Independenţa justiţiei - cu final gri deschis

Publicat în Dilema Veche nr. 407 din 1-7 decembrie 2011
Victime, procurori şi idioţi morali jpeg

Săptămîna trecută am publicat un fragment din volumul EU approach to justice reform in Southeastern and Eastern Europe, din capitolul comparativ pe care l-am scris împreună cu Laura Ştefan. Era vorba de Consiliile independente care autoguvernează justiţia în Europa de Sud-Est (cum este CSM la noi). Făceam o trecere în revistă a problemelor apărute în cîteva ţări. Reiau cu cîteva detalii suplimentare despre România şi o concluzie generală pentru regiune. (C. G.)

Saga Consiliului Superior al Magistraturii din România este şi similară cu alte cazuri din regiune şi relevantă pentru evoluţia lor. În general, CSM a acţionat ca apărător al statu-quo-ului şi a încercat să obstrucţioneze acţiunile instituţiilor anticorupţie create la cererea şi cu asistenţa UE. După aderarea din 2007, tentativa de a concedia unul dintre şefii de secţie de la DNA a dus la o mobilizare extraordinară, şi mai degrabă stranie, a cîtorva ambasadori ai unor state din UE. Au decis să participe ca observatori la şedinţele CSM atunci cînd decizia crucială urma să fie luată. Comisia Europeană a criticat public Consiliul, care a decis să dea înapoi. Este doar un exemplu şi, din nefericire, nu ar fi singurul. Scandaluri de corupţie şi nepotism au vizat direct membri ai CSM. Cînd au fost începute investigaţii de corupţie împotriva unor magistraţi, Consiliul a încercat să-i protejeze. Totuşi, experienţa românească cu Consiliul Judiciar nu e în întregime de rău augur. În 2010 a fost ales un nou CSM. Alegerile au creat noi probleme, unii dintre foştii membri ai CSM au interpretat legea în mod creativ şi au decis să mai rămînă în funcţie. Totuşi, un grup consistent de magistraţi tineri şi reformişti (care anterior criticaseră fostul CSM, alături de ONG-uri) au reuşit să fie aleşi de către colegii lor. S-a stabilit un nou echilibru fragil în Consiliu, iar activitatea sa şi poziţiile publice s-au îmbunătăţit vizibil (deşi nu acoperind întru totul aşteptările susţinătorilor lor din societatea civilă). Şi în Croaţia, Consiliile Judiciare (separate pentru judecători şi procurori) au fost departe de aşteptări. Expertul nostru din Croaţia numeşte acest fenomen „schimbare fără reformă“. În toate cele trei cazuri – România, Bulgaria şi Croaţia –, Comisia Europeană a pornit prin a susţine Consiliile împotriva politicienilor şi a sfîrşit prin a le critica şi a le cere mai mult progres. Nici unul dintre experţii care au scris rapoartele noastre nu a fost mulţumit de activitatea Consiliului respectiv din ţara sa. Statisticile despre acţiunile disciplinare aplicate sînt dezamăgitoare – cazuri foarte puţine şi sancţiuni foarte blînde (vezi subcapitolele despre integritatea magistraţilor, din fiecare raport de ţară). Unii dintre experţi au observat tendinţa Consiliilor de a funcţiona mai degrabă ca sindicate decît ca veritabile instituţii de guvernare a justiţiei.

Cum se explică acest eşec sistemic? De ce nu au reuşit aceste Consilii să răspundă aşteptărilor? Este o problemă temporară sau un eşec care se va permanentiza? Există o soluţie mai bună? Nu există răspunsuri nici simple, nici clare la aceste întrebări. 

Explicaţia pare a ţine de natura complexă a istoriei din regiune. Sub comunism, politicienii au controlat justiţia, iar practica asta a continuat ceva vreme după ce democraţiile fragile au fost instalate în aceste ţări. Prin urmare, timp de decenii, în sistemul juridic au fost promovate persoane obediente şi obsedate, în primul rînd, de carieră, iar cei independenţi şi deschişi la minte au fost marginalizaţi. Acest corp profesional a fost apoi chemat să voteze noile Consilii care să autoguverneze justiţia. Nici o mirare că rezultatul a dezamăgit. Nu a avut loc o lustraţie reală după căderea comunismului. În România, chiar şi o prevedere limitată care îi excludea din magistratură pe foştii informatori ai Securităţii a fost declarată neconstituţională de către Curtea Constituţională (ea însăşi o instituţie plină de foşti, dat fiind că există o condiţie în Constituţie ca cei numiţi acolo să aibă 18 ani de experienţă juridică). O reţea de oameni din interiorul sistemelor de justiţie a controlat tranziţia în aceste ţări. În statele apărute recent, care au obţinut independenţa după căderea comunismului, situaţia nu a fost neapărat mai bună. Republica Moldova i-a păstrat în funcţie pe judecătorii numiţi de Uniunea Sovietică. Schimbarea de putere din 2009, violentă şi radicală în natura sa politică, nu a însemnat şi reforma reală a justiţiei. Croaţia şi-a reinventat un sistem juridic după despărţirea de Iugoslavia. Noile autorităţi independente au numit noi judecători, concediindu-i pe cei de origine sîrbă şi angajînd etnici croaţi apropiaţi de partidul primului preşedinte, care a obţinut independenţa. Această reţea a oamenilor numiţi atunci încă mai controlează sistemul juridic croat.

Tranziţia justiţiei a fost mai lentă şi mai controlată decît tranziţia economică şi cea politică. Neexistînd un corp electoral reformist, noile instituţii au fost o reflectare a celor care le alegeau. Dar pe de altă parte, Serbia a combinat lipsa de reforme cu schimbarea abuzivă a judecătorilor de către politicieni. În 1992, judecătorii sîrbi au obţinut inamovibilitate, un mandat sigur care ar fi trebuit să dureze tot restul vieţii lor profesionale. În 2008, politicienii s-au răzgîndit şi Parlamentul a decis să-i renumească pe toţi judecătorii. Nu au existat criterii clare şi nici un vot responsabil, ceea ce a permis un favoritism politic brutal, făcînd ca „soluţia“ să fie mai rea decît problema iniţială (detalii în capitolul din carte despre Serbia, care conţine un subcapitol special despre renumiri). Comisia Europeană ţine acum sub observaţie procedura de renumire, considerînd-o un test pentru procesul de aderare a ţării la UE.

În concluzie, Consiliile au dezamăgit. Avem la îndemînă o soluţie alternativă? Din păcate, alternativele sînt mai rele, aşa cum arată experienţele din Serbia (renumirea judecătorilor) şi Ucraina (care nu a creat un asemenea Consiliu ales de magistraţi). Observaţiile noastre critice despre aceste Consilii nu sînt menite să nege că s-a făcut un progres. Justiţia guvernată de Consilii alese este mai bună decît justiţia controlată de politicieni. Din nefericire însă, independenţa nu atrage după sine eficienţă şi responsabilitate. Nu respingem independenţa justiţiei, doar avertizăm că aceasta nu este soluţia miracol în care am crezut cu toţii la începuturile tranziţiei. Procesul de construire a unor justiţii mature şi eficiente este mai dificil, ia mai mult timp şi efort decît simpla schimbare a unor aranjamente instituţionale. Vestea bună este că presiunea publică (internă, dar mai ales din partea UE) funcţionează. Vestea proastă este că funcţionează doar pe termen lung.  

