Freakonomics loveşte din nou

Publicat în Dilema Veche nr. 362 din 20 - 26 ianuarie 2011
Dictatori vs islamişti? jpeg

De ce locuiesc traficanţii de droguri cu mamele lor? Uite o întrebare despre care nu ştiaţi că vă chinuie. Şi răspunsul este simplu: pentru că industria drogurilor seamănă foarte mult cu Hollywoodul. Adică doar foarte puţini din vîrf fac bani buni, restul se ratează şi trăiesc din bani foarte puţini, sperînd că vor da, la un moment dat lovitura. Deci, cei mai mulţi traficanţi de droguri locuiesc cu mamele lor pentru că pur şi simplu nu au bani să plece de acasă, cîştigă mai puţin decît salariul minim pe economie. Pe economia americană, că de aia vorbim. Era chiar atît de simplu. Dar pentru a veni cu acest răspuns, un sociolog a trăit o vreme printre traficanţi, un traficant i-a dat registrul contabil al bandei sale, sociologul a cerut ajutorul unui economist, şi au publicat împreună un articol academic. Mai tîrziu economistul s-a combinat cu un jurnalist şi au scris împreună o carte pe care au numit-o Freakonomics. Care carte e plină de întrebări de acest gen, la care cei doi răspund şi fermecător şi solid argumentat statistic. Drept urmare, cartea a vîndut milioane de exemplare şi încă mai vinde, pentru că încă o văd prin librăriile englezeşti (prima ediţie a apărut în 2005). Sincer să fiu, nu ştiu sigur dacă a apărut în română pentru că am citit-o în engleză, dar aş paria că a apărut, dat fiind că tocmai am dat gata în română volumul al doilea. Şi pentru că nu se putea inventa un titlu la fel de bun, pe principiul filmelor gen Bruce Lee se întoarce i s-a spus simplu: Superfreakonomics (Steven D. Levitt şi Stephen J. Dubner, Editura Publica, 2010). Cu un subtitlu care nu te poate lăsa indiferent: Răcirea globală, patriotismul prostituatelor şi motivele pentru care teroriştii-kamikaze ar trebui să-şi facă asigurare de viaţă.

Deci, pentru cine a citit prima carte, luaţi-o musai şi pe asta. Pentru cine nu a citit prima carte, începeţi cu care vreţi, se pot citi şi invers. Seria „Freakonomics“ e cel mai mare succes la public al unui gen de economie care a cunoscut o dezvoltare explozivă în ultimii ani: economia comportamentală. Adică nu ne mai interesăm de trenduri macro (care sînt şi plicticoase şi seamănă mai mult cu vrăjitoria decît cu ştiinţa), ci de motivaţii individuale – ce îi motivează pe oameni să facă alegerile pe care le fac. Am mai scris aici despre cărţi din această serie (Dan Ariely şi a lui teorie a iraţionalităţii predictibile, ulterior tradusă tot la Publica, sau despre Tim Harford şi a lui The Undercover Economist).

Deci, la ce întrebări despre care nu ştiam că ne chinuie răspunde Superfreakonomics? De pildă: dacă bei la o petrecere undeva aproape de casă, e mai bine să te duci acasă pe jos sau să conduci? Desigur, răspunsul corect este că prietenii tăi nu ar trebui să te lase să conduci băut. Dar răspunsul corect statistic este că ar trebui să conduci, pentru că ai de opt ori mai multe şanse să mori lovit de maşină dacă mergi beat pe marginea şoselei decît să mori într-un accident fiind beat la volan. Da, ştiu că nu e moral, dar asta zice statistica. Apoi, mai aflăm că, la începutul secolului trecut, un newyorkez avea şanse mai mari să moară într-un accident provocat de cai decît are un newyorkez din zilele noastre să fie călcat de maşină. Ca să nu mai zic de mirosul bălegarului, care făcea oraşele insuportabile. Motiv pentru care apariţia automobilului a fost salutată ca un progres imens: în sfîrşit un mijloc de transport urban curat şi nepoluant, spre deosebire de cai. Motiv pentru care încălzirea globală trebuie analizată la rece şi dezbătută orientat spre soluţii, nu catastrofic şi cvasireligios. Dar nu zic mai multe, că iar se trezesc vigilenţii încălzirii globale să mă pună pe lista de negaţionişti, deci îi las să se enerveze citind cartea.

