Hala Matache e mai mult decît pare

Publicat în Dilema Veche nr. 368 din 3 - 9 martie 2011
Liderii contextuali de opinie  Textul cu Regele jpeg

Citez dintr-o pl├«ngere penal─â: ÔÇ×├Än noaptea de 10/11 decembrie 2010, ├«ncep├«nd cu ora 1, Prim─âria Muncipiului Bucure┼čti a demolat imobilul din str. Berzei 34/str. ┼×tirbei Vod─â 89, parte a monumentului istoric ┬źAnsamblu de arhitectur─â str. ┼×tirbei Vod─â┬╗. ├Än ziua de 10 decembrie 2010, ora 16, Ministerul Culturii avertizase public Prim─âria printr-un comunicat de pres─â c─â nu a avizat demolarea imobilului ┼či o somase s─â nu demoleze. Mai mult, la 10 minute dup─â ├«nceperea demol─ârii, Poli┼úia na┼úional─â a oprit lucr─ârile, pentru tulburarea lini┼čtii publice, ┼či a chemat firma demolatoare a doua zi diminea┼úa la sec┼úia de poli┼úie pentru verificarea autoriza┼úiei. Dar, mai multe echipaje ale Poli┼úiei locale, subordonat─â Prim─âriei, au ordonat continuarea lucr─ârilor ┼či au p─âzit intrarea ├«n ┼čantier pentru continuarea nestingherit─â a demol─ârii. Cu alte cuvinte, Poli┼úia local─â a dispus re├«nceperea demol─ârii ilegale a imobilului din str. Berzei nr. 34, parte a unui monument istoric, oprit─â de Poli┼úia na┼úional─â. Mai mult, a asigurat paza ┼čantierului pe timpul demol─ârii ilegaleÔÇť.

Am citat din pl├«ngerea penal─â adresat─â Procurorului General de c─âtre Societatea Academic─â din Rom├ónia ┼či Asocia┼úia ÔÇ×Salva┼úi Bucure┼čtiulÔÇť, ├«n numele Alian┼úei pentru o Rom├ónie Curat─â (bine c─â mi-am adus aminte, pentru cititorii care au chef de ceva activism civic anticorup┼úie, ia intra┼úi dumneavoastr─â la www.romaniacurata.ro, poate v─â vin idei). Revenind la pl├«ngere, mai trebuie s─â v─â dau ceva informa┼úii de background, ca s─â r├«dem mai cu poft─â. Avem o lege ├«n Rom├ónia care prevede condi┼úiile ├«n care po┼úi d─âr├«ma un monument istoric. ├Än esen┼ú─â, trebuie s─â ai un aviz de la Ministerul Culturii ┼či s─â existe un studiu care s─â arate ce a p─â┼úit monumentul de trebuie demolat ┼či ce se va ├«nt├«mpla cu zona. F─âr─â ace┼čti pa┼či legali, orice Gigel s-ar putea apuca s─â dea cu barosul ├«n monumente istorice. ├Än cazul despre care vorbim, mai mul┼úi Gigei de la o firm─â s-au apucat s─â dea cu buldozerul ├«ntr-un monument istoric. ┼×i acum aprecia┼úi, cititori dumneavoastr─â, scena descris─â ├«n pl├«ngerea penal─â. Deci ni┼čte cet─â┼úeni au sesizat poli┼úia c─â ni┼čte Gigei d─âr├«m─â un monument. Vine poli┼úia. Aia na┼úional─â, subordonat─â Ministerului de Interne, ├«i ┼čti┼úi: gabori, curcani, tablagii ÔÇô cum ne place nou─â s─â-i alint─âm. Vine poli┼úia, iar ├«ntruc├«t ─âia de d─âr├«m─â fac zgomot, le ordon─â s─â ├«nceteze pentru c─â tulbur─â ordinea public─â. Dac─â ar fi avut autoriza┼úie de demolare, tulburarea mergea. Dar nu au, deci tulbur─â ordinea public─â. Logica este g─âunoas─â: ├«n mod logic, poli┼úi┼čtii ar fi trebuit s─â-i aresteze pe Gigeii cu buldozere pentru c─â tocmai ├«i prinseser─â ├«n flagrant delict pentru infrac┼úiunea de distrugere ÔÇô art. 217 din Codul Penal plus art. 54 din legea 422/2001 privind monumentele (am citat iar din pl├«ngerea penal─â). Dar nu au avut curajul, poate li se pare prea complicat─â spe┼úa, totu┼či au ├«ncercat m─âcar s─â-i opreasc─â. Moment ├«n care intervine cealalt─â poli┼úie, aia local─â. Dac─â nu ┼čti┼úi care, v─â zic eu: aia popular─â, democratic─â, apropiat─â de cet─â┼úeni, responsabil─â ├«n fa┼úa aleg─âtorului. Fosta poli┼úie comunitar─â, cum ar veni. Mai ┼úine┼úi minte c─â am scris acuÔÇÖ ceva vreme un articol despre idei bune care au efecte perverse ├«n practic─â? Ei bine, nota┼úi-o ┼či pe asta la catastif. C─â doar ne s─âturasem de poli┼úia aia militarizat─â ┼či centralizat─â, a┼ča c─â am mai creat una, subordonat─â primarilor, deci apropiat─â de cet─â┼úean. 

