Idei de stricat distracţia anti-austeritate

Publicat în Dilema Veche nr. 431 din 17-23 mai 2012
Victime, procurori şi idioţi morali jpeg

● Vasăzică austeritatea nu mai e chiar aşa o fatalitate, ne anunţă noul preşedinte francez François Hollande, în aplauzele entuziaste ale mulţumii. Dacă zice un om ales de poporul francez, atunci e musai să fie adevărat, doar nu s-a mai văzut politician francez să bată cîmpii, nu? Iar Hollande şi alegerea sa doar confirmă un trend intelectual care deja devenise dominant: gata cu austeritatea, trebuie să producem creştere. Abia ce se adoptase Pactul Fiscal care ar trebui să asigure lumea că europenii disciplinaţi îi vor disciplina şi pe europenii mai puţin disciplinaţi, că establishment-ul UE vorbea deja despre un Pact de Creştere. Şi tot vorbeşte de atunci şi probabil va continua să vorbească, doar Hollande e guraliv tare. Cel mai probabil se va adopta un Pact de Creştere care va promite ceva investiţii cînd vom avea bani, adică apă de ploaie. Dar tam-tam-ul va fi mare. Cum bine zicea The Economist, politicienii europeni au nevoie să pară că fac ceva pentru creştere. Deci, se vor îmbulzi să vină cu idei şi să semneze. E foarte uşor să ai idei despre cum să cheltui bani pe care nu îi ai. Şi mai uşor este să ai idei despre cum să cheltui bani pe care îi iei pe datorie, că doar aşa am ajuns la criza de acum.

● Cu toată insistenţa unora, Hollande nu a vrut să dea detalii. A repetat de multe ori că el ar putea să ţină şi deficitul bugetar mic şi să şi bage bani în creştere. Şi lumea l-a crezut. Asta e expresia unui infantilism intelectual. Dacă intri în linia naraţiunii Hollande, tot deranjul acesta cu austeritatea pare să fi fost rodul unei analize greşite. Adică, vezi dom’le, eram OK, ne mergea nu minunat, dar aşa şi aşa, şi – brusc – nişte maniaci ai austerităţii, nişte oameni fără inimă s-au apucat să taie costuri. Înţelegeţi? Aşa, ca Sarkozy. Ei bine, dacă îi dăm pe ăştia jos din tren, gata, s-a rezolvat. Era atît de simplu. Doar domnul Hollande ştie şi cum să ţină deficitul mic, şi să provoace creştere.

● Acum, în legătură cu creşterea. Toată lumea vrea creştere. Literal vorbesc. Toată lumea. Cine nu vrea creştere să ridice mîna sus! Hollande este expresia unei imposturi intelectuale pe care stînga a provocat-o pentru uzul propriu: au reuşit să creeze impresia că numai ei vor creştere. Noi, ăştialalţi, vrem descreştere, pare-se. Bine, dom’le, hai să creştem! Cum? Ăăă, acesta e momentul în care stînga îşi scoate degetul din gură şi zice: las’, că vedem noi după alegeri. Ideea la îndemînă este: prin investiţii de la stat. Adică bani. Cum rămîne cu deficitul? De unde bani? Cîţi bani? Pe cît timp?

● Economiştii – şi economiştii de stînga mai ales – au talentul să vorbească cu metafore alambicate. Vă propun, stimaţi cititori care nu sînteţi economişti, să lăsaţi orice complex deoparte şi, cînd auziţi un economist vorbind despre macroeconomie, să comparaţi mereu ce zice despre situaţia unei ţări cu situaţia unui buget de familie. E acelaşi lucru, doar pe mai mulţi oameni. Vă spun un mare secret: faptul că economiştii fac să pară totul complicat e pentru că nici ei nu înţeleg mare lucru, dar vor să pară că ştiu mai mult decît restul lumii, deci inventează limbaj specializat. Aşadar, ţineţi minte – aplicaţi macroeconomia la bugetul familiei dumneavoastră şi veţi putea deosebi impostura metaforică de economia cu sens. În acest context, creşterea pe deficit sună cam aşa: Gigel are un salariu de 10 lei, din care trebuie să plătească cheltuieli curente de 9 lei şi datorii trecute de 3 lei. Vecinul Costel bancherul i-ar împrumuta bani, dar cum e bancher, şi nu cămătar, nu vrea să-l lase pe Gigel fără casă sau să-i taie un deget. Nu pentru că ar fi bun la suflet, dar casele nu mai fac mare brînză, iar un om fără deget nu poate munci, deci tot nu i-ar da banii înapoi. Deci, Costel îl împrumută, dar îi zice: băi, fă-ţi ordine în viaţă, lasă băutura şi ţine-te de serviciu. Gigel se ţine ce se ţine, dar îi vine greu. În acest moment, intervine economistul anti-austeritate, care de obicei are şi Premiul Nobel. Şi zice economistul: Gigele, fratele meu, ăştia te omoară cu austeritatea, tu ai nevoie de creştere, tu ai nevoie să te dezvolţi. Gigele, cea mai bună soluţie pentru tine e să-ţi cheltui ăia 3 lei pe un bax de Red Bull, să-ţi crească aripi, mă, băiatule!

