Gata, am rezolvat viitoarea criză financiară!

Publicat în Dilema Veche nr. 481 din 3-8 mai 2013
Victime, procurori şi idioţi morali jpeg

Marea emoţie stîrnită de salariile uriaşe ale celor care vor controla piaţa de capital nebancară (pensii private, bursă, asigurări) este pe deplin justificată, deşi ratează puţin ţinta. Ce se întîmplă cu această instituţie este un amestec nesimţit de etatism şi ceva spoială de capitalism. Spoiala de capitalism nu ţine loc de capitalism şi, de fapt, cele mai multe critici la adresa capitalismului se referă la spoială, mai degrabă decît la marfa originală.

Este normal ca oamenii să fie indignaţi că un tip pus în conducerea Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) va cîştiga 40.000 de euro pe lună – cam atît este un credit mediu, plătibil în 20 de ani de către cineva care a beneficiat de Programul „Prima Casă“. Dar nu invidia ar trebui să fie resortul acestei indignări, ci un calcul simplu: ce primim noi ca societate în schimbul acestei plăţi. Aici este punctul în care etatismul socialist se spoieşte şi se dă drept capitalism. O ţară mare pentru standardele regiunii în care ne aflăm, România ar trebui să aibă nişte burse la fel de mari, dacă nu chiar mai mari. Şi nu le are. Aceste salarii existau şi pînă acum, nu asta e noutatea. ASF nu face decît să reunească sub aceeaşi umbrelă instituţii care deja existau: Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare (CNVM), Comisia de Supraveghere a Asigurărilor (CSA) şi Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP). Aceste Coco-chestii sînt de vină pentru subdezvoltarea României pe fiecare dintre cele trei pieţe. Faptul că le reunim este o reacţie de mimetism la periferie, faţă de ceea ce se întîmplă în centru: vestul UE şi SUA şi-au dat seama că supravegherea a fost ineficientă şi pentru că puterea de control era fragmentată. Într-o lume în care capitalul se mişcă rapid dintr-un sector în altul, are mai mult sens o supraveghere transversală. Asta fiind noua filozofie de control în centru, periferia imită ca maimuţa. Deci, ne-am apucat să unim Coco-chestiile.

La noi, însă, nu pensiile private, asigurările şi bursa au contribuit la criză, pentru că erau prea mici cînd s-a instalat. Din fericire, investiţiile străine şi piaţa imobiliară nu au avut un Coco-ceva să le controleze, altfel nu am fi pupat nici creşterea economică din 2004-2008. Problema cu CNVM, CSA şi CSSPE nu era, deci, că au fost instrumente fragmentare şi nu au putut să controleze boom-ul, ca omoloagele lor din Occident. Că le uneam sau nu sub o umbrelă e o problemă secundară, nu facem decît să luptăm într-un război pe care l-au pierdut alţii anii trecuţi. Problema reală cu aceste Coco-chestii este că domeniile pe care le controlează au rămas pitice faţă de potenţialul ţării. Cînd controlezi bursa din România sau din orice altă ţară, nu eşti un fel de contabil care primeşte hîrtii – compania Didina United Limited doreşte să cumpere acţiuni la compania Gigel Systems SA, îi daţi voie? Iar geniile din CNVM, plătite de stat cu de la 10.000 de euro pe lună, se adună şi votează: da, Didina are voie. Asta ar putea să facă orice absolvent de facultate economică a Universităţii din Tărăclia (universitate bulgărească din Republica Moldova, care chiar există în realitate, vă povestesc altădată despre ea). Logica acestor salarii mari este că plătim nişte oameni supercompetenţi şi le delegăm responsabilitate mare. Dacă nu îşi exercită responsabilitatea, avem dreptul să ne enervăm pentru salarii. Indignarea automată nu ne ajută la nimic. Noi, contribuabilii, ar trebui să ne aşteptăm ca geniile de la Coco-chestii să facă politici de dezvoltare a pieţei, respectiv a bursei. Să se agite să aducă aici companii mari din afară, de pildă. Să vadă de ce nu vin mai mulţi investitori şi de ce la bursa din Bucureşti se tranzacţionează acţiuni la nivel de Zambia, deşi sîntem cea mai mare ţară europeană din zonă, după Polonia. Şi după ce au văzut, să ia măsuri de ajutare şi de ajustare a pieţei. În loc de asta, contabilii de acolo şi-au văzut rolul ca pe un fel de controlori de tren: ia să vedem, Didina are bilet?

Ce ar fi trebuit să se întîmple acum? Parlamentul ar fi trebuit să ia la rost Coco-chestiile, pentru că pieţele pe care le supraveghează sînt nişte pitici faţă de potenţialul economic al regiunii. Mi se va spune: domnule, dar ei doar supraveghează. Fals. Ei au în grijă o halcă din economie. Cînd eşti plătit cu de la două Dacii în sus pe lună, trebuie să iei decizii, nu să lingi hîrtii. Trebuie să-ţi stabileşti obiective de policy şi să le urmăreşti, nu să pui ştampile. Pentru ce au făcut aceste Coco-chestii pînă acum, puteam plăti cu 250 de euro un absolvent de la Tărăclia, care să aibă grijă ca Didina să nu-l abuzeze pe Gigel, şi basta.

