Este posibil scenariul "zero probleme cu vecinii"?

Publicat în Dilema Veche nr. 434 din 7-13 iunie 2012
Victime, procurori şi idioţi morali jpeg

● Acum aproape doi ani, cineva de la Kiev îmi aplica un chestionar de expert. Dorea să ştie despre percepţiile asupra Ucrainei în România, parte a unui studiu mai mare despre relaţiile Ucrainei cu vecinii săi. Pe parcursul interviului, m-a lovit de mai multe ori ideea că, deşi oamenii mă consideraseră, nu ştiu cum, expert, de fapt ştiam destul de puţine despre subiectul interviului. Apoi m-a mai lovit ideea că nu e doar vina mea: Ucraina este un non-subiect în România. Ceea ce e paradoxal. E cel mai mare vecin al nostru şi cel mai necunoscut. Ştim mai degrabă vag că avem unele probleme cu Ucraina – minorităţi, Bîstroe – şi că le-am cîştigat ceva platou continental din Marea Neagră la un proces internaţional cu mult tam-tam. Aşadar, dialogul meu telefonic cu Kiev-ul nu s-a prea închegat, oamenii îmi puneau întrebări la care fie trebuia să explic de ce nu e cazul, fie trebuia să dau răspunsuri monosilabice.

● Deci, cînd am primit întrebarea „V-ar interesa să faceţi un forum civic cu Ucraina?“, am zis imediat că da. Ministerul nostru de Externe, prin direcţia de Asistenţă pentru Dezvoltare, şi Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) organizau deja forumuri civice cu Republica Moldova şi cu ţările de la Marea Neagră. Cel cu Ucraina ar fi urmat să fie un adaos la aceste proiecte, parte a tentativei de a relansa relaţia cu această ţară. Mi s-a părut un exerciţiu de succes, dar nu voi insista cu argumente, organizaţia pe care o conduc fiind chiar organizatorul. Participant fiind şi la celelalte două forumuri, mă gîndeam totuşi că prima ediţie a variantei România – Ucraina a avut un plus de noutate. Despre Republica Moldova şi despre zona Mării Negre ştim destul de multe, cu Ucraina trebuie să o luăm de foarte de jos. Astfel, primul gînd a fost să-i sun înapoi pe oamenii de la Kiev – dacă erau interesaţi de imaginea Ucrainei în ţările din jur, ei erau partenerii potriviţi pentru proiect. Şi chiar au fost – Institute of World Policy (IWP) de la Kiev a mobilizat nume importante din ONG-urile şi din presa ucrainene şi le-au adus la Bucureşti.

● Secretarul de stat Bogdan Aurescu a reafirmat sprijinul României pentru semnarea Acordului de Asociere Ucraina – UE în acest an. Ştirea asta a captat atenţia jurnaliştilor, atît din România cît şi din Ucraina. Momentul este important. Acordul este negociat, dar UE refuză semnarea din cauza problemelor politice din Ucraina, mai ales cazul Timoşenco. România, prin vocea lui Bogdan Aurescu, se situează deci interesant în UE, pentru a rămîne într-un dialog constructiv cu Kievul, chiar în contra tendinţei majoritare în UE.

● Nicu Popescu, expert la European Council on Foreign Relations, a fost invitat special la eveniment. Mărturisesc acum că invitarea sa a avut un scop strategic: îl voiam de arbitru. Pregătind acest eveniment, interviuri cu oameni care au avut de-a face cu Ucraina, mulţi mi-au spus că problemele dintre cele două ţări sînt atît de grave şi că imaginea României este atît de manipulată în politica internă ucraineană, încît sigur vor ieşi scîntei. Nu a fost cazul, chiar spre surpriza celor pomeniţi mai sus. Că am creat un cadru constructiv cu o agendă bine ţinută în mînă, că oamenilor le e greu să fie agresivi cu România la Bucureşti – nu ştiu. Dar prezenţa lui Nicu a fost totuşi importantă pentru că a adus o perspectivă de la distanţă şi neutră (e din Republica Moldova, lucrează la Londra şi e principalul expert pentru zona estică al ECFR). Vom publica separat în Dilema veche discursul lui, vi-l recomand cu căldură. Aş pomeni aici numai ce a spus despre stereotipurile reciproce: România este văzută în Ucraina ca un stat aproximativ la fel de corupt şi de nefuncţional ca şi Ucraina, doar că, din motive geopolitice, a avut noroc să intre în UE şi în NATO. Invers, în România stereotipul despre Ucraina: e o Rusie mai mică, un stat care a eşuat în democratizare şi în reforme. Tot Nicu a vorbit despre politica externă multivectorială a Ucrainei – pe româneşte spus: şi cu unii, şi cu alţii. Asta i-a stîrnit pe oamenii din Ucraina.

● Olexiy Haran, director al School for Policy Analysis de la Kiev, a spus că România a avut în plus o orientare clară a elitelor spre Europa, ceea ce nu a fost cazul în Ucraina. Preşedintele actual, Ianucovici, a luat deschiderea spre dialog a UE ca pe un bilet de voie să facă ce vrea în plan intern. Au fost, de fapt, două surprize reciproce – a spus Haran. După alegerea lui Ianucovici, europenii au fost plăcut surprinşi cînd acesta a menţinut cursul proeuropean în negocieri, pentru că avea imaginea unui prorus. Din asta Ianucovici a înţeles că are mînă liberă şi a trecut la un stil mai autoritar. Spre surpriza lui, UE a reacţionat foarte ferm. Liderii europeni (şi preşedintele Băsescu, adaug eu) au boicotat întîlnirea de la Ialta şi au anulat participarea la campionatul european de fotbal. Asta pe lîngă blocarea documentelor de negociere – chestiune importantă, de fond. Haran a mai afirmat, foarte dur, că scenariul de subminare a europenizării Ucrainei a fost scris în Rusia.

● Volodymyr Fesenko, şeful Centre for Applied Political Studies „Penta“, a spus că totuşi multivectorialitatea era inevitabilă pentru Ucraina. O treime din comerţul extern se desfăşoară cu Rusia, o treime cu UE. Există o bună parte a populaţiei (cam 30%) care afirmă în sondaje că doreşte atît integrarea în UE, cît şi integrarea într-o uniune cu Rusia. Deci, multivectorialitatea e inevitabilă. La faza asta – aflat lîngă mine –, Nicu Popescu îmi zice că îşi fac iluzii să creadă că vor intra în UE zicînd că ei sînt şi cu unii, şi cu alţii.

● Discuţii interesante au fost şi pe tema minorităţilor din Ucraina. Unii experţi de acolo au considerat să opiniile din România şi Ungaria cum că Ucraina are o politică de asimilare a minorităţilor nu au bază reală – „pentru că noi în general nu prea avem politici“, a fost unul dintre argumente. Alţii au încercat să explice istoric originea problemei. Sistemul sovietic de învăţămînt a favorizat limba rusă, acceptată de minorităţile etnice ca lingua franca a Imperiului sovietic. Noul stat ucrainean a încercat să înlocuiască statutul privilegiat al rusei cu un statut similar pentru ucraineană, dar în acest proces a schimbat un statu-quo, ceea ce minorităţile nu au fost dispuse să accepte. Deputatul Georgian Pop, preşedinte al grupului de prietenie România – Ucraina din Parlamentul nostru, a îndemnat Ucraina să urmeze exemplul României, care în urmă cu 20 de ani se temea de minorităţi, dar a constatat pe parcurs că acordarea de drepturi pentru minorităţi nu a slăbit statul român, ci l-a întărit. Cred că mesajul a fost receptat.

● Sînt greu de rezumat pe scurt două zile de discuţii, care au oscilat de la unele teoretice, ca cele de mai sus, la sesiuni de lucru concrete între ONG-urile din Ucraina şi cele din România, pe a găsi idei de proiecte comune. Am ajuns la finalul rubricii şi am apucat să zic cam 20% din ce îmi notasem în timpul forumului. Vom publica pe www.crpe.ro o minută în engleză a întregului eveniment. Revin doar la o idee a lui Nicu Popescu. A îndemnat atît România, cît şi Ucraina să urmeze exemplul Turciei. Ankara a ajuns să fie percepută ca un actor regional puternic, şi pentru că a avut o politică explicită numită „zero probleme cu vecinii“. Nu musai închiderea problemelor, ci începerea unui dialog cu fiecare vecin pentru a încerca închiderea problemelor şi disponibilitatea spre concesii. Abia după aceea poţi juca pe scenele mari. La asta, unul dintre ucraineni a replicat că e imposibil să faci aşa ceva cu Rusia: mai trebuie să vrea şi vecinii. Ei bine, România are, la estul său, ca vecin pe Ucraina, nu pe Rusia. Cred că de multe ori alegem să nu vedem diferenţa.  

http://www.facebook.com/Cristian.Ghinea.CRPE

O mare invenție – contractul social jpeg
O iluzie a lui Benjamin Constant
Partitura globalizării, interpretată cu patos în multe universități și în diferite cercuri de activiști din lume, are ca laitmotiv potențialul tehnologiei de a uni oamenii și de a înlătura diferențele de mentalitate, dincolo de granițele politice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Trenul de Luhansk
Dar ce te faci cînd conducerea țării tale decide că statistica poate fi contrazisă? Ajungi în trenul din Luhansk. Împrăștiat pe marginile unei gropi de obuz, ești contradicție inutilă. Atomi restituiți creației pentru reasamblare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Limitele parodiei
Dinaintea unui spectacol mai curînd grotesc, ca acela imaginat de Kremlin în noaptea dinspre 2011, avem dreptul să spunem, ca regina Victoria: „We are not amused!”.
Frica lui Putin jpeg
Unde este Rusia?
Și, în timp ce Putin pretinde în mod fals că Rusia luptă pentru ființa sa națională, Occidentul, uneori fără să-și dea seama prea bine, luptă (prin susținerea Ucrainei) cu adevărat pentru ființa sa morală.
AFumurescu prel jpg
Închiși în societatea deschisă
Noi, ăștia, muritorii de rînd, ne confruntăm, de o bună bucată de vreme, cu o problemă mai degrabă inversă: cum se face că ne simțim închiși într-o societate altminteri declarat deschisă?
Ronald Reagan   NARA   558523 jpg
Regina și președintele
Ploaia s-a oprit. Regina Elisabeta a II-a și prințul Philip s-au întors pe iahtul regal, unde i-au găzduit pe președintele Ronald Reagan și pe Prima Doamnă Nancy Reagan. Au sărbătorit împreună aniversarea nunții cuplului prezidențial american.
Iconofobie jpeg
Bucuriile prostului solemn
Prostul solemn este numai individul prezentului. Pe simplitatea sa fermecătoare, gospodărească, emanată dintr-o „filozofie a clipei”, se sprijină, ultimativ, întreaga istorie...
„Cu bule“ jpeg
Bîtă
Cînd ești bîtă, cu un punct din oficiu ai șanse să iei un 5 și cu note mai mari la alte materii poți chiar să treci. Dar ăsta nu e bîtă, e lemn.
HCorches prel jpg
Ce putem face pentru elevii ucraineni
Mă rog, e ceva mai complicat, dar în mare cam acestea sînt condițiile.
p 7 Cicero WC jpg
Capitalismul și regina
Monarhia poate fi criticată din multe puncte de vedere. Dar faptul că Elisabeta a II-a s-a privit pe sine într-o lumină smithiană și s-a străduit să fie un exemplu de simț al datoriei și de abnegație, pentru a domoli patimile populare, nu poate fi negat.
Un sport la Răsărit jpeg
Meciurile de tipul celui dintre Anamaria Prodan și Laurențiu Reghecampf pot deveni mai interesante decît cele de fotbal?
Nu, stimabililor, toată ţara e un banc prost. Începeţi de la vîrful ei şi apoi să vă mai văd că strîmbaţi din nas la chivuţele astea!
Comunismul se aplică din nou jpeg
Canalele subterane peste care s-au creat universitățile
La Bologna se suprapun mai multe rînduri de civilizații, etruscă, celtă, romană, și apoi medievală, renascentistă și modernă.
Washington Gas service pnp hec 14600 14697v 02 jpg
Cine ajută pe cine
Pe subiectul energiei, România nici dacă ar vrea nu ar putea să ajute statele membre. De ce?
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Vladimir Putin se micșorează
Cere respect și primește dispreț. Sau, în cel mai bun caz, indiferență. Evenimentul istoric la care asistăm cu toții azi este micșorarea lui Vladimir Putin.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Note, stări, zile