O mare invenție – contractul social jpeg
Adevărul, premisa dreptății
Această limită este și mai evidentă dacă se înțelege că nici un proces judiciar nu se confundă cu Judecata de Apoi.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Sürdürülebilirlik
A crede înseamnă a paria pe o inevidență, a „credita” un „posibil”, dincolo de exigențele stabile ale „realului”.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Pensiile francezilor
Dar vigoarea protestelor, dincolo de faptul că e vorba despre o tradiție franceză adesea desconsiderată și subiect de glume, mai arată ceva.
Frica lui Putin jpeg
Inamicii diversității
Privite în ansamblu, aceste cerințe ale cultelor, care s-au așezat, din păcate și spre detrimentul lor, cred, la remorca BOR, nu vor încuraja deloc predarea Religiei într-un spirit tolerant
AFumurescu prel jpg
Păstori, tătuci și influenseri (I)
Așa apar „tătucii” aleși democratic. Nimic nou sub soare.
index jpeg 5 webp
Un veac de Time
Scopul principal pe care cei doi și l-au propus a fost să furnizeze cît mai eficient știri cititorilor, chiar și celor mai ocupați dintre aceștia, care nu prea au timp de citit – de unde și denumirea Time.
Iconofobie jpeg
Rațiune și simțire
Se demontează aici un mit care a făcut carieră în secolul XX, mitul naturii prezumtiv candide a creaţionistului.
„Cu bule“ jpeg
Beat criță
Expresia beat criță este foarte răspîndită azi, în registrul colocvial; alte construcții în care intră cuvîntul criță cu sensul său propriu sau cu înțelesuri figurate au devenit însă extrem de rare.
HCorches prel jpg
Încă un Minister al Educației
Presiune care, în unele cazuri, se transformă în adevărate forme de bullying, fără doar și poate.
IMG 8779 jpeg
În cazul Hagi, tatăl şi fiul, să fii copilul unui mare fotbalist e binecuvîntare sau blestem?
Tot ce vine de la el nu poate fi decît excepţional. Hagi spune „eu sînt Ianis şi Ianis e Hagi”.
p 7 Curba Laffer WC jpg
Ultima redută a globalizării
Dar geopolitica nu e singurul motiv pentru eșecul celui de-al doilea val al globalizării.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cîte divizii are CPI?
Așadar, noua acuzație că președintele ar fi comis ceva contra copiilor, fie ei și din Ucraina, ar putea avea un ecou special în Rusia.
index jpeg 6 webp
„Poleiala” de pe Selly
În ultimii doi ani, am ciulit urechile la știrile despre Selly, încercînd să-i urmăresc traiectoria.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
De ce se depărtează românii de UE
Niciodată în istoria ei n-a avut România o perioadă așa lungă de prosperitate și dezvoltare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Feminitate și destin
Destinul converteşte „ordinea“ naturală (şi pe cea divină?) în viaţă, în dinamism imanent, în armonie de inanalizabile.
Frica lui Putin jpeg
Telefonul mobil
Ca să rezumăm printr-o imagine totul: ducem o viață de anexă a telefonului mobil.
index jpeg 5 webp
Una dintre cele mai inteligente femei din secolul al XIX-lea
Nu au trecut prea mulți ani, vreo cinci să fi fost, și Elena Ghica a mai urcat un munte, a mai ajuns pe un vîrf: pe Mont Blanc.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Iconofobie jpeg
Despre „dinamicile” literare
Dinamica trecutului face loc unei noi dinamici analitice, mult mai sofisticate decît odinioară.
„Cu bule“ jpeg
De la pivniță la cîrciumă
Circulă în ultima vreme, în articole jurnalistice și în postări care le preiau conținutul și formulările, o explicație fantezistă pentru originea expresiei beat criță.
HCorches prel jpg
Dragul meu fiu,
Cînd Selly avea vîrsta ta, avea în cont mai mulți bani decît valorează tot ce familia ta a adunat de-a lungul timpului.
IMG 8779 jpeg
Dacă xenofobia nu-i rasism, fotbalul e sport?
Aşa că, o fi fotbalul un sport, doar că voi, care intraţi, lăsaţi orice toleranţă! Dacă ar fi privit mai atent, Virgiliu ar fi găsit în dantesca lui coborîre cohorte de driblangii.
p 7 WC jpg
Va reconsidera Biserica Catolică doctrina despre contracepție?
Unii dintre teologii catolici de prim rang care au participat la dezbatere au sugerat că utilizarea anticoncepționalelor poate fi, în anumite circumstanțe, legitimă.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Diferențe
Dacă ar fi să fac o comparație, Val Gardena, de exemplu, e o zonă de schi în Italia în care pîrtiile legate între ele însumează 500 de kilometri.

Adevarul.ro

image
Destinul trist al Prinţesei Aiko a Japoniei, numită „Cea mai singură prinţesă din lume"
Fiica Împăratului Naruhito trăieşte izolată şi, deşi unii cred că are o existenţă privilegiată, viitorul nu sună bine, în niciuna dintre variantele acceptate de Palat.
image
Un șofer care a sărit la bătaie cu bâta, pus la respect de victimă VIDEO
În baza datelor strânse de polițiști, șoferul a fost reţinut, urmând a fi prezentat magistraţilor cu propunere legală.
image
Cele mai bune trei alimente pe care să le consumi dimineața. Sunt sățioase și nutritive
Micul dejun nu este o masă obligatorie, nu este necesară tuturor. De fapt, e chiar mai indicat să sari peste micul dejun decât să consumi ceva nesănătos. Ideal este să începi ziua cu ceva ușor, nutritiv și sățios.

HIstoria.ro

image
Apogeul și căderea lui Ernest Urdăreanu, favoritul regelui Carol al II-lea
Odată cu sfârșitul domniei Regelui Carol al II-lea, și-au pierdut pozițiile de la Curte și marii săi demnitari. Urdăreanu însă a fost singurul dintre aceștia ales de fostul suveran pentru a-l însoți într-un exil care s-a dovedit definitiv.
image
Prosecco și Macarons, două produse care au cucerit întreaga lume și altele din bucătarie
Radio România Cultural și Revista Historia, prin vocea Danielei Ivanov, vă aduc un proiect cultural inediat „Povești parfumate”.
image
Mândria națională – arma Ucrainei în război
Războiul declanșat de Vladimir Putin a arătat și o componentă importantă a relațiilor internaționale în secolul al XXI-lea, una a cărei vizibilitate a fost, până acum, scăzută, deoarece nimeni nu se mai aștepta la existența vreunui conflict armat pe teritoriul european.