Flux ┼či reflux ├«n legisla┼úia antiterorist─â

Publicat în Dilema Veche nr. 571 din 22-28 ianuarie 2015
Rom├ónia ┼či negocierile comerciale UE ÔÇô SUA (I) jpeg

Abdullah al-Kidd a fost re┼úinut de FBI ├«n 2003 ├«n calitate deÔÇŽ martor. Al-Kidd e un american convertit la islam, care, dup─â numele ales, fie e fiul unuia pe care ├«l cheam─â Kidd, fie a g─âsit o form─â haioas─â de a combina islamul ┼či filmele cu karate. FBI a folosit o formul─â legal─â ciudat─â: nici nu l-a arestat oficial, dar nici nu l-a eliberat. L-a declarat martor important, o solu┼úie folosit─â ├«n cazul re┼úelelor b─ânuite de terorism, unde statul vrea s─â se asigure c─â martorul nu dispare ├«nainte de a depune m─ârturie. Al-Kidd a fost ┼úinut 16 zile ├«ntr-o celul─â cu lumina permanent aprins─â, din cauza c─âreia nu putea s─â adoarm─â. A fost apoi eliberat. Cazul s─âu a fost preluat de un ONG celebru, care se ocup─â cu drepturile omului ┼či a pornit un proces ├«mpotriva FBI. Recent, statul american ┼či agentul FBI au fost condamna┼úi s─â pl─âteasc─â desp─âgubiri de 385.000 de dolari ┼či s─â-i cear─â scuze lui Abdullah al-Kidd. Povestea asta e relevant─â pentru modul ├«n care democra┼úiile se raporteaz─â la terorism ┼či la lupta cu el. Vorbeam s─âpt─âm├«na trecut─â despre oscila┼úiile opiniei publice: cere m─âsuri dure dup─â c├«te un atentat, apoi se ru┼čineaz─â ┼či cere retrageri. Ru┼činarea are ni┼čte declan┼čatori ÔÇô presa, ONG-urile ┼či judec─âtorii. Probabil c─â dup─â 9/11, ideea de a re┼úine martori care pot face parte din re┼úele teroriste p─ârea o banalitate. Dar dac─â FBI ar trebui s─â pl─âteasc─â 385.000 de dolari fiec─ârui martor pe care ├«l re┼úine, ar da faliment. ┼×i, mai ales, dac─â agentul FBI pl─âte┼čte ┼či el personal o parte din desp─âgubire, colegii lui se vor g├«ndi: dar de ce s─â-mi risc eu ipoteca pentru c─â societatea vrea ceva, dar apoi se r─âzg├«nde┼čte?

Deci, dup─â un asemenea atentat, vedem un flux de m─âsuri dure (legi, reguli, proceduri) antiterorism. Apoi, ├«n anii care urmeaz─â, vedem refluxul: o bun─â parte dintre m─âsuri desfiin┼úate de justi┼úie, presa se ├«ntoarce ├«mpotriva serviciilor ┼či promoveaz─â o agend─â prolibertate. P├«n─â la urm─âtorul atentat. Cred c─â ar trebui s─â accept─âm aceast─â bizarerie ca parte din via┼úa unei societ─â┼úi democratice. Ne lupt─âm cu demonul terorismului f─âr─â a renun┼úa la libert─â┼úi. Instabilitatea legislativ─â e inevitabil─â.

Acum tr─âim ├«n plin flux post-Paris. Mi-a fost destul de greu s─â urm─âresc ┼čtirile despre noi m─âsuri antitero, pentru c─â e o adev─ârat─â frenezie, cea pe care am anticipat-o ├«n editorialul trecut: guvernele ┼či parlamentele vor s─â arate opiniei publice indignate c─â fac ceva. Belgia, Fran┼úa, Marea Britanie s├«nt deja destul de avansate cu noi pachete de legisla┼úie, ┼či diverse guverne propun m─âsuri legislative la nivel european. Ca la fiecare flux antitero, cei care fac agenda s├«nt mini┼čtrii de interne, ┼čefii poli┼úiilor na┼úionale ┼či ┼čefii serviciilor de securitate. ├Än mod evident, ace┼čti oameni str├«ng pachete de frustr─âri (cazuri blocate din cauza restric┼úiilor democratice) ┼či le servesc deciden┼úilor dup─â fiecare asemenea criz─â. S├«nt ┼či ei parte din joc.

De aceast─â dat─â, problema principal─â care se cere tratat─â este statutul de cet─â┼úeni al islami┼čtilor. Vorbim de c├«teva mii de cet─â┼úeni europeni (mult mai pu┼úini americani) care au fost ├«n Siria ┼či acum s-au ├«ntors, radicaliza┼úi ┼či antrena┼úi. De altfel, pre┼čedintele Hollande a spus c─â regret─â decizia occidentalilor de a nu interveni ├«n r─âzboiul civil din Siria ÔÇô ┼či are dreptate. A fost la┼čitatea pre┼čedintelui Obama, care a refuzat s─â conduc─â, iar c├«nd a decis, foarte t├«rziu, a fost la┼čitatea colectiv─â a parlamentului britanic, care a refuzat mandatul cerut de premierul Cameron pentru o interven┼úie. ├Än mod nea┼čteptat pentru un socialist francez, Hollande a dat dovad─â de curaj ├«n Mali, unde a fost de ajuns o for┼ú─â de c├«teva mii de francezi pentru a ├«mpiedica nordul ┼ú─ârii s─â devin─â un al doilea stat islamic. Asta ar fi ├«nsemnat un califat similar celui din Siria ÔÇô Irak, ┼či cu o suprafa┼ú─â mai mare dec├«t a Fran┼úei. Faptul c─â Mali-ul islamic nu e acum o ┼čtire zilnic─â arat─â ce poate face o interven┼úie ferm─â ┼či la timpul potrivit. ├Än Siria, interven┼úia nu a existat, iar modera┼úii au fost strivi┼úi ├«ntre dictatorul Assad ┼či islami┼čti, acum practic nu mai exist─â solu┼úie decent─â. Iar dac─â argumentul c─â mor at├«┼úia oameni ├«n Siria nu e ├«n sine suficient, vedem c─â la┼čitatea se pl─âte┼čte ┼či ├«ntr-o analiz─â pur pragmatic─â: califatul a atras cet─â┼úeni occidentali, care acum se ├«ntorc acas─â ┼či devin principala problem─â de securitate a Europei occidentale. Poate c─â po┼úi ignora califatul, dar el nu te ignor─â pe tine.

De unde problema: ce po┼úi face unor cet─â┼úeni ai propriei ┼ú─âri, adul┼úi ┼či vaccina┼úi, care vor s─â mearg─â s─â lupte pentru califat, care se ├«ntorc antrena┼úi ┼či chiti┼úi s─â pedepseasc─â Occidentul pentru tot r─âul din lume (a se citi programele de istorie ┼či antropologie multiculti, pentru detalii)?

├Än toamna trecut─â, guvernul britanic a propus o serie de legi antiterorism, care au creat probleme chiar ├«n coali┼úia de guvernare. Planul a fost blocat ├«n parlament, dar evenimentele de la Paris probabil c─â asigur─â emo┼úia necesar─â vot─ârii. Urmeaz─â alegeri, iar premierul Cameron promite aleg─âtorilor siguran┼ú─â ┼či duritate ├«n fa┼úa terorii. Partenerul s─âu de coali┼úie, Partidul Liberal Democrat, blocheaz─â ├«ns─â legile ┼či promite libertate.

Planul britanic nu e doar unul antiterorism, ci ┼či antiradicalizare. O m─âsur─â ce a st├«rnit controverse este obliga┼úia lucr─âtorilor din cre┼če ┼či din ┼čcoli de a raporta autorit─â┼úilor cazurile ├«n care copiii risc─â s─â fie transforma┼úi de p─ârin┼úi ├«n radicali islami┼čti. ┼×colile s├«nt obligate s─â dezvolte curricul─â pentru ├«mpiedicarea radicaliz─ârii ┼či s─â interzic─â clericilor radicali s─â vorbeasc─â ├«n incinte (aplicabil─â mai ales universit─â┼úilor). Sindicatele profesorilor au protestat c─â guvernul ├«i transform─â ├«n poli┼úi┼čti (un sindicat f─âr─â ceva aer dramatic nu ar mai fi sindicat). Apoi, dac─â planul va fi acceptat de parlament, asiguratorii nu mai au voie s─â acopere recompensele pl─âtite ├«n cazul r─âpirilor.

Companiile care trimit angaja┼úi ├«n zone sensibile pun ├«n contracte o prim─â de asigurare. ├Än cazul ├«n care s├«nt r─âpi┼úi ace┼čti angaja┼úi, familia sau compania pl─âtesc recompensa, care e ulterior acoperit─â de asigurator. Existen┼úa acestui mecanism legal de desp─âgubire arat─â dezvoltarea unei industrii ├«n sine: califatul face bani din r─âpiri, avem deja contracte-cadru, avem asiguratori, avem proceduri. Guvernul britanic dore┼čte desfiin┼úarea acestei industrii, dar asiguratorii britanici au protestat deja, spun├«nd c─â guvernul a ├«n┼úeles gre┼čit cum func┼úioneaz─â industria ┼či c─â oricum firmele britanice s├«nt dezavantajate fa┼ú─â de competi┼úie.

P├«n─â la a rezolva problema jihadi┼čtilor care acum s├«nt la cre┼č─â, guvernele au ├«ns─â de decis ce fac cu cei care au absolvit ┼čcolile terorii. ├Än Germania exista deja o lege prin care li se poate ridica pa┼čaportul celor care doreau s─â lupte ├«n r─âzboaie suspecte, acum li se va putea confisca ┼či buletinul. ├Än Marea Britanie, guvernul propune ca cet─â┼úenilor suspecta┼úi de terorism s─â li se suspende pa┼čaportul timp de doi ani, pentru a nu se putea ├«ntoarce acas─â. ├Än legile franceze deja votate ├«n toamn─â se prevede faptul c─â li se poate ridica pa┼čaportul celor care apar┼úin unor re┼úele teroriste. S├«nt aici dou─â probleme majore: privarea de drepturi ┼či aplicarea. Cum pot dovedi serviciile de securitate c─â X merit─â s─â-i fie ridicat pa┼čaportul f─âr─â a deconspira modul ├«n care ├«l supraveghea? Iar dac─â deja statul ┼čtie at├«t de multe despre X, e destul s─â confi┼čti pa┼čaportul ┼či s─â-l la┼či liber? ┼×i, evident, c├«nd vorbim despre mii de suspec┼úi, supravegherea va fi dificil─â. Apoi, dac─â refuzi unui cet─â┼úean britanic intrarea ├«n ┼úar─â, unde va sta? Retragerea cet─â┼úeniei este ilegal─â, potrivit unei conven┼úii interna┼úionale, deci ce face Marea Britanie e o ┼čmecherie: nu ├«i retragem cet─â┼úenia, doar ├«i vom desfiin┼úa pa┼čaportul timp de doi ani? ┼×i ce va face individul respectiv doi ani? Este obligat─â Turcia (unde probabil va fi blocat c├«nd ├«ncearc─â s─â ias─â din Siria) s─â ├«l ┼úin─â doi ani pe banii ei? Vom avea nenum─ârate conflicte ├«ntre ┼ú─âri dac─â Marea Britanie aplic─â aceast─â propunere. Apoi, e greu de implementat ┼či m─âsura ├«mpiedic─ârii de a pleca. Amedy Coulibaly (al treilea terorist ├«n cazul Charlie) transporta oameni la Madrid, de unde plecau spre Turcia, cu destina┼úia Siria. Pare simplu de supravegheat filiera, dar cine a fost ├«n imensul aeroport din Istanbul ┼čtie c─â nu e a┼ča: acolo este hub-ul regional pentru tot Orientul Mijlociu, mul┼úi dintre pelerinii spre Mecca vin din Africa p├«n─â ├«n Indonezia, ┼či trec prin Istanbul. Acolo e locul ideal pentru pierdut urma. A pleca spre Istanbul nu e semn c─â vrei s─â ajungi ├«n Siria, deci destina┼úia Istanbul nu spune nimic.

Belgia se mi┼čc─â cel mai repede ┼či a propus deja ├«nghe┼úarea averilor ┼či retragerea cet─â┼úeniei celor care au plecat s─â lupte ├«n Siria. Avem, deci, dou─â propuneri care par de bun-sim┼ú, dar care pun sub semnul ├«ntreb─ârii dou─â principii fundamentale ale statului de drept: cet─â┼úenia (care e inviolabil─â) ┼či averea (care e inviolabil─â dac─â a fost dob├«ndit─â cinstit). Ce face Belgia e s─â schimbe chiar principiile ├«n sine, ┼či noua logic─â ar suna la modul urm─âtor: islamismul este o amenin┼úare at├«t de mare, ├«nc├«t devine acceptabil ca pentru aceast─â spe┼ú─â s─â facem excep┼úie de la principii fundamentale. Cu alte cuvinte, dac─â e┼čti islamist ┼či ├«┼úi declari loialitatea Statului Islamic, atunci nu mai meri┼úi cet─â┼úenia belgian─â. La fel, a fi islamist presupune ca statul belgian s─â nu ├«┼úi mai acorde protec┼úia legal─â a averii, ci dimpotriv─â, s─â ┼úi-o confi┼čte, f─âr─â a avea leg─âtur─â cu modul ├«n care ai dob├«ndit-o, ci doar cu ac┼úiunile tale prezente. C├«t─â munc─â pentru avoca┼úi ├«n anii ce vin!

Evident, atunci c├«nd statele membre UE se pun pe f─âcut chestii, o bun─â parte din idei se refer─â la ce ar trebui s─â fac─â UE. Doar c─â UE se mi┼čc─â mereu mai greu, a┼ča c─â acest flux de m─âsuri ┼či idei antitero vine peste r─âzboaiele ne├«ncheiate din fluxurile ┼či refluxurile precedente. Se ├«nt├«mpl─â cam a┼ča: dup─â ceva atentate, statele membre cer Comisiei s─â ac┼úioneze. Sub mandatul Consiliului, Comisia propune ceva. Propunerea ajunge ├«n procesul legislativ de codecizie Consiliu ÔÇô Parlament.

Consiliul (unde de aceste probleme se ocup─â mini┼čtrii de interne) agreeaz─â m─âsuri dure. Parlamentul e de obicei mai liberal, dar e destul de instabil. Uneori, c├«te o mare coali┼úie populari ÔÇô sociali┼čti trece m─âsurile agreate cu Consiliul (a┼ča a fost cu directiva privind reten┼úia datelor, a┼ča-numita directiv─â Big Brother, la care sper s─â revin s─âpt─âm├«na viitoare, pentru c─â face valuri ├«n Rom├ónia). Atunci c├«nd vorbim de flux, imediat dup─â vreun atentat, tab─âra prosecuritate e deci compus─â din Consiliu + majoritatea populari ÔÇô sociali┼čti ├«n Parlament. Comisia se chinuie s─â vin─â cu o propunere pe placul acestei majorit─â┼úi, dar nu foarte prosecuritate, pentru c─â Comisia ┼čtie bine c─â urmeaz─â refluxul.

Adic─â, Consiliul uit─â de aceast─â prioritate (pentru c─â intervin alte urgen┼úe na┼úionale, de obicei criza economic─â), majoritatea populari ÔÇô sociali┼čti din Parlament uit─â de ├«n┼úelegeri, iar agenda Parlamentului ├«ncepe s─â fie f─âcut─â de grupurile minoritare, dar cu o orientare prolibertate vehement─â (grupul liberal, grupul verde, comitetul LIBE). A┼ča se face c─â, la reflux, Parlamentul devine o institu┼úie de blocaj contra Consiliului ÔÇô exact ca ├«n cazul datelor privind pasagerii aerieni. Acum, c─â asist─âm la un nou flux, probabil presiunea pe Parlament va cre┼čte, se va reface alian┼úa populari ÔÇô sociali┼čti ┼či vor vota rapid schimbul de date aeriene ┼či probabil alte m─âsuri.