În caz că vă întrebaţi, aflaţi că absenţele provocate de menstruaţie explică exact 14% din diferenţa de salarii dintre bărbaţii şi femeile care lucrează în sectorul bancar. Dar asta e aşa, o introducere la o analiză mult mai profundă despre industria prostituţiei. Acelaşi sociolog interesat de traficanţii de droguri a mai comis un studiu: a inventariat cu minuţiozitate mecanismul economic al prostituţiei din Chicago. De unde rezultă nişte date profund tulburătoare, de genul: sexul cu prezervativ este în medie cu 2 dolari mai ieftin decît cel fără; prostituatele cîştigă în medie cu 20% mai mult sîmbăta decît vinerea (cererea e mai mare, preţul flexibil); un alb este taxat în medie cu 9 dolari mai mult decît un negru, pentru aceleaşi servicii (preţul se adaptează la clienţi); poliţiştii primesc discounturi şi gratuităţi, astfel încît o prostituată are şanse mai mari de a face sex cu un poliţist decît de a fi arestată de un poliţist. În fine, o analiză la nivel istoric pe subiect arată că progresul nu a însemnat mare brînză pentru prostituate, care acum cîştigă mult mai puţin în medie decît acum un secol. De ce? Cererea a scăzut dramatic după revoluţia sexuală, oferta de sex gratuit e mult mai mare, deci bărbaţii merg mai puţin la prostituate.

Dar feministele şi „încălziştii“ globali nu vor fi singurii enervaţi de cartea asta. Se vor enerva şi doctorii. Cică dacă ai ceva afecţiuni uşoare e mai bine să nu te duci la doctor, pentru că şansele de a lua ceva infecţie spitalicească, de a primi ceva tratament greşit sau pur şi simplu, să fii speriat degeaba sînt mult mai mari decît dacă ignori problema. Desigur, dacă ai ceva grav e mai bine să te duci la doctor, deşi, statistic vorbind, ajutorul primit nu e mare scofală. A, şi dacă tot e să-i enervăm pe doctori, veţi afla cît de greu le-a fost americanilor să îi convingă pe medici să se spele pe mîini. Iar dacă aveţi o problemă morală cu transplanturile unde donatorul primeşte bani, o să aflaţi că din punct de vedere economic nu are sens, ba chiar că cea mai liberală ţară din lume în domeniu este… Iranul, care a legalizat piaţa asta şi a rezolvat problema.

Veţi mai afla că există unii oameni care plănuiesc să rezolve problema încălzirii globale (da, autorii tot comit chestii anti-Al Gore în mai multe capitole separate) reproducînd efectele unor erupţii vulcanice, adică urcînd foarte sus în atmosferă anumite gaze. Şi apoi cum un experiment de laborator pe maimuţe a înregistrat primul caz de prostituţie din lumea animalelor (da, autorii chiar sînt obsedaţi de sexul pe bani, sau pe struguri în cazul maimuţelor).

Poate am fost uşor tabloid în modul în care am recenzat cartea asta, dar nu m-am putut abţine. Serios vorbind acum, e o carte care se cere citită pentru că e o carte profundă. Se vor enerva unii şi alţii, dar pînă la urmă cei doi arată o empatie profundă faţă de natura umană: nu o judecă, nu vor să o schimbe, vor să o explice. Şi sînt convinşi că economia comportamentală poate face asta. Drept urmare, vă mai dau un argument economic: daţi banii pe cartea asta şi veţi avea o grămadă de poveşti inteligente şi fascinante cu care să întreţineţi conversaţia la bere sau la agăţat.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Serbia pune Euro 2024 pe jar: amenințare cu retragere după un scandal exploziv
Turneul final din Germania poate intra în istorie din motive nedorite.
image
Cum au terorizat șapte indivizi o femeie timp de doi ani, ca să le cedeze un teren
Joi dimineaţă, la şase adrese din Ploieşti au avut loc descinderi ale mascaţilor, care au condus la sediul poliţiei, pentru audieri, şapte indivizi care, vreme de doi ani, au făcut presiuni asupra unei femei, cu scopul de a intra în posesia terenului acesteia.
image
Copil cu sindrom Down, exclus de la serbarea de final de an. „Singurul necostumat a fost Vladimir”. Replica educatoarelor
Este anchetă la o grădiniță din Gorj după ce mama unui copil cu sindrom Down a scris pe Facebook că fiul ei a fost discriminat la serbarea de final de an.

HIstoria.ro

image
Când au apărut primele bănci din Țara Românească
Pe măsură ce viața economică a Țării Românești se dezvoltă, apar numeroase proiecte și încercări pentru organizarea instituțiilor naționale de credit. Î
image
Cum a fost păcălit Hitler: Fortitude
Nicio operațiune militară din istoria celui de-Al Doilea Război Mondial nu a beneficiat de un nivel extrem de ridicat de securitate operațională, implicând ample și complexe acțiuni de înșelare militară și inducere în eroare a inamicului (incluzând aici manipularea, intoxicarea).
image
Iuliu Maniu interceptat de Siguranță la ordinul lui Armand Călinescu
În 1932 Armand Călinescu e subsecretar de stat la Interne. La 5 decembrie el se mărturisește Jurnalului, ținut zilnic și pe ascuns: