunci ar trebui s─â mergem la Curtea European─â de Justi┼úie. Acolo am putea ob┼úine o decizie favorabil─â ÔÇô ┼či atunci statele membre ar trebui s─â respecte decizia, altfel vor pl─âti penalit─â┼úi ÔÇô sau nu. Aceasta ar fi o op┼úiune curajoas─â, dar ar putea antagoniza statele membre, mai ales ├«n contextul de acum ┼či dat fiind c─â nu avem o imagine foarte bun─â ├«n Europa ┼či nu ne bucur─âm de mult─â ├«ncredere. Este o variant─â care ar fi fost de luat ├«n calcul dac─â nu am fi avut criza migra┼úionist─â de acum. Cea de-a treia variant─â e mai complicat─â: s─â ne decupl─âm de Bulgaria. ├Än acest caz, ne-am securiza grani┼úa pe Dun─âre. Avantajul ar fi c─â am putea intra ├«n Schengen f─âr─â ca alte ┼ú─âri s─â se simt─â amenin┼úate de presiunea migra┼úionist─â. Dar at├«t.

┼×i care ar fi dezavantajele?

├Än primul r├«nd, c─â ne-am certa cu bulgarii. Nu ar fi o decizie corect─â. Bulgarii s-ar sim┼úi singurii l─âsa┼úi pe-afar─â, singurii care trebuie s─â apere grani┼úele externe. Apoi, ar trebui reluat procesul de evaluare ┼či ar trebui schimbat─â legisla┼úia, pentru c─â peste tot ap─ârem ├«mpreun─â cu Bulgaria. Asta ar dura vreo doi-trei ani. Iar unele state membre s-ar opune, iar Bulgaria nu ar accepta. Iar dac─â nu vorbe┼čti la nivel european pe aceea┼či voce, e greu s─â fii crezut. Or, la noi, dup─â cum s-a constatat, dac─â pre┼čedintele ┼či ┼čeful Guvernului nu s├«nt din aceea┼či barc─â, nu se ├«n┼úeleg. A┼čadar, ┼či aceast─â a treia varinat─â ar fi cu probleme. Exist─â ├«ns─â ┼či o alt─â op┼úiune: s─â nu ne mai gr─âbim at├«t de mult s─â intr─âm ├«n Schengen. Am putea spune public c─â Rom├ónia renun┼ú─â pe o perioad─â nedeterminat─â la dreptul cet─â┼úenilor s─âi de a circula liber la grani┼ú─â (ceea ce ├«nseamn─â c─â stau la grani┼ú─â 20-30 de minute mai mult dec├«t al┼úii). Cu asta, ni s-ar recunoa┼čte meritul c─â am avut aceast─â ini┼úiativ─â, c─â ÔÇťne sacrific─âmÔÇŁ ┼či n-ar mai trebui s─â fie invocate pretexte care n-au leg─âtur─â cu subiectul real. Asta e tot e cerem: recunoa┼čte┼úi cu to┼úii c─â ne-am f─âcut treaba, iar noi vom am├«na s─â punem pe agenda Consiliului problema Schengen. Discu┼úia ar fi sincer─â. Ar fi ├«ns─â ┼či varianta tacit─â: pur ┼či simplu nu mai vorbim despre asta ┼či nu mai punem pe agend─â subiectul. De altfel, p├«n─â acum s-a ├«nt├«mplat a┼ča: noi n-am fost respin┼či din Schengen, ci nu am ajuns niciodat─â la vot. De c├«te ori voiam s─â punem pe agend─â subectul, ni se spunea c─â n-o s─â trecem la vot. ┼×i atunci, de frica unui vot negativ, nu se mai ajungea la procesul de votare, c─âci ar fi dat foarte prost ├«n ┼úar─â pentru premier ┼či pentru ministrul de Interne, care ar fi trebuit s─â pl─âteasc─â un pre┼ú politic.

Totu┼či, de at├«┼úia ani se vorbe┼čte despre avantajele pe care le-am avea prin intrarea ├«n Spa┼úiul Schengen. Dac─â renun┼ú─âm, oamenii s-ar putea ├«ntreba de ce renun┼ú─âm la ele at├«t de u┼čorÔÇŽ

Pentru c─â s-ar putea s─â avem alte avantaje, care s─â c├«nt─âreasc─â mult mai greu. Acum, un avantaj este c─â ruta migra┼úional─â nu trece prin Rom├ónia. ┼×i trebuie s─â vorbim deschis despre asta. Dar avantajul intr─ârii ├«n Schengen ar fi ├«n primul r├«nd de natur─â psihologic─â. Am avea sentimentul c─â ne-am integrat complet ├«n Uniunea European─â, c─â am mai atins unul dintre cele dou─â obiective majore (Schengen ┼či moneda euro). Nu ne-am mai sim┼úi cet─â┼úeni de m├«na a doua. Dac─â ├«ns─â UE nu va reu┼či s─â gestioneze problema refugia┼úilor ┼či situa┼úia va r─âm├«ne instabil─â ├«n Siria, Irak ┼či ├«n alte ┼ú─âri din lumea arab─â, presiunea migra┼úionist─â va cre┼čte. Iar acum, c─â Ungaria ┼či-a f─âcut gard, prima ÔÇ×victim─âÔÇŁ e Croa┼úia ┼či a doua este Rom├ónia.

Despre migran┼úi ┼či refugia┼úi se vorbe┼čte de mult timp ├«n Europa. De fiecare dat─â, Grecia ┼či Italia cereau o solu┼úie la nivel european, dar nu se ├«nt├«mpla nimicÔÇŽ

Italia, la un moment dat, pentru a stopa migra┼úia la surs─â, a organizat o opera┼úiune numit─â Mare Nostrum. Practic, opreau orice ambarca┼úiune care avea imigran┼úi ┼či o escortau ├«napoi ├«n nordul Africii. Presiunea migra┼úionist─â asupra Italiei a sc─âzut atunci cu 90%. Dar o asemenea opera┼úiune cost─â. Italia a cerut sprijin. Frontex le-a dat un avion ┼či o barc─â ┼či asta a fost tot. A┼ča c─â Italia s-a retras, acum p─âze┼čte doar apele sale teritoriale, dar asta nu ajut─â prea mult, c─âci ambarca┼úiunile ajung ├«n Sicilia sau pe insula Lampedusa. O ┼úar─â care are grani┼úe externe nu ├«┼či p─âze┼čte doar frontierele proprii, ci ┼či pe ale Uniunii. A┼ča ├«nc├«t ar trebui s─â primeasc─â sprijin ┼či de la celelalte ┼ú─âri, inclusiv, de pild─â, de la Elve┼úia, care nu e ├«n UE, dar e ├«n spa┼úiul Schengen. Este vorba despre o politic─â de azil comun─â pe care trebuie s-o ofere statele membre ├«ntr-un mod integrat ┼či de o politic─â de securizare a frontierelor. Pentru c─â nu po┼úi vorbi despre libera circula┼úie dac─â nu ├«┼úi protejezi grani┼úele externe.