facebook.com/Cristian.Ghinea.CRPE

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Dincolo de costul ╚Öi eficien╚Ťa sanc╚Ťiunilor interna╚Ťionale
Sanc╚Ťiunile ├«mpotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de c├«nd m─â ┼čtiu, ├«ntre ascez─â ┼či l─âcomie, ├«ntre Yoga ierbivor─â ┼či Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, c─â ne-a╚Ťi speriat, bat─â-v─â s─â v─â bat─â....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
P├«n─â la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semn─âturi de sus╚Ťinere, din toate col╚Ťurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta ├«ngust─â ╚Öi elegant─â, bra╚Ťele ghidonului ╚Öi sunetul pe care ├«l scotea noul scuter ├«l asem─ânau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristic─â metafizic─â
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta at├«t de grav o genera╚Ťie, retez├«ndu-i pofta de a tr─âi?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Longevivi
Adjectivul ÔÇ×longevivÔÇŁ este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lung─â a unei vie╚Ťi umane, ci ╚Öi pe aceea a unei activit─â╚Ťi oarecare ├«ndeplinite de o persoan─â.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred c─â ├«n ╚Öcoli institu╚Ťia psihologului ╚Öcolar ar trebui s─â capete o mult mai mare vizibilitate ╚Öi importan╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Mai exist─â ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Exist─â o teorie imbecil─â conform c─âreia la stadion po┼úi face mai orice, ÔÇ×nu s├«ntem la teatruÔÇť, e bine s─â existe un loc unde s─â se descarce fl─âc─âii.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Turismul ne e str─âin
Mori╚Öca merge oricum ╚Öi mereu apar al╚Ťi clien╚Ťi fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce lipse╚Öte pe pia╚Ťa politic─â
Tejghelele vie╚Ťii noastre politice, de╚Öi multicolore ├«n aparen╚Ť─â, s├«nt, de fapt, goale.

Adevarul.ro

image
Vacan┼úe de co┼čmar pentru zeci de mii de turi┼čti bloca┼úi ├«ntr-o sta┼úiune. O familie sus┼úine c─â trebuie s─â dea 26.000 de dolari pentru o s─âpt─âm├ón─â de cazare
Vacan┼úele ├«n ora┼čul turistic Sanya de pe insula tropical─â Hainan┬ádin China au devenit un co┼čmar ├«n acest weekend pentru zeci de mii de turi┼čti care au r─âmas bloca┼úi acolo brusc, dup─â ce autorit─â┼úile chineze au impus lockdown din cauza a peste 1.200 de cazuri de Covid-19.
image
EXCLUSIV B─ârbatul cu probleme psihice care ┼či-a m─âcel─ârit familia, ├«n Arge┼č, nu mai fusese evaluat de o comisie din 2004
B─ârbatul de 53 de ani din comuna arge┼čean─â Bascov care a masacrat cinci membri ai familiei ┼či avea probleme psihice nu a mai fost evaluat de c─âtre o comisie de specialitate de acum 18 ani, legisla┼úia fiind una extrem de permisiv─â.
image
EXCLUSIV Autorul masacrului din Arge┼č sufer─â de schizofrenie. Psihiatrul s─âu: ÔÇ×Avea rela┼úii strict cu familiaÔÇť
Viorel L., b─ârbatul de 53 de ani din comuna arge┼čean─â Bascov care ┼či-a masacrat familia, suferea de mai mult timp de schizofrenie ┼či urma un tratament medical. B─ârbatul nu avea un loc de munc─â ┼či st─âtea ├«n majoritatea timpului ├«n curtea casei, fiind o persoan─â izolat─â.

HIstoria.ro

image
Pacea de la Bucure╚Öti (10 august 1913): ÔÇ×Ne-am jucat de-a Congresul de la VienaÔÇŁ
O surs─â interesant─â despre evenimentele anilor 1912-1913 o reprezint─â ├«nsemn─ârile celor dou─â personalit─â╚Ťi ale Partidului Conservator ÔÇô Titu Maiorescu ╚Öi Alexandru Marghiloman. Jurnalele celor doi sunt caracterizate de un veritabil sincron.
image
Armele dacilor: formidabile și letale
Dacii erau me╚Öte╚Öugari des─âv├ór╚Öi╚Ťi ├«n prelucrarea metalelor, armele f─âurite de fierarii daci fiind formidabile ╚Öi letale. Ateliere de fier─ârie erau ├«n toate a╚Öez─ârile, multe f─âc├ónd unelte agricole sau obiecte de uz casnic, dar un me╚Öter priceput putea foarte u╚Öor s─â fac─â ╚Öi arme.
image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediat─â timp de zece ani ╚Öi apoi cucerit─â de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii R─âzboiului Troiei ar fi fost, conform ÔÇ×IliadeiÔÇŁ, r─âpirea Elenei, cunoscut─â drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus ╚Öi a Ledei.