● Un alt abuz de metafore este practicat atunci cînd se vorbeşte despre aderarea la euro. Sau despre ieşirea din zona euro, a Greciei mai ales. Aici auzi vorbindu-se despre flexibilitatea politicilor monetare. Nu-i aşa că sună frumos? Cine să fie împotriva flexibilităţii? Cine vrea să fie inflexibil să ridice mîna sus, băi, rigizilor! Flexibilitatea politicilor monetare ar salva o ţară aflată în dificultate (Grecia) sau i-ar permite uneia care nu e încă acolo să crească, prin ieftinirea exporturilor (România). Şi cine nu vrea exporturi ieftine să ridice mîna sus! Bun, dar ce înseamnă flexibilitatea politicilor monetare? Cel mai bine ne pot explica domnii Nicolae Văcăroiu (fost prim-ministru) şi Florin Georgescu (fost şi actual ministru de Finanţe). Flexibilitate înseamnă inflaţie şi devalorizarea monedei. Sau, mai degrabă, posibilitatea Guvernului de a provoca inflaţie şi devalorizare. Singurul onest din această discuţie este Florin Pogonaru, şeful Asociaţiei Oamenilor de Afaceri. Domnul Pogonaru ne-a zis clar în ianuarie: „este anormală stabilitatea leului (...) Pentru mine, prudenţa excesivă este la fel de păguboasă ca şi asumarea de riscuri stupide“ (citat de HotNews). Domnul Pogonaru se plînge că Banca Naţională propteşte leul, ţinîndu-l artificial sus, din considerente sociale. Deci, exporturile şi afacerile orientate spre export sînt scumpe. Şi are dreptate. Cum şi eu, în calitate de plătitor de credit la bancă şi de mic burghez fricos faţă de inflaţie, am dreptate să vreau o monedă stabilă. Şi aş prefera rapid euro, decît un leu proptit cu mari costuri de BNR şi care face salturi nervoase cînd pică Guvernul în Parlament. Asta este, avem interese diferite în acest punct. Şi zic că domnul Pogonaru este singurul onest pentru că e singurul din spaţiul public care spune clar ce anume înseamnă flexibilitatea asta. Altfel, domnul Lucian Isar, distins economist şi noul ministru delegat pentru mediul de afaceri, este un adept al amînării trecerii la euro şi foloseşte cuvinte d-astea de gen „flexibilitatea politicii monetare“. Ceea ce nu este onest. Oamenilor ar trebui să li se explice clar: stimaţi votanţi, vrem să dăm un şut economiei ca să crească şi vrem să facem asta prin inflaţie şi devalorizare – vă băgaţi? Şi dacă cetăţenii mor de dragul unui leu care ajunge la un curs de 6 per euro şi o inflaţie ca pe vremea lui Văcăroiu, cînd era tot Georgescu ministru de Finanţe, atunci aşa va fi.

● Într-un fel, şi Paul Krugman este onest. El este economistul cu Nobel preferat al planetei, şi asta pentru că e mare critic al austerităţii. Articolele sale sînt foarte populare. Imediat după alegerile din Franţa şi Grecia, Krugman salută în The New York Times revolta europenilor împotriva austerităţii. Toată lumea citează din articol criticile. Soluţiile lui Krugman nu prea sînt citate, deşi el le zice, pe faţă. Grecia trebuie să iasă din zona euro şi să-şi devalorizeze masiv noua monedă. Ca-n Argentina: ai 10 dolari la bancă (de stat sau privată), statul ţi-i confiscă şi îţi dă înapoi 10 pesos, care într-o lună valorează o treime din cît era la începutul operaţiunii. Şi atunci se relansează economia. În Argentina a mers, exportatorii au cîştigat. Vor grecii asta? Atunci să voteze pentru aşa ceva, nu pentru vorbărie anti-austeritate. Cît despre Germania, zice Krugman, ea trebui să-şi provoace inflaţie acasă, pentru a le permite celorlalţi europeni să exporte mai mult în Germania. Nu prea are mult sens, dar omul e onest: inflaţie şi devalorizare. Dacă asta votaţi, asta veţi avea. Dar haideţi să nu mai folosim metafore din astea cu creşterea şi flexibilitatea. 

http://www.facebook.com/Cristian.Ghinea.CRPE 

O mare invenție – contractul social jpeg
O iluzie a lui Benjamin Constant
Partitura globalizării, interpretată cu patos în multe universități și în diferite cercuri de activiști din lume, are ca laitmotiv potențialul tehnologiei de a uni oamenii și de a înlătura diferențele de mentalitate, dincolo de granițele politice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Trenul de Luhansk
Dar ce te faci cînd conducerea țării tale decide că statistica poate fi contrazisă? Ajungi în trenul din Luhansk. Împrăștiat pe marginile unei gropi de obuz, ești contradicție inutilă. Atomi restituiți creației pentru reasamblare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Limitele parodiei
Dinaintea unui spectacol mai curînd grotesc, ca acela imaginat de Kremlin în noaptea dinspre 2011, avem dreptul să spunem, ca regina Victoria: „We are not amused!”.
Frica lui Putin jpeg
Unde este Rusia?
Și, în timp ce Putin pretinde în mod fals că Rusia luptă pentru ființa sa națională, Occidentul, uneori fără să-și dea seama prea bine, luptă (prin susținerea Ucrainei) cu adevărat pentru ființa sa morală.
AFumurescu prel jpg
Închiși în societatea deschisă
Noi, ăștia, muritorii de rînd, ne confruntăm, de o bună bucată de vreme, cu o problemă mai degrabă inversă: cum se face că ne simțim închiși într-o societate altminteri declarat deschisă?
Ronald Reagan   NARA   558523 jpg
Regina și președintele
Ploaia s-a oprit. Regina Elisabeta a II-a și prințul Philip s-au întors pe iahtul regal, unde i-au găzduit pe președintele Ronald Reagan și pe Prima Doamnă Nancy Reagan. Au sărbătorit împreună aniversarea nunții cuplului prezidențial american.
Iconofobie jpeg
Bucuriile prostului solemn
Prostul solemn este numai individul prezentului. Pe simplitatea sa fermecătoare, gospodărească, emanată dintr-o „filozofie a clipei”, se sprijină, ultimativ, întreaga istorie...
„Cu bule“ jpeg
Bîtă
Cînd ești bîtă, cu un punct din oficiu ai șanse să iei un 5 și cu note mai mari la alte materii poți chiar să treci. Dar ăsta nu e bîtă, e lemn.
HCorches prel jpg
Ce putem face pentru elevii ucraineni
Mă rog, e ceva mai complicat, dar în mare cam acestea sînt condițiile.
p 7 Cicero WC jpg
Capitalismul și regina
Monarhia poate fi criticată din multe puncte de vedere. Dar faptul că Elisabeta a II-a s-a privit pe sine într-o lumină smithiană și s-a străduit să fie un exemplu de simț al datoriei și de abnegație, pentru a domoli patimile populare, nu poate fi negat.
Un sport la Răsărit jpeg
Meciurile de tipul celui dintre Anamaria Prodan și Laurențiu Reghecampf pot deveni mai interesante decît cele de fotbal?
Nu, stimabililor, toată ţara e un banc prost. Începeţi de la vîrful ei şi apoi să vă mai văd că strîmbaţi din nas la chivuţele astea!
Comunismul se aplică din nou jpeg
Canalele subterane peste care s-au creat universitățile
La Bologna se suprapun mai multe rînduri de civilizații, etruscă, celtă, romană, și apoi medievală, renascentistă și modernă.
Washington Gas service pnp hec 14600 14697v 02 jpg
Cine ajută pe cine
Pe subiectul energiei, România nici dacă ar vrea nu ar putea să ajute statele membre. De ce?
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Vladimir Putin se micșorează
Cere respect și primește dispreț. Sau, în cel mai bun caz, indiferență. Evenimentul istoric la care asistăm cu toții azi este micșorarea lui Vladimir Putin.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Note, stări, zile
Lăsînd ironia la o parte, inițiativa rezerviștilor SRI de a „sărbători” lupta bărbătească a Securității printr-un monument instalat chiar în curtea „ghilotinei” construite de ei apare bunului-simț drept halucinantă.
Frica lui Putin jpeg
Secolul XX continuă
Lumea noastră este deci foarte departe de „sfîrșitul istoriei”, adică de o lume non-conflictuală.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ungaria – afară din UE și NATO!
Atitudinea politică a Ungariei nu e lașitate, prostie sau egoism. E calcul asumat, e politică adevărată și articulată. E vremea să culeagă consecințele asumării.
lossy page1 640px Winston Churchill LCCN2006687122 tif jpg
Regina și prim-ministrul
Peste zece ani, în 1965, Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit a ocolit cu stil și grație protocolul, care spunea că suverana trebuie să ajungă ultima la orice ceremonie, sosind la funeraliile lui Winston Churchill înaintea familiei acestuia. În semn de prețuire.
Iconofobie jpeg
Pledoarie à contrecœur
Exact așa s-a întîmplat! Ipocriții m-au scos complet din viața lor care, prin iradierea stării de ipocrizie la scară mare, se dovedea a fi, pînă la urmă, viața întregii comunității.
„Cu bule“ jpeg
„Umpic”
Dacă româna nu ar fi o limbă standardizată, cu registre cultivate, ci doar una de circulație orală, cu multe instabilități și variații, umpic ar putea deveni relativ repede un nou cuvînt. Nu e cazul, desigur.
HCorches prel jpg
În pași de dans
Și chiar dacă sînt conștient că nu în toate liceele funcționează în acest fel, acolo unde lucrurile se întîmplă astfel pașii de dans ai unui eveniment de divertisment pot deveni, iată, cîțiva pași pe drumul vieții, într-o manieră formativă.
p 7 WC jpg
Recviem pentru un imperiu
Întrebarea care rămîne este în ce măsură durabilitatea Comunității Națiunilor a depins strictamente de longevitatea regretatului monarh și în ce măsură va putea fi ea menținută de succesorul reginei.
Un sport la Răsărit jpeg
După Serena, acum și Roger? Se încheie o eră?
Federer, în sine, era un sport. Sînt oameni care locuiesc într-un sport şi alţii care invită, ba nu, ordonă unui sport să locuiască în ei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cînd ajungi să crezi în propria cacealma
De ce au făcut conducătorii ruși o asemenea greșeală? De ce s-au grăbit cu un război? Una din explicații ar putea fi că „specialiștii” în false povești (narative, cum s-ar zice astăzi) au început ei înșiși să creadă în ele.

Adevarul.ro

Copii din Africa bucurandu se ca au apa FOTO facebook Stefan Mandachi jpg
Românii generoși au construit 160 de fântâni în Africa. Cei mai sărmani oameni din lume au acum apă potabilă
Românii care s-au gândit la cei mai sărmani copii și bătrâni au construit 160 de fântâni în Africa. Proiectul a demarat la sfârșitul anului 2020 și, datorită celor care au donat, mii de suflete au acum apă potabilă.
Sajjad2 jpg
Handbalist iranian de la Bacău susține protestele din țara sa: Decizie care face valuri
Val de retrageri de la primele reprezentative ale Iranului, după proteste stradale transformate de regim în băi de sânge.
Jair Bolsonaro le face cu mâna susținătorilor FOTO AFP
Alegeri prezidențiale de înalt risc în Bazilia. Actualul președinte, Bolsonaro, nu va recunoaște rezultatul în caz că pierde
Brazilia organizează alegerile prezidențiale duminică, iar actualul președinte - Jair Bolsonaro ar putea fi înfrânt de liderul stângii braziliene și fost președinte Luiz Inacio Lula da Silva .

HIstoria.ro

image
Bălcescu, iacobinul român despre care nimeni nu mai vorbește
Prima jumătate a veacului al XIX-lea a reprezentat pentru Ţările Române un timp al recuperării. Al recuperării parţiale – ideologice şi naţionale, cel puţin – a decalajului ce le despărţea de Occidentul european. Europa însăşi este într-o profundă efervescenţă după Revoluţia de la 1789, după epopeea napoleoniană, Restauraţie, revoluţiile din Grecia (1821), din Belgia şi Polonia anului 1830, mişcarea carbonarilor din Italia, toată acea fierbere socială şi naţională, rod al procesului de industria
image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Victor Babeș, cel mai elegant savant român
Victor Babeș a fost savant, profesor universitar, unul dintre cei mai renumiți oameni de știință, cunoscut și recunoscut în toată lumea. Când apărea profesorul Babeș la catedră, sau cu alte ocazii, acesta era îmbrăcat impecabil, foarte elegant, având o ținută exemplară.