Fără comentarii
Citatele care urmează sînt ale unor cetăţeni români, participanţi la cîteva focus-grupuri. Urmează să apară într-un raport de cercetare. Iniţial, doream să includ o analiză a lor, dar m-am răzgîndit – cred că vorbesc de la sine.
● Despre familie şi şcoală.
Români: „[Părinţii ne spuneau] să te fereşti, că erau cele cu fuste mari, vezi, mamă, să nu te fure. Peste ani şi ani, s-a dovedit că furau copiii şi îi vindeau în străinătate.“ (economistă, 41 de ani) „Am avut doi colegi, doi băieţi foarte buni. Dar noi fiind fete la părinţi, ne învăţau părinţii să nu avem prieteni ţigani, să fugim, să stăm cît mai la distanţă. Să nu existe amestecul ăsta, să nu-i facem de rîs.“ (juristă, 39 de ani)
Romi: „Trebuia să stăm la trei metri de români, că spuneau despre noi că avem păduchi.“ (ingineră, 43 de ani) / „Noi vrem ca copiii noştri să aibă o legătură cu românii, noi la şcoală eram marginalizaţi.“ (taximetrist, 50 de ani) / „În clasele I-IV a fost mai greu. Cînd ne mai certam, mai spuneau alţi colegi: «Nu te mai juca cu ţiganul!»“ (şomer, 20 de ani) / „Profesorii nu se purtau urît. Colegii. Că erau învăţaţi de acasă, de părinţi: «Nu te juca cu ţiganul!»“ (muncitoare, 43 de ani)
● Despre relaţiile cu ceilalţi.
Români: „Încercăm să-i evităm cît de mult şi, dacă nu intri în contact cu ei, nu ai nici o experienţă neplăcută.“ (profesoară, 37 de ani) / „Acum 30-40 de ani nu erau aşa vizibili ca acuma, nu mă deranjau, acum mă deranjează! Sînt vizibili pe stradă, în RATB şi tot timpul cu un comportament strident şi agresiv. Agresivi verbal şi nu numai; controlorii RATB se fac că nu-i văd, majoritatea ţiganilor merg pe gratis, controlorul evită să întrebe de bilet pentru că ţiganul scoate cuţitul! Asta e realitatea!“ (şomer, 50 de ani) / „Mie, personal, am crescut cu bunicii şi nu mi-au spus nimic, am prieteni de etnie romă, ei sînt mai curaţi moral şi gospodăresc decît unii români. Evident că nu este o pădure fără uscături. Părerea mea e că, avînd o atitudine negativă, îi facem mai răi; deşi şi mie mi-e frică de ei, recunosc că stau cu spray paralizant în geantă.“ (dispeceră, 34 de ani) / „Fraier e ăla care merge cu taximetrist ţigan. Eu nu mă urc.“ (şomer, 50 de ani) / „Cînd să mai facă opt clase dacă fac copii la 12 ani? Au nişte tradiţii şi obiceiuri de Evul Mediu, tradiţiile lor sînt pedofilie în Occident.“ (idem) / „Eu nu am nimic personal cu ei, dar te loveşti de ei şi, implicit, nu poţi să-i mai suferi.“ (economistă, 41 de ani) / „Şi mai ales cînd auzi că nu ştiu ce ţigan a omorît pe nu ştiu cine, parcă îţi vine să te duci să îl omori şi tu pe ăla. Să se termine odată cu ei. Dacă auzi că un român a făcut aşa, te gîndeşti că se duce la puşcărie şi o să regrete toată viaţa ce a făcut.“ (angajată, studii superioare, 34 de ani) / „Nu putem noi să îi schimbăm. Sau putem să îi schimbăm, dar ştii cum, nu? [Răspuns de la alt participant la discuţii: «Să-i omori.»] Să-i omori, da. Sau, mă rog, să aplici nişte legi foarte dure, cum erau pe timpul lui Ceauşescu sau Antonescu. Frate, îi căsăpesc dacă nu fac aşa.“ (asistent manager, 32 de ani) / „Eu, la un moment dat, am stat în Crîngaşi o perioadă, am avut o vecină ţigancă, dar nu am avut probleme cu ea, chiar era singură, bătrînă; avea nevoie de ceva, venea la mine şi o ajutam fără probleme.“ (inginer, 39 de ani) / „Eu am avut doi colegi ţigani, nu m-au jignit niciodată şi am lucrat cinci ani cu ei, aveam o părere bună... erau foarte cumsecade.“ (juristă, 39 de ani) / „Am avut colegi ţigani şi nu am avut treabă cu ei – munceam, munceau. A fost o relaţie bună cu ei. Ne-am mai certat, că nu poate fi doar lapte şi miere, dar a fost o relaţie bună cu ei. Numai că ţiganul e ţigan, cu ei trebuie să te ţigăneşti şi să te comporţi ca atare. Şi să fii mai dur.“ (inginer, 51 de ani) / „Să ştii că un ţigan e mai prietenos decît un român.“ (gestionar magazin, 46 de ani) / „Au un miros aparte, clar. Pot să îşi dea cu orice, cu Dolce&Gabana... Ţiganii, arabii au un miros aparte.“ (dispeceră, 34 de ani) / „Ei abundă de bogăţii de tot felul. Şi un cerşetor. Vreau să vă spun că un cerşetor, aţi văzut şi la televizor: eu muncesc o lună de zile pentru 10 milioane şi bonuri de masă, şi el se duce bine mersi seara la restaurant. Şi eu nu pot să mă duc cu soţia şi cu copilul într-un weekend la munte.“ (tehnician, 41 ani) / „Sînt foarte gălăgioşi. Unde sînt ei, e foarte multă gălăgie.“ (educatoare, 36 de ani)
Romi: „Din păcate, în România, încă mai e ură de rasă între români şi noi, ţiganii; am fost în Anglia şi acolo sînt tot felul de rase şi nu se urăsc.“ (taximetrist, 50 de ani) / „Un român între ţigani poate trăi – invers nu se poate, un ţigan printre români niciodată. Nu are nici o şansă.“ (muncitoare, 44 de ani) / „S-a făcut un studiu că ţiganii vor fi, în 50 de ani, majoritari. Cum dumneavoastră, românii în general, vă bateţi joc de noi, nu ne angajaţi etc., şi noi, la rîndul nostru, dacă o să mai ţinem minte, o să facem, poate, la fel. Dar ţiganul are inimă.“ (frizer, 26 de ani) / „Mă doare sufletul pentru copiii mei şi spun că cel mare, chiar dacă are trei sferturi sînge de român şi are educaţie aparte, copilul meu întotdeauna va fi privit altfel şi nu va putea să se însoare cu o femeie blondă. Că e ţigan. E ca şi cum ai o etichetă pe frunte şi trebuie să o duci pînă intri în pămînt.“ (ingineră, 50 de ani) / „Un român nu are răbdarea unui ţigan, să bată în tabla aia, să îi dea o formă. N-ai să vezi un român fierar, în nici un caz. Dar ţiganul e învăţat să dea acolo în fier pînă iese ce-şi doreşte sufletul lui.“ (idem) / „Poate că noi punem mai mult suflet în tot. Şi în viaţă, şi în moarte, şi în familie. Noi ne tăiem de la noi şi dăm la copii. Pe cînd la ei [n.n. – la români] e invers: să-şi facă, să-şi cumpere.“ (idem) / „Nu o să vezi niciodată un ţigan care să-şi violeze propriul copil. La români vezi o grămadă de cazuri d-astea. La ţigani n-ai să vezi aşa ceva. La noi, familia e un lucru sfînt.“ (frizer, 26 de ani)
● Şanse de angajare
Români: „Dacă le schimbi puţin comportamentul şi stilul de a se îmbrăca, da, îi angajezi.“ (economistă, 41 de ani) / „Am venit de la ţară să mă angajez aici, în Bucureşti – am avut piedici. Sînt olteancă, nu sînt de etnie romă, chiar dacă sînt un pic mai închisă la culoare. Am suferit în viaţă din cauza culorii pielii.“ (funcţionară la vamă, 51 de ani) / „Pînă la urmă, dînsa e un caz special. Ştiţi de ce? E ca la negrii din America, a fost judecată în funcţie de culoarea pielii. Atenţie, nefiind de etnie romă. Asta nu e normal. Ăsta e rasism. Eu m-am aruncat cu «exclus romi», dar acum, după ce am ascultat-o pe dînsa, m-aş informa cînd văd pe cineva de culoare, să nu fie situaţia dînsei, de exemplu. Că aşa, aş acţiona după prejudecăţi. Să nu mă iau după culoarea dînsei, mă uit şi în buletin, să văd dacă este de etnie romă. Dup-aia aş judeca.“ (şomer, 50 de ani) / „Eu am întîlnit persoane care sînt mai creole, deşi nu au nici un fel de accent. Şi întîmplarea a făcut să se ducă [n.n. – să se angajeze] şi i s-a spus: «Nu, îmi pare rău, tu eşti de etnie romă.» Şi ăsta zice: «Băi, scot certificatul de naştere, îţi dau ce vrei tu, cum să îmi spui aşa ceva?» Deci omul nu avea nici o treabă cu ţigănia.“ (dispeceră, 32 de ani)
Romi: „M-a întrebat şi săptămîna trecută la un interviu: «Eşti rom?» Şi i-am răspuns: «Sînt om, ca şi dumneavoastră.» Am lăsat CV-ul, dar nu am mai primit răspuns.“ (şomer, 20 de ani) / „Românii fac ură de rasă, dacă eşti ţigan şi încerci să te angajezi, e greu. Te vede mai brunet şi te trimite acasă.“ (frizer, 26 de ani) / „Eu am fost cu o româncă la interviu. Ea a terminat opt clase, eu – liceul de chimie industrială. Şi aveau nevoie de tehnicieni chimişti. Eu am diplomă. Pe mine nu m-au angajat şi pe ea au angajat-o. E foarte greu. Vorbeşti la telefon că au nevoie şi cînd te văd, te trimit acasă.“ (casieră, 24 de ani) / „La angajări, mai avem noroc cu turcii. Ăia primesc şi negre, şi albe, şi verzi, şi albastre. [rîde]. Cu turcii avem mare noroc.“ (muncitoare, 44 de ani) / „Nici chinezii nu angajează: «Tu ţigan, tu hoţ, pleacă, tu, ţigane!»“ (casieră, 24 de ani)
● Mass-media şi romii
Români: „Le arată toate nunţile, acele ştiri fac rating, ceea ce înseamnă că ăsta e nivelul celor care urmăresc, că dacă nu s-ar uita nimeni, nu ar mai difuza.“ (dispeceră, 34 de ani) / „Cred că naţia lor se uită la emisiunile astea.“ (juristă, 39 de ani) / „Mass-media are rolul să ne informeze, integrare cu forţa nu poţi face. Şi dacă pe ei nu-i interesează, degeaba te chinui.“ (şomer, 50 de ani) / „De ce nu se fac seriale cu maghiari sau cu saşi? Pentru că nu ai de ce să te iei de ei, să-i satirizezi. Neamţul e neamţ şi nu ştie decît muncă şi a ajuns ce a ajuns prin muncă. Pe cînd aici, te iei de unii de care rîzi pentru că nu vor să muncească, e satiră la adresa lor.“ (idem) / „Băsescu, cînd s-a dus la Cioabă, a dat interviu ziariştilor şi a întrebat: «A citit cineva dintre ziarişti poeziile Luminiţei Cioabă?» Există şi o poetă, dar n-a auzit nimeni de ea, numai Băsescu a auzit de ea, nu e Eminescu, nu e Slavici.“ (idem)
Romi: „Se dezbate tot ce e mai rău. Şi atunci, e normal ca copiii români să poarte mai departe steagul ăsta de ură între români şi ţigani. Atunci, e normal ca copiii români să se ferească de noi.“ (taximetrist, 50 de ani) / „De mici, copiii sînt învăţaţi: nu te juca cu... nu umbla cu... Nu ştiu cum s-ar putea mediatiza. Să încerci de la bun început să îi spui unui copil, de cînd se ridică, de cînd face primii paşi, că sîntem egali. Şi eu, şi tu. Sîntem oameni.“ (ingineră, 50 de ani) / „În momentul în care se face o emisiune, ţiganul are numai rol de hoţ, de prost, de incult. Tot ce-i mai urît.“ (taximetrist, 50 de ani)
● Despre telenovela Inimă de ţigan
Români: „Mi s-a părut o combinaţie foarte reuşită între tradiţii, costumaţia lor şi transpunerea lor într-un film.“ (dispeceră, 34 de ani) / „Mie mi se pare că oamenii au început să placă ţiganii după telenovela asta.“ (angajată – studii medii, 31 de ani) / „Eu cred că ei vor să ne obişnuiască cu obiceiurile lor, cu datinile lor, cu comportamentul lor, cu îmbrăcămintea.“ (jurist, 35 de ani) / „Tragedia e alta. Că în seriale de genul ăsta joacă actori gen Gheorghe Dinică, Draga Olteanu-Matei, nişte mari actori, care se compromit jucînd în seriale de genul ăsta.“ (şomer, 50 de ani)
Romi: „Era educativă din două puncte de vedere: să înţeleagă şi românii că pot trăi printre ţigani şi ţiganii să trăiască printre români.“ (profesor, 50 de ani) / „S-a arătat generozitatea unui ţigan faţă de un alt om şi foarte multe datini de care noi nu aveam habar. Foarte multe lucruri pe care nu le ştiam, că nu aveam de unde să le învăţ.“ (ingineră, 43 de ani)
Cercetarea face parte din Proiectul „BEAMS – Breaking Down European Attitudes towards Migrant/ Minority Stereotypes“, care se derulează în 12 ţări membre ale Uniunii Europene, în perioada ianuarie 2013 – ianuarie 2015 şi este implementat în România de către Fundaţia Dezvoltarea Popoarelor.
