Indiferen┼úa strategic─â ┼či ini┼úiativa pentru Transnistria

Publicat în Dilema Veche nr. 490 din 4-10 iulie 2013
Victime, procurori ┼či idio┼úi morali jpeg

- despre Rom├ónia, Rusia ┼či Moldova european─â -

├Äncheiam, s─âpt─âm├«na trecut─â, cu concluzia c─â Transnistria este un avanpost al imperiului rus, care ├«┼či face treaba de a planta bombi┼úe pentru a sabota aproprierea Republicii Moldova de UE. ├Än Moldova se ├«nt├«mpl─â, de fapt, un fel de integrare pe sub radar. De altfel, cele dou─â maluri ale Nistrului se ├«ndep─ârteaz─â semnificativ ├«n ceea ce prive┼čte forma societ─â┼úii ┼či a statului. Transnistria adopt─â legile ruse┼čti, Moldova adopt─â aqcuis-ul european. Institu┼úiile europene s├«nt copiate. S─âpt─âm├«na trecut─â, am organizat, la Consiliul de Combatere a Discrimin─ârii de la Bucure┼čti, o vizit─â a trei membri din recent creatul Consiliu similar de la Chi┼čin─âu. Evenimente similare am avut la Agen┼úia Na┼úional─â de Integritate ┼či Consiliul Concuren┼úei, ├«mpreun─â cu institu┼úii omoloage de la Chi┼čin─âu. Nu ├«nt├«mpl─âtor, proiectul nostru de dezvoltare a colabor─ârii ├«ntre institu┼úii este cofinan┼úat de Agen┼úia American─â pentru Dezvoltare (USAID) ┼či de Ministerul rom├ón al Afacerilor Externe, din fondurile de asisten┼ú─â pentru dezvoltare. ┼×i nu doar Rom├ónia pune um─ârul. Exper┼úi polonezi, baltici, slovaci, englezi s├«nt deta┼ča┼úi la institu┼úiile de la Chi┼čin─âu. Din p─âcate, tot acest efort legislativ cere timp pentru a avea efecte la nivelul popula┼úiei. Statul moldovean se reformeaz─â rapid, prin copiere. Nu este un exerci┼úiu impus de nimeni, ci o tentativ─â deliberat─â de modernizare prin import de modele. Noi, ├«n Rom├ónia, ├«l ┼čtim foarte bine. De altfel, este interesant dac─â ne uit─âm la institu┼úiile rom├óne┼čti de la care s-au inspirat moldovenii ÔÇô ANI, CNCD, Consiliul Concuren┼úei, Autoritatea pentru Achizi┼úii Publice, Ministerul Dezvolt─ârii Regionale ÔÇô, este vorba despre exact angrenajul institu┼úional creat ├«n Rom├ónia prin integrarea european─â. Dar toat─â aceast─â efervescen┼ú─â nu trece Nistrul.

Cum vede Moscova povestea asta? Reacţionează. Vede UE ca o ameninţare. Neutralitatea militară respectată de moldoveni nu e de ajuns, trebuie supunere totală.

A┼č face apel, aici, la un excelent eseu al lui Edward Lucas: ÔÇ×Rethinking Russia: The Paradox of ParanoiaÔÇť (CEPA, ianuarie 2013). Este o analiz─â a modului ├«n care se raporteaz─â la lume establishment-ul rusesc. ÔÇ×Paranoia strategic─âÔÇť este cea mai bun─â descriere.

Ideea c─â popula┼úiile din Ucraina, Georgia sau Kirghizstan (┼či, a┼č ad─âuga eu, Moldova) pot alege de bun─âvoie altceva dec├«t regimurile pro-Moscova e cu totul incomprehensibil─â pentru oficialii ru┼či. Dac─â se ├«nt├«mpl─â a┼ča ceva, atunci trebuie s─â fie o opera┼úiune complex─â a americanilor, a europenilor ┼či a pionilor acestora. Rusia ├«ncearc─â s─â opreasc─â puterea americanilor peste tot ├«n lume, spun├«nd c─â interven┼úia extern─â ├«n afacerilor unor ┼ú─âri e inacceptabil─â. Dar ÔÇ×Rusia crede ├«n noninterven┼úie ├«n ce prive┼čte restul lumii, ├«ns─â are propria doctrin─â a ┬źobliga┼úiei de a proteja┬╗ ├«n ce prive┼čte ┬źcompatrio┼úii┬╗ s─âi ┼či fostele sale satrapii. Iar defini┼úia ┬źcompatriotului┬╗ este foarte lax─â (poate desemna pe oricine vorbe┼čte rus─â ca limb─â matern─â, oricine are un nume rusesc sau oricine se autoindentific─â drept rus). Iar faptul c─â desemnarea pe post de compatriot poate s─â nu convin─â cuiva (unor ucraineni, de pild─â) nu conteaz─â.ÔÇť

Lucas recomand─â o pozi┼úie ferm─â fa┼ú─â de Rusia. Tendin┼úa unora din Occident, de acomodare a Rusiei, e o mare gre┼čeal─â: nu faci dec├«t s─â dai ap─â la moar─â paranoiei ┼či s─â ├«nt─âre┼čti argumentele durilor de la Kremlin. ┼×i, de fapt, Rusia ar putea fi mul┼úumit─â doar permi┼ú├«ndu-i-se s─â domine ┼ú─ârile vecine. Dat fiind c─â aproape toate aceste ┼ú─âri nu vor dori s─â fie dominate de Rusia, asta ar ├«nsemna, ├«n practic─â, revolte, r─âzboaie ┼či o ve┼čnic─â instabilitate. Moscova ÔÇô spune Lucas ÔÇô testeaz─â ├«n permanen┼ú─â apele. Oficialii fac declara┼úii, pun piciorul ├«n u┼č─â ÔÇô dac─â r─âm├«ne deschis─â, vor for┼úa deschiderea ┼či mai larg─â. Dar, mai ales, Moscova nu renun┼ú─â la ceva ce are.

Citesc, prin prisma acestor idei, recenta tentativ─â de relansare a rela┼úiilor Rom├ónia ÔÇô Rusia. Nu ├«mp─ârt─â┼česc marota multor politicieni rom├óni, care spun c─â avem musai nevoie de rela┼úii mai bune cu Rusia. Rela┼úiile Rom├óniei cu Rusia s├«nt normale pentru dou─â ┼ú─âri care nu prea au mare lucru una cu alta. ┼×i, slav─â Domnului, e prima dat─â ├«n ultimii 250 de ani c├«nd ne permitem s─â nu avem stresul ÔÇ×rela┼úieiÔÇť cu Rusia. Este ceea ce am numit, odat─â, cu un termen care a prins: indiferen┼ú─â strategic─â. Nici nu trebuie s─â scoatem limba inutil la ru┼či, nici nu trebuie s─â facem piruete ca s─â le intr─âm ├«n gra┼úii. Mai mult, nu cred c─â Rusia ├«n┼úelege ├«n aceia┼či termeni cuv├«ntul ÔÇ×rela┼úieÔÇť. Poate c─â Moscova trateaz─â Berlinul sau Washington-ul ├«n termeni de ÔÇ×rela┼úieÔÇť, ├«ns─â fostele satrapii le trateaz─â ca pe teritorii momentan ie┼čite de sub control. Cum mi-a spus odat─â un diplomat rus: ÔÇ×Voi, rom├ónii, s├«nte┼úi pionii americanilor, trebuie s─â vede┼úi c─â nu ave┼úi nimic de c├«┼čtigat din asta.ÔÇť O spunea ├«ntr-un fel bine inten┼úionat ┼či amical ÔÇô pentru el existau dou─â st─âri naturale ale rom├ónilor: pionii americanilor sau pionii ru┼čilor. Ideea c─â ar putea exista o comunitate de valori ├«ntre rom├óni, americani ┼či europeni era din alt─â lume, pentru el.

Ce ├«nseamn─â, deci, recenta vizit─â a lui Nikolai Patru┼čev la Bucure┼čti? Se schimb─â rela┼úia Bucure┼čti ÔÇô Moscova? O analiz─â superoptimist─â a fost publicat─â de Vladimir Socor (Eurasia Daily Monitor, 21 iunie). El pleac─â de la premisa excelent─â c─â ÔÇ×o mi┼čcare preventiv─â de reset a rela┼úiei este o baz─â proast─â pentru a aborda Rusia. Guvernul care ini┼úiaz─â mi┼čcarea accept─â implicit responsabilitatea st─ârii nesatisf─âc─âtoare a rela┼úiei sale cu Rusia. Ini┼úiatorul va avea, deci, de pl─âtit pre┼úul reset─ârii.ÔÇť Complet de acord cu premisa. ├Äns─â Socor continu─â, spun├«nd c─â Traian B─âsescu a evitat eroarea ini┼úializ─ârii reset-ului cu Rusia ┼či ÔÇ×a a┼čteptat cu r─âbdare ca Moscova s─â fac─â primul pas, dac─â nu pentru un reset, m─âcar pentru o dezghe┼úare a rela┼úiei.ÔÇť Concluzia sa: ÔÇ×Pare c─â Moscova ├«nva┼ú─â s─â tr─âiasc─â cu op┼úiunea strategic─â a Bucure┼čtiului pentru Vest.ÔÇť

Deci, totul ar fi bine, singura dilem─â este dac─â ini┼úiativa chiar a venit de la Moscova. Pare, totu┼či, c─â nu. Consilierul preziden┼úial Iulian Fota declar─â, ├«ntr-un interviu pentru Ziare.com: ÔÇ×Noi ├«ntotdeauna am fost disponibili ┼či receptivi, ┼či am insistat pentru ├«nt├«lniri de genul ─âsta, dar nu ├«ntotdeauna am avut un r─âspuns pozitiv. De data asta, ei au hot─âr├«t s─â ne r─âspund─â pozitiv... Eu l-am invitat pe domnul Patru┼čev s─â vin─â ┼či acum doi ani, ┼či acum trei ani.ÔÇť ÔÇ×DisponibiliÔÇť, ÔÇ×receptiviÔÇť, ÔÇ×am insistatÔÇť ÔÇô nu prea s├«nt cuvintele cuiva care a┼čteapt─â calm s─â fie abordat de cealalt─â parte.

E drept c─â Traian B─âsescu a fost mai rezervat dec├«t consilierul s─âu ┼či a ├«ncercat, mai degrab─â, s─â minimalizeze importan┼úa vizitei: ÔÇ×Principalul obiectiv al prezen┼úei la Cotroceni a fost semnarea unui memorandum ├«ntre Patru┼čev ÔÇô care este secretarul Consiliului de Securitate al Federa┼úiei Ruse ÔÇô ┼či domnul Fota, care prevede colaborarea ├«mpotriva terorismului.ÔÇť Cu alte cuvinte, B─âsescu prezint─â vizita ca o chestiune tehnic─â, cu un obiectiv minor ÔÇô semnarea unui memorandum tehnic, la nivel de CSAT.

Probabil nu va ie┼či nimic din povestea asta. Vizita lui Patru┼čev e un fel de testare a apelor. Kremlinul vrea s─â vad─â dac─â mai vrem s─â fim pionii americanilor ┼či cum am putea schimba tab─âra. Crede, probabil, c─â l-a pedepsit destul pe pre┼čedintele B─âsescu, prin campania de la Vocea Rusiei din vara trecut─â, ┼či c─â acesta ar putea dezerta de la americani. Evident, a┼ča cum campania de la Vocea Rusiei a fost o butaforie ridicol─â, nici restul modului ├«n care vede Rusia situa┼úia nu se pup─â cu realitatea, e doar parte din ÔÇ×paranoia strategic─âÔÇť de care vorbe┼čte Lucas. Nu s├«ntem pionii americanilor, ci orientarea noastr─â pro-Vest e mai profund─â de at├«t. Kremlinul se va convinge rapid de asta, probabil va concluziona c─â americanii ne-au oferit mai mult, ┼či basta cu ÔÇ×deschiderea rela┼úieiÔÇť.

├Äntr-un interviu la TVR, ministrul de Externe Titus Corl─â┼úean spune: ÔÇ×A┼úi men┼úionat normalizarea rela┼úiilor dintre Rusia ┼či Polonia, este cazul ca ┼či ├«n rela┼úia dintre Bucure┼čti ┼či Moscova s─â se produc─â o deschidere, iar eu cred ca s├«ntem ├«n direc┼úia cea bun─â.ÔÇť Exemplul polonez este unul foarte bun, dar ├«n alt─â direc┼úie dec├«t la prima vedere. Reset-ul rela┼úiei Polonia ÔÇô Rusia este un fantastic exerci┼úiu de PR din partea Var┼čoviei, ┼či cam at├«t. A fost un mare tam-tam, dar nici unul dintre dosarele istorice care ├«nc─ârcau agenda nu s-a mi┼čcat ├«nainte. Dar Polonia a vrut s─â conving─â partenerii occidentali c─â nu aduce noi probleme pe mas─â. Polonia a trecut peste. Cum? Ignor├«nd Rusia. Nu f─âc├«nd pe plac Rusiei, ci pun├«nd-o ├«ntre paranteze. Dac─â asta ├«nseamn─â reset, atunci poate fi f─âcut unilateral, nu ai nevoie de vizite de ├«nalt nivel ┼či nici s─â intri ├«n gra┼úiile lui Putin.

Polonia este, ├«n prezent, o mic─â mare putere regional─â. Cum? Prin strategia excelent─â a ministrului de Externe Radoslaw Sikorski, care a m─ârit considerabil rolul Poloniei ├«n UE. Practic, Polonia face, al─âturi de Germania, agenda estic─â a UE. Polonia face lobby pentru ca UE s─â semneze, ├«n toamn─â, acordurile deja parafate cu Ucraina. Polonia este important─â nu pentru c─â s-a ├«mp─âcat cu Rusia (nu s-a ├«mp─âcat, a l─âsat-o deoparte), ci pentru c─â ┼či-a ├«nt─ârit rolul de leader pe anumite dosare ├«n UE. Este ceea ce trebuie s─â fac─â ┼či Rom├ónia. Rusia nu ne va lua ├«n serios pe dosarele bilaterale, pentru c─â ne crede pionii americanilor ┼či ai europenilor. Nu avem dec├«t s─â lucr─âm cu americanii ┼či cu europenii pentru interesele noastre. ├Än loc s─â c─âut─âm s─â punem pe mas─â acelea┼či dosare bilaterale istorice care ne ┼úin ├«n loc (a┼čtept un ministru de Externe cu curaj, s─â declare ├«nchis─â povestea cu tezaurul), e mai bine s─â lucr─âm cu ru┼čii multilateral, asum├«nd ini┼úiative ├«n cadrul UE. Evident, trebuie s─â fim ┼či credibili ├«n fa┼úa celorlalte ┼ú─âri UE (iar un tezaur de la 1916 chiar nu e o tem─â unde s─â vin─â americanii ┼či europenii dup─â tine).

┼×i m─â ├«ntorc, astfel, la cum am ├«nceput acest ministerial cu Rusia: poate bloca Rusia, prin Transnistria, integrarea Moldovei ├«n UE? Poate. Dac─â i se permite. De aceea, trebuie s─â avem o strategie pentru urm─âtorii 15 ani ÔÇô a fi doar avocatul Moldovei ├«n UE nu mai e destul, trebuie s─â fim unul dintre strategii europeni ai integr─ârii Moldovei. Iar UE trebuie s─â aib─â o politic─â, pentru Transnistria, care s─â r─âspund─â dilemei: cu Moldova ├«n UE sau f─âr─â Moldova? UE nu are un r─âspuns pentru c─â nu ┼čtie c─â are nevoie de el. Cineva din interiorul UE trebuie s─â porneasc─â discu┼úia. Nu e o grab─â ┼či nici nu e un r─âspuns dinainte dezirabil. Dar nu putem accepta c─â Moldova este ostatica Transnistriei. La un moment dat, poporul din Transnistria ┼či poporul din Moldova trebuie s─â ia ni┼čte decizii. Perspectiva unor referendumuri paralele privind integrarea ├«n UE (a┼ča cum a fost ├«n Cipru) e inevitabil─â. Problema Transnistriei trebuie pus─â ├«ntre paranteze p├«n─â ├«n momentul ├«n care Moldova e foarte aproape de aderare. Doar aderarea la UE poate fi un factor care s─â schimbe blocajul actual, care convine doar Rusiei.

facebook.com/Cristian.Ghinea.CRPE

Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Cultura de Internet (o ├«nsemnare ÔÇô ├«nc─â ├«ndrept─â╚Ťit─â, cred ÔÇô din 2008)
At├«ta doar: c├«nd e┼čti ├«n faza de ├«nv─â┼úare, nu se cade s─â adop┼úi, ┼úan┼úo┼č, postura ├«nv─â┼ú─âtorului. Mai ai ├«nc─â de butonatÔÇŽ
Frica lui Putin jpeg
Determinism geografic și decizie morală
Probabil, totu╚Öi, c─â determinismul geografic joac─â un anume rol ├«n judec─â╚Ťile noastre politice, sociale, culturale, dar, ca orice determinism, are limite. Iar c├«nd ├«ncerc─âm s─â vedem dincolo de ele, nu putem ignora o decizie moral─â, adic─â libertatea.
AFumurescu prel jpg
Na╚Ťiuni (ne)ru╚Öinate
Practic, constat tot mai des c─â exist─â at├«t oameni, c├«t ╚Öi na╚Ťiuni ce par complet str─âine conceptului de ru╚Öine.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Italian. Responsabil
Italia nu va fi locul ├«n care suveranismul ╚Öi izola╚Ťionismul s-au dus s─â moar─â. ├Äns─â, cel pu╚Ťin pentru o vreme, cele dou─â vor l─âsa loc unui foarte necesar pragmatism.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
RT France v. Consiliul Uniunii Europene
Apoi, aceast─â func╚Ťionare eficient─â nu a sacrificat nici unul dintre principiile procesului echitabil. RT France a avut acces la Justi╚Ťie, s-a bucurat de dreptul la ap─ârare ╚Öi de o analiz─â independent─â ╚Öi impar╚Ťial─â a motivelor ╚Öi argumentelor prezentate.
tumblr o4cyqcAhRy1sdzmuoo6 1280 jpg
Mașina de scăldat
Așa că pe la jumătatea secolului al XVIII-lea a fost inventată mașina de scăldat; o gravură păstrată într-o bibliotecă britanică din regiunea Yorkshire, datată cu anul 1736, ar fi prima imagine care surprinde niște oameni înotînd cu ajutorul mașinii de scăldat.
Iconofobie jpeg
O maladie necru╚Ť─âtoare
Egoismul (aproape c─â ├«mi vine s─â-i spun egotism ╚Öi ├«n rom├ón─â) reprezint─â mult mai mult dec├«t ne transmit dic╚Ťionarele explicative. Constituie o maladie a spiritului, care te alieneaz─â sui generis, te ├«mboln─âve╚Öte de ÔÇ×tine ├«nsu╚ŤiÔÇŁ.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
De dulce
Echivalen╚Ťa par╚Ťial─â dintre dulce ╚Öi bun devine echivalen╚Ť─â total─â ├«n anumite construc╚Ťii, de exemplu ├«n sintagma fra╚Ťi dulci(sau buni), adic─â fra╚Ťi av├«nd ambii p─ârin╚Ťi ├«n comun, ├«n opozi╚Ťie cu fra╚Ťii vitregi.
HCorches prel jpg
O moarte care nu dovedește nimic
Ce leg─âtur─â au toate astea cu rubrica de educa╚Ťie, cu statutul de prof, via╚Ťa mea? Exilarea lui Ovidiu ╚Öi atentatul asupra lui Rushdie s├«nt pledoarii pentru nevoia de a p─âstra ├«n ╚Öcoal─â literatura pe primul loc ÔÇô ╚Öi subliniez, pe primul ÔÇô ca importan╚Ť─â!
Un sport la R─âs─ârit jpeg
David Popovici e om?
Cu c├«t rezultatele s├«nt mai mari ┼či mai departe de imagina┼úia noastr─â apare umbra tri┼čatului. A┼ča ┼či cu David. Nu poate fi adev─ârat, sus┼úin nu pu┼úini. E ceva ├«n neregul─â. De unde a ap─ârut?
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Dup─â 30 de ani
Hai, noi s─â tr─âim, c─â se pare c─â vom fi ultima genera╚Ťie de oameni ├«n╚Ťelep╚Ťi de pe lumea asta. Dup─â noi vin sociopa╚Ťii ─âia care nu mai ╚Ötiu s─â vorbeasc─â ├«ntre ei. Nu ╚Ötiu dec├«t s─â stea cu ochii ├«n telefon. M─â ├«ngroze╚Öte treaba asta, z─âu.
640px Castle Kruja Albania 2004 07 08 jpg
Tirana ╚Öi str─ânutul albanez ÔÇô despre c─âl─âtoria mea ├«n Albania (I) ÔÇô
Diminea╚Ťa ├«ncepe doar atunci c├«nd locuitorii ora╚Öului se ├«nt├«lnesc pe la terase ca s─â-╚Öi bea cafeaua, ├«nso╚Ťit─â mereu de un pahar de ap─â rece din partea casei, cafeaua nu se bea niciodat─â acas─â.
15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.

Adevarul.ro

image
Cu c├ót vor cre┼čte salariile bugetarilor. OUG cu major─âri ┼či sporuri a fost retras─â, un nou proiect a fost publicat de Ministerul Muncii
Ministerul Muncii a publicat, miercuri, ├«n dezbatere public─â un nou proiect de ordonan┼ú─â de urgen┼ú─â, care prevede majorarea salariilor tuturor bugetarilor, ├«ncep├ónd din luna august, cu un sfert din diferen┼úa dintre salariul prev─âzut pentru anul 2022 ├«n legea salariz─ârii bugetare ┼či cel din luna decembrie 2021.
image
Fetiţa luată de curenţi la Vama Veche, salvată de Salvamar. Plutea pe o saltea pneumatică, spre Bulgaria
Salvatorii din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) al Judeţului Constanţa au fost solicitaţi pentru salvarea unui minor care plutea pe o saltea pneumatică pe mare.
image
Misterul decesului unui opozant al lui Putin, găsit mort în SUA. Soţia neagă varianta sinuciderii, susţinută de o jurnalistă rusă
Dan Rapoport (52 de ani),  un om de afaceri cu dublă cetăţenie letonă / americană, care a făcut o mulţime de bani în Rusia înainte de a deveni un critic al lui Vladimir Putin, a fost găsit mort în SUA.

HIstoria.ro

image
Una dintre cele mai mari bătălii de tancuri din istorie, în Historia de august
Născut în vara anului 1943, mitul despre bătălia de la Prohorovka a rezistat timp de mai multe decenii, deoarece sovieticii au avut toate motivele să preamărească și să se laude cu victoriile obţinute.
image
Cum a ajuns Vlad Țepeș ostatic la Înalta Poartă
Pacea semnată în 1444 între unguri și turci îl prevedea și pe Vlad al II-lea Dracul.
image
Iuliu Maniu, ÔÇ×un om de extrem─â rigiditate moral─â, ├«n timp ce partidul s-a ar─âtat dispus la tranzac┼úiiÔÇť
Cea mai mare provocare politică internă PNŢ a primit-o nu de la muncitorii nemulţumiţi de scăderea salariilor și de șomaj sau de la opoziţia liberală, ci de la fostul principe Carol, îndepărtat de la tron prin actul din 4 ianuarie 1926.