Revenim la zona Halei Matache. Deci, gaborii nasoi de la poli┼úia na┼úional─â opresc demolarea ilegal─â, dar vin gaborii ─â┼čtia noi, populari, ┼či zic: b─âi, continua┼úi c─â a┼ča zice domn Oprescu, s─â ne tr─âiasc─â! ┼×i acum imagina┼úi-v─â tabloul complet: Gigeii distrug un monument ├«n mod ilegal, gaborii na┼úionali ┼či cet─â┼úenii indigna┼úi se uit─â ┼či fac poze, gaborii locali ├«i p─âzesc pe Gigei s─â nu cumva s─â fie deranja┼úi. Haios, nu? Aici vorbim despre un moment de l├«ng─â Hal─â. La Hala Matache propriu-zis─â faza e de un umor ┼či mai nebun. Dup─â scandal, firma care se ocupa de demolarea halei (ia s─â-i facem brandul de r├«s: Gigeii ilegali se numesc Euroconstruct) s-a speriat. A┼ča c─â, din c├«te ├«n┼úeleg eu, c─â nu am fost de fa┼ú─â, situa┼úia devenise cam a┼ča: ong-i┼čtii de la ÔÇ×Salva┼úi Bucure┼čtiulÔÇť protestau din strad─â, iar poli┼úi┼čtii locali p─âzeau cl─âdirea. De cine o p─âzeau? De ong-i┼čti. S─â nu cumva s─â-i deranjeze pe cet─â┼úenii voluntari care aveau treburi ├«n Hala Matache (an construc┼úie: 1887). Treburi de genul: scoatem ni┼čte fier vechi, mai d─âm cu barosul, mai facem rost de ni┼čte c─âr─âmid─â, dac─â fierul nu se trage mai venim cu un flex ┼či facem loc. Bine├«n┼úeles, nici la Matache nu existau autoriza┼úia de construc┼úie ┼či studiul respectiv. Cu alte cuvinte, un grup A de cet─â┼úeni tocmai desf─â┼čura infrac┼úiunea de distrugere, un alt grup B de cet─â┼úeni protesta la adresa faptului, iar poli┼úia local─â subordonat─â luÔÇÖ domn Oprescu ce face? Poli┼úia local─â protejeaz─â grupul A s─â nu cumva s─â fie deranjat de c─âtre grupul B. Sta┼úi, c─â mai am. Grupul B ceruse autoriza┼úie de protest. Unde? La onorabilul domn Oprescu, s─â ne tr─âiasc─â, c─â a┼ča zice legea. DomnÔÇÖ Oprescu a zis: b─â, s├«nte┼úi nebuni, cum s─â protesta┼úi ├«mpotriva mea? ┼×i nu le-a dat autoriza┼úie. A┼ča c─â grupul de scandalagii B pu┼či pe oprit infrac┼úiunea de distrugere nu a avut de ales dec├«t s─â mimeze faptul c─â nu protesteaz─â, ci doar s├«nt un grup de cet─â┼úeni care se plimb─â pe trotuar. Moment ├«n care jandarmii i-au luat la ├«ntreb─âri ┼či legitimat. Iar conform legii adun─ârilor publice, grupul de cet─â┼úeni B comitea ni┼čte infrac┼úiuni (legea a fost modificat─â ├«n 2001 ┼či s-a trecut de la contraven┼úii la infrac┼úiuni, pentru a le permite jandarmilor s─â-i salte pe ─âia violen┼úi din galeriile de fotbal ÔÇô ca s─â vezi unde dai ┼či unde crap─â!). Dar jandarmii au fost ni┼čte dr─âgu┼úi ┼či nu i-au b─âgat la pu┼čc─ârie pe cei care ├«ncercau s─â opreasc─â infrac┼úiunea de distrugere a unui monument istoric. Not─â: toate aceste detalii ┼či pove┼čti le-am cules lunea trecut─â la conferin┼úa de pres─â a Alian┼úei pentru o Rom├ónie Curat─â, unde Nicu┼čor Dan de la ÔÇ×Salva┼úi Bucure┼čtiulÔÇť ┼či avocatul Dan Mihai au comis infrac┼úiunea de f─âcut mi┼čto cu argumente de primarul Oprescu. 