Deci nu aducerea sub aceeaşi umbrelă a geniilor de la Coco-chestii era urgenţa noastră, ci faptul că geniile astea nu sînt deloc genii şi ne costă mai mult decît fac. Lasă că aveam de mult dovezi palpabile că geniile respective sînt politruci de joasă speţă. Cea mai celebră era Dorina Mihăilescu. Doamna – o necunoscută publicului – e faimoasă printre jurnalişti de pe vremea cînd era biciul infractorului condamnat Adrian Năstase. Se ocupa oficial de relaţiile cu presa, la cabinetul prim-ministrului Năstase. Neoficial, se ocupa de călcat ziariştii pe gît. Cine nu era cuminte se trezea cu telefoane la redactorul-şef de la „Dorina“. Căruia i se amintea că lui Adrian nu îi place să se vorbească despre x chestie, ştii tu, dragă! Iar Adrian avea instrumente de convingere a unor redactori-şefi care erau şi manageri. „Dorina“ şi telefonul de la ea erau sfinte prin presă. Ca o recompensă, a fost numită unul dintre geniile plătite să supravegheze piaţa de capital. Cînd Cristian Sima a fugit din ţară (cu banii altor genii) şi s-a pus pe destăinuiri, a povestit cum avea probleme cu CNVM, dar a vorbit cu Viorel Hrebenciuc, care a vorbit cu Dorina. Şi s-a rezolvat. Într-o ţară în care bursa chiar conta pentru economie, asta ar fi trebuit să producă un scandal monstru. Adică un telefon de la Viorel către Dorina rezolvă lucrurile? Văleu! Poate că Sima nu e tocmai cel mai credibil martor, dar o bănuială că bursa e mînărită de supraveghetor ar trebui să fie lămurită rapid. Anchetă parlamentară e puţin lucru. În loc de asta, Parlamentul face comisie de anchetă pentru DNA – se pare că afectează grav dreptul omului de a fi corupt. Pentru Viorel şi Dorina – nici o anchetă, tăcere completă. A, ca să vă enervez şi mai rău: în 2011, Dorina primea un salariu lunar de 13.600 din banii dumneavoastră. Euro, nu lei.

Ce a făcut Parlamentul nostru acum, în loc să ia geniile la întrebări? (Parlament care îşi reconfirmă faima de cea mai ineptă instituţie de control din România – o spun din nou, cu amărăciune faţă de reprezentanţii legitimi ai poporului român.) Parlamentul a zis: ia să vedem cîte genii cu salarii uriaşe avem la Coco-chestii? Şi le-au numărat: şapte genii la CNVM, cinci la SDDPA şi alte şapte la CSA. Cu totul, 19. Proiectul de lege prevedea 15 genii la noua instituţie. Parlamentul a zis: hai să punem 17, să nu rămînă prea multe genii fără coledzi.

Adică am avut trei instituţii defecte, cu cîţiva oameni, iar Parlamentul s-a gîndit să facă una singură, cu mai mulţi oameni. Genial! Apoi, i-au numit cam pe aceiaşi. Evident, Dorina e acolo. Şi cam tot geniile de pînă acum au fost revotate. În fruntea lor, a fost reşapat Dan Radu Ruşanu, un geniu economic de la liberali. Ca să fie totul pe faţă, şi-au dat seama că Ruşanu era incompatibil, pentru că ar fi trebuit să controleze firmele nevestei şi ale fiicelor. S-a rezolvat schimbînd legea – gata, acum nu mai e incompatibil legal.

Serios, această serie de decizii inepte chiar se întîmplă. Iar marele scandal este nivelul salarizării. Ziarişti care salivează şi ei după salarii mari, fără nici o obligaţie, scandalizează poporul: cum e posibil aşa ceva, să plătim atîţia bani unor oameni? Întrebarea e greşit orientată. Corect ar fi: cum e posibil să plătim atîţia bani unor oameni, degeaba?

Evident, soluţia ar fi trimiterea la sapă a tuturor celor care au umplut pînă acum cele trei Coco-chestii. Apoi, dacă vrem musai să facem o singură autoritate de control, singurul argument real e să facem economii la salariu, altfel, autoritatea unică rezolvă o problemă pe care nu o avem. Adică e ca apa sfinţită: nici nu strică, nici nu ajută. Dar tocmai asta nu face noua lege: nu reduce salariile pentru că preia aproape ca atare funcţiile baban plătite. Iar un consiliu de 17 va funcţiona chiar şi mai prost decît cele trei consilii mai mici, de cîte cinci şi şapte persoane. Cînd Viorel îi va da telefon Dorinei, să vezi complicaţii să strîngi voturile de majoritate. Schimbarea legii cît să se potrivească afacerilor familei Ruşanu arată că nu există nici măcar ruşinea de a face mînăreli pe sub masă. Dacă şeful suprem al controlului pieţei îşi aranjează legea cu mîna, ca să se pupe cu afacerile de familie, ce semnal primeşte fiecare broker din piaţă? Evident că legea e o barieră la care se opresc doar viţeii. Să vezi acum ce vor preveni cele 17 genii, cu Ruşani în frunte, la următoarea criză. Staţi liniştiţi!

facebook.com/Cristian.Ghinea.CRPE

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

medicamente jpg
Exportăm medicamente ieftine, importăm medicamente scumpe. România, la un pas de o criză farmacologică
România se confruntă cu un deficit semnificativ în comerțul internațional cu produse farmaceutice, deoarece exportă medicamente ieftine și importă, în schimb, produse farmaceutice costisitoare.
mana copil spital jpeg
Am intrat în sezonul bolilor digestive. Camerele de gardă sunt pline. Medic: „Spălați pepenii înainte de a-i mânca!”
Medicii semnalează în aceste zile o creștere a numărului de toxiinfecții alimentare mai ales în rândul copiilor. Îmbolnăvirile apar, ca în fiecare an, mai ales în perioada concediilor la mare și la munte, acolo unde românii consumă alimente, multe dintre ele, infestate cu bacterii.
Violență domestică   shutterstock jpg
Doar 57 de victime ale violenței domestice din 6.800 au cerut ajutor. Motivele pentru care acestea se ascund de autorități
În doar două săptămâni, pe linia verde pentru victimele violenței domestice s-au înregistrat 6.843 de apeluri, însă doar 57 de victime și-au dat acordul ca autoritățile să se sesizeze. Asta pentru că se tem de judecata celorlalți sau pentru că au avut experiențe negative cu instituțiile statului.
ana birchall foto Facebook jpg
Profil de candidat. Ana Birchall, fosta ministră a Justiției cu doctorat la Yale și o avere uriașă
Ana Birchall, fostă ministră a Justiției, a anunțat în iunie 2024 că va candida ca independent la alegerile prezidențiale care urmează să aibă loc în luna noiembrie.
stema regala galeria arta pitesti foto cj arges jpg
O bijuterie arhitectonică a României, restaurată din temelii. Picturi-unicat ascunse de comuniști sub ipsos și vopsea, scoase la iveală
După cinci ani de restaurări, Galeria de Artă „Rudolf Schweitzer – Cumpăna” din Pitești își va recăpăta strălucirea de odinioară. Aceasta este una dintre cele mai frumoase galerii de artă din România și din Europa de Est.
cluj daniel david rector ubb. foto arhiva ubb
Ghid pentru alegerea președintelui perfect. Daniel David: „România are trei categorii de politicieni”
Cei mai mulți lideri din țară sunt „disperați după funcții și candidaturi, chiar atunci când nu au șanse sau justificare rațională” – susține psihologul Daniel David, rectorul UBB. El a realizat un ghid simplu care ne ajută să alegem un om de stat drept viitor președinte.
Donald Trump FOTO EPA-EFE
Planul Ucrainei de a supraviețui reîntoarcerii lui Donald Trump la Casa Albă
Kievul nu este sigur la ce să se aștepte de la o eventuală președinție Trump, dar speră la mai bine.
racheta atacms
Ce învață dușmanii Occidentului din războiul din Ucraina
Țările NATO, inclusiv SUA, adună o mulțime de informații utile din războiul din Ucraina. Dar și cei mai mari susținători ai Rusiei, cum ar fi Iranul, China și Coreea de Nord, învață și din acest conflict.
prospecte medicamente jpg
Combinații periculoase de medicamente. Cum ne putem distruge ficatul fără să știm
Două sau mai multe medicamente luate în același timp, „după ureche” ar putea avea efecte secundare grave, atrag atenția specialiștii. Iar pentru preveni astfel de incidente, un farmacist a explicat care sunt cinci dintre cele mai periculoase combinații.
image
Cine este cu adevărat noua iubită a lui Alex Bodi. Caterina l-a cucerit până și pe Abdul al faimoasei Andreea Bostănică
Caterina Ciorbă este noua iubită a lui Alex Bodi, însă nu e chiar străină de lumea showbiz-ului românesc, chiar dacă e o prezență discretă și nu a apărut până acum în peisajul monden. MIlionarul din Mediaș s-a despărțit de Ema Uta și și-a oficializat relația cu frumoasa moldoveancă de peste Prut, cu care are o relație de câteva săptămâni. Actualitate.net are informații de ultimă oră despre șatena cu care Alex Bodi a început o nouă relație de iubire.
image
Este oficial, o să avem Jocurile Olimpice de E-sports în 2025!
Comitetul Internațional Olimpic (CIO) a decis să creeze Jocurile Olimpice de Esports, cu prima ediție programată în 2025 în Arabia Saudită. Decizia a fost aprobată în unanimitate în cadrul celei de-a 142-a sesiuni a CIO din Paris.
image
Elveția schimbă regulile: Software-ul guvernamental va fi public și open source
Elveția a făcut un pas semnificativ prin adoptarea „Legii federale privind utilizarea mijloacelor electronice pentru îndeplinirea sarcinilor guvernamentale” (EMBAG). Această lege impune ca tot software-ul dezvoltat sau utilizat de sectorul public să fie open source, cu excepția cazurilor restricționate de drepturi terțe sau preocupări de securitate.