Foto: D. Muntean

Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Cultura de Internet (o ├«nsemnare ÔÇô ├«nc─â ├«ndrept─â╚Ťit─â, cred ÔÇô din 2008)
At├«ta doar: c├«nd e┼čti ├«n faza de ├«nv─â┼úare, nu se cade s─â adop┼úi, ┼úan┼úo┼č, postura ├«nv─â┼ú─âtorului. Mai ai ├«nc─â de butonatÔÇŽ
Frica lui Putin jpeg
Determinism geografic și decizie morală
Probabil, totu╚Öi, c─â determinismul geografic joac─â un anume rol ├«n judec─â╚Ťile noastre politice, sociale, culturale, dar, ca orice determinism, are limite. Iar c├«nd ├«ncerc─âm s─â vedem dincolo de ele, nu putem ignora o decizie moral─â, adic─â libertatea.
AFumurescu prel jpg
Na╚Ťiuni (ne)ru╚Öinate
Practic, constat tot mai des c─â exist─â at├«t oameni, c├«t ╚Öi na╚Ťiuni ce par complet str─âine conceptului de ru╚Öine.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Italian. Responsabil
Italia nu va fi locul ├«n care suveranismul ╚Öi izola╚Ťionismul s-au dus s─â moar─â. ├Äns─â, cel pu╚Ťin pentru o vreme, cele dou─â vor l─âsa loc unui foarte necesar pragmatism.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
RT France v. Consiliul Uniunii Europene
Apoi, aceast─â func╚Ťionare eficient─â nu a sacrificat nici unul dintre principiile procesului echitabil. RT France a avut acces la Justi╚Ťie, s-a bucurat de dreptul la ap─ârare ╚Öi de o analiz─â independent─â ╚Öi impar╚Ťial─â a motivelor ╚Öi argumentelor prezentate.
tumblr o4cyqcAhRy1sdzmuoo6 1280 jpg
Mașina de scăldat
Așa că pe la jumătatea secolului al XVIII-lea a fost inventată mașina de scăldat; o gravură păstrată într-o bibliotecă britanică din regiunea Yorkshire, datată cu anul 1736, ar fi prima imagine care surprinde niște oameni înotînd cu ajutorul mașinii de scăldat.
Iconofobie jpeg
O maladie necru╚Ť─âtoare
Egoismul (aproape c─â ├«mi vine s─â-i spun egotism ╚Öi ├«n rom├ón─â) reprezint─â mult mai mult dec├«t ne transmit dic╚Ťionarele explicative. Constituie o maladie a spiritului, care te alieneaz─â sui generis, te ├«mboln─âve╚Öte de ÔÇ×tine ├«nsu╚ŤiÔÇŁ.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
De dulce
Echivalen╚Ťa par╚Ťial─â dintre dulce ╚Öi bun devine echivalen╚Ť─â total─â ├«n anumite construc╚Ťii, de exemplu ├«n sintagma fra╚Ťi dulci(sau buni), adic─â fra╚Ťi av├«nd ambii p─ârin╚Ťi ├«n comun, ├«n opozi╚Ťie cu fra╚Ťii vitregi.
HCorches prel jpg
O moarte care nu dovedește nimic
Ce leg─âtur─â au toate astea cu rubrica de educa╚Ťie, cu statutul de prof, via╚Ťa mea? Exilarea lui Ovidiu ╚Öi atentatul asupra lui Rushdie s├«nt pledoarii pentru nevoia de a p─âstra ├«n ╚Öcoal─â literatura pe primul loc ÔÇô ╚Öi subliniez, pe primul ÔÇô ca importan╚Ť─â!
Un sport la R─âs─ârit jpeg
David Popovici e om?
Cu c├«t rezultatele s├«nt mai mari ┼či mai departe de imagina┼úia noastr─â apare umbra tri┼čatului. A┼ča ┼či cu David. Nu poate fi adev─ârat, sus┼úin nu pu┼úini. E ceva ├«n neregul─â. De unde a ap─ârut?
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Dup─â 30 de ani
Hai, noi s─â tr─âim, c─â se pare c─â vom fi ultima genera╚Ťie de oameni ├«n╚Ťelep╚Ťi de pe lumea asta. Dup─â noi vin sociopa╚Ťii ─âia care nu mai ╚Ötiu s─â vorbeasc─â ├«ntre ei. Nu ╚Ötiu dec├«t s─â stea cu ochii ├«n telefon. M─â ├«ngroze╚Öte treaba asta, z─âu.
640px Castle Kruja Albania 2004 07 08 jpg
Tirana ╚Öi str─ânutul albanez ÔÇô despre c─âl─âtoria mea ├«n Albania (I) ÔÇô
Diminea╚Ťa ├«ncepe doar atunci c├«nd locuitorii ora╚Öului se ├«nt├«lnesc pe la terase ca s─â-╚Öi bea cafeaua, ├«nso╚Ťit─â mereu de un pahar de ap─â rece din partea casei, cafeaua nu se bea niciodat─â acas─â.
15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.

Adevarul.ro

image
Cu c├ót vor cre┼čte salariile bugetarilor. OUG cu major─âri ┼či sporuri a fost retras─â, un nou proiect a fost publicat de Ministerul Muncii
Ministerul Muncii a publicat, miercuri, ├«n dezbatere public─â un nou proiect de ordonan┼ú─â de urgen┼ú─â, care prevede majorarea salariilor tuturor bugetarilor, ├«ncep├ónd din luna august, cu un sfert din diferen┼úa dintre salariul prev─âzut pentru anul 2022 ├«n legea salariz─ârii bugetare ┼či cel din luna decembrie 2021.
image
Fetiţa luată de curenţi la Vama Veche, salvată de Salvamar. Plutea pe o saltea pneumatică, spre Bulgaria
Salvatorii din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) al Judeţului Constanţa au fost solicitaţi pentru salvarea unui minor care plutea pe o saltea pneumatică pe mare.
image
Misterul decesului unui opozant al lui Putin, găsit mort în SUA. Soţia neagă varianta sinuciderii, susţinută de o jurnalistă rusă
Dan Rapoport (52 de ani),  un om de afaceri cu dublă cetăţenie letonă / americană, care a făcut o mulţime de bani în Rusia înainte de a deveni un critic al lui Vladimir Putin, a fost găsit mort în SUA.

HIstoria.ro

image
Una dintre cele mai mari bătălii de tancuri din istorie, în Historia de august
Născut în vara anului 1943, mitul despre bătălia de la Prohorovka a rezistat timp de mai multe decenii, deoarece sovieticii au avut toate motivele să preamărească și să se laude cu victoriile obţinute.
image
Cum a ajuns Vlad Țepeș ostatic la Înalta Poartă
Pacea semnată în 1444 între unguri și turci îl prevedea și pe Vlad al II-lea Dracul.
image
Iuliu Maniu, ÔÇ×un om de extrem─â rigiditate moral─â, ├«n timp ce partidul s-a ar─âtat dispus la tranzac┼úiiÔÇť
Cea mai mare provocare politică internă PNŢ a primit-o nu de la muncitorii nemulţumiţi de scăderea salariilor și de șomaj sau de la opoziţia liberală, ci de la fostul principe Carol, îndepărtat de la tron prin actul din 4 ianuarie 1926.