Bun, de ce v-ar p─âsa dumneavoastr─â de o Hal─â ├«n care nu a┼úi mai c─âlcat de mult, dac─â a┼úi c─âlcat vreodat─â? Ei bine, v─â ├«n┼úeleg dilema. Adev─ârul este c─â eu locuiesc de vreo cinci ani la c├«teva minute de Hala Matache ┼či am trecut pe acolo doar de dou─â ori. Prima dat─â ca s─â v─âd cum e Hala Matache. A doua oar─â ca s─â v─âd cum arat─â un t├«rg de produse tradi┼úionale organizat acolo. Adev─ârul e c─â era mizerabil─â ┼či de nefrecventat. Dar tot adev─ârat este c─â, v─âz├«nd-o, am visat la cl─âdiri similare de care am dat la Londra ┼či Madrid ÔÇô epoca industrial─â, c─âr─âmizi ┼či fier forjat ÔÇô ┼či care acum ├«┼či tr─âiesc a doua via┼ú─â. Pentru c─â s├«nt situate central ┼či pentru c─â au poten┼úial de public, ziua s├«nt pie┼úe de alimente slow-food, iar seara ÔÇô locuri de concerte, degust─âri, baluri etc. Hala Matache nu merit─â salvat─â pentru ce este ea acum, ci pentru ce ar putea deveni dac─â am avea un primar mai pu┼úin primitiv dec├«t Sorin Oprescu. Dar asta este o p─ârere subiectiv─â, pute┼úi s─â o ignora┼úi. Ba chiar, pute┼úi fi de acord cu Oprescu c─â avem nevoie de fluidizat circula┼úia ├«n zon─â, ┼či eu zic la fel.

Dar ┼čtiu ├«n mod cert c─â dvs., cititori serio┼či, nu pute┼úi fi de acord cu faptul c─â statul de drept devine o glum─â pentru c─â a┼ča vrea mu┼čchiul unui primar. Pentru c─â m├«ine poate c─â mu┼čchiul lui are chef s─â declare c─â locuin┼úa dumneavoastr─â ├«i st─â ├«n drum. Moment ├«n care pot veni ni┼čte Gigei s─â se apuce de demolat, f─âr─â autoriza┼úie, f─âr─â acte, iar poli┼úia local─â ├«i va p─âzi s─â nu cumva s─â-i deranja┼úi cu zbieretele. De asta, Hala Matache e acum mai mult dec├«t ce pare.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Un roman de ╚Ötiin╚Ť─â
Bill Bryson nu este om de ╚Ötiin╚Ť─â, nu are o forma╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare s─â aib─â ├«n spate un proces de ├«n╚Ťelegere, de clarificare a unor lucruri, p├«n─â la nivelul la care devin accesibile oric─ârui om cu o minim─â educa╚Ťie academic─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Datoria Europei
Nici Fran╚Ťa, nici Germania ╚Öi nici ÔÇô cu at├«t mai pu╚Ťin! ÔÇô ╚Ü─ârile de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigen╚Ťele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Note, st─âri, zile
Mi-e greu s─â pricep de ce a certa pe toat─â lumea e o form─â de ÔÇ×ac╚ŤiuneÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
ÔÇ×Nu umili╚Ťi Fran╚Ťa, domnule pre╚Öedinte!ÔÇŁ
Pre╚Öedintele Fran╚Ťei, Emmanuel Macron, a declarat de dou─â ori, nu o singur─â dat─â, c─â ÔÇ×nu trebuie umilit─â RusiaÔÇŁ.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lec╚Ťie pentru care m─â tem c─â opulentul nostru continent, cu birocra╚Ťia lui pe c├«t de groas─â, pe at├«t de nevolnic─â, cu politicienii lui minusculi, nu este preg─âtit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
├Än prim─âvara anului 1897, la etajul al patrulea al ╚Öcolii publice Cooper Union din Manhattan pe care o ├«nfiin╚Ťase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lung─â istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a def─âim─ârii profesorilor a devenit la noi pandemic─â ╚Öi are un gust nu amar, ci de-a dreptul gre╚Ťos, cel pu╚Ťin ├«n percep╚Ťia mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuz─â Occidentul s─â numeasc─â fascist─â Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascist─â Rusia lui Putin se explic─â prin contextul psiho-istoric al ╚Ť─ârilor europene.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Ce mai facem cu Na╚Ťionala?
Ne tortureaz─â ┼či o tortur─âm, chestiune din care nimeni nu va r─âm├«ne ├«ntreg. Echipa Rom├óniei nu e altceva dec├«t oglinda Rom├óniei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neap─ârat ipocrizie, cum ar zice unii, ci polite╚Ťe ╚Öi meserie.

Adevarul.ro

image
Reac┼úii dup─â ┼čedin┼úa foto a lui Brad Pitt pentru GQ Magazine: ÔÇ×Arat─â ca un cadavruÔÇŁ
Desemnat ├«n anii '90 cel mai sexy b─ârbat ├«n via┼ú─â de revista People, actorul Brad Pitt ┼či-a ┼čocat fanii cu cea mai recent─â ┼čedin┼ú─â foto realizat─â pentru revista GQ, mai mul┼úi internau┼úi coment├ónd c─â arat─â ca un cadavru.
image
Lacul c─âutat de zeci de mii de turi┼čti pentru tratamente s-a colorat ├«n roz. Explica┼úiile cercet─âtorilor VIDEO
Pe l├óng─â culoare, lacul eman─â ┼či un miros nepl─âcut. ├Än fiecare an, aici vin zeci de mii de turi┼čti la tratament. Speciali┼čtii vin cu explica┼úii.
image
CTP ne treze┼čte la realitate: ÔÇ×Popovici? Dar de ce s─â m─â simt m├óndru?ÔÇť
Cristian Tudor Popescu a comentat, în stilul său caracteristic, performanţa lui David Popovici la Mondialele de nataţie, unde sportivul de 17 ani a cucerit două medalii de aur.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
├Än prim─âvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a c─ârui gazd─â era Betty Crocker, devenit─â o emblem─â a emisiunilor de acest gen ╚Öi un idol al gospodinelor de peste Ocean. Pu╚Ťin─â lume ╚Ötia c─â Betty nu exista cu adev─ârat, ci era doar o pl─âsmuire a min╚Ťilor creatoare ale postului de radio.
image
ÔÇ×UverturaÔÇŁ r─âzboiului austro-turc din 1715-1718
R─âzboiul turco-vene╚Ťiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut ╚Öi drept R─âzboiul Austro-Turc din 1715-1718, sau ÔÇ×R─âzboiul lui Eugeniu de SavoiaÔÇŁ, este primul din seria r─âzboaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol ├«i scria Elisabetei c─â otomanii ├«ncercaser─â pe data de 28 s─â ias─â din Plevna lupt├ónd ╚Öi construind un pod peste r├óul Vid, ├«n zon─â desf─â╚Öur├óndu-se b─ât─âlii cumplite. Carol s-a ├«ndreptat imediat ├«n acea direc╚Ťie, ├«n timp ce ├«mp─âratul se dusese ├«n centrul dispozitivului.