Lăsînd ironia la o parte, inițiativa rezerviștilor SRI de a „sărbători” lupta bărbătească a Securității printr-un monument instalat chiar în curtea „ghilotinei” construite de ei apare bunului-simț drept halucinantă.
Frica lui Putin jpeg
Secolul XX continuă
Lumea noastră este deci foarte departe de „sfîrșitul istoriei”, adică de o lume non-conflictuală.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ungaria – afară din UE și NATO!
Atitudinea politică a Ungariei nu e lașitate, prostie sau egoism. E calcul asumat, e politică adevărată și articulată. E vremea să culeagă consecințele asumării.
lossy page1 640px Winston Churchill LCCN2006687122 tif jpg
Regina și prim-ministrul
Peste zece ani, în 1965, Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit a ocolit cu stil și grație protocolul, care spunea că suverana trebuie să ajungă ultima la orice ceremonie, sosind la funeraliile lui Winston Churchill înaintea familiei acestuia. În semn de prețuire.
Iconofobie jpeg
Pledoarie à contrecœur
Exact așa s-a întîmplat! Ipocriții m-au scos complet din viața lor care, prin iradierea stării de ipocrizie la scară mare, se dovedea a fi, pînă la urmă, viața întregii comunității.
„Cu bule“ jpeg
„Umpic”
Dacă româna nu ar fi o limbă standardizată, cu registre cultivate, ci doar una de circulație orală, cu multe instabilități și variații, umpic ar putea deveni relativ repede un nou cuvînt. Nu e cazul, desigur.
HCorches prel jpg
În pași de dans
Și chiar dacă sînt conștient că nu în toate liceele funcționează în acest fel, acolo unde lucrurile se întîmplă astfel pașii de dans ai unui eveniment de divertisment pot deveni, iată, cîțiva pași pe drumul vieții, într-o manieră formativă.
p 7 WC jpg
Recviem pentru un imperiu
Întrebarea care rămîne este în ce măsură durabilitatea Comunității Națiunilor a depins strictamente de longevitatea regretatului monarh și în ce măsură va putea fi ea menținută de succesorul reginei.
Un sport la Răsărit jpeg
După Serena, acum și Roger? Se încheie o eră?
Federer, în sine, era un sport. Sînt oameni care locuiesc într-un sport şi alţii care invită, ba nu, ordonă unui sport să locuiască în ei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cînd ajungi să crezi în propria cacealma
De ce au făcut conducătorii ruși o asemenea greșeală? De ce s-au grăbit cu un război? Una din explicații ar putea fi că „specialiștii” în false povești (narative, cum s-ar zice astăzi) au început ei înșiși să creadă în ele.

Adevarul.ro

Blog jpg
Ziua Națională a Chinei. Ce și cum sărbătoresc chinezii pe 1 octombrie
1 octombrie, Beijing, ora locală: 6.00. Începe ceremonia oficială de ridicare a drapelului, în Piața Tiananmen din Beijing
foto fb marius budai
Persoanele cu cancer vor primi certificat de persoană cu handicap. Budăi: Am publicat proiectul
Ministrul Muncii a anunțat că a publicat în transparență decizională, proiectul de modificare a Ordinului comun de ministru, prin care persoanele care suferă de cancer să poată primi certificat de persoană cu handicap încă de la diagnosticare.
Lunetistul Wali FOTO Ashleigh Stewart Twitter webp
Celebrul lunetist Wali revine în Ucraina. Principala sarcină a unității pe care o va comanda
Wali a mers în Ucraina, la începutul lunii martie pentru a sprijini armata Kievului, iar după aproape două luni și mai multe misiuni, lunetistul a ajuns acasă, la soția și fiul său. În prezent, celebrul lunetist s-a întors pe front cu o nouă sarcină.

HIstoria.ro

image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Care este importanța strategică a Insulei Șerpilor?
De mici dimensiuni, având doar 17 hectare, Insula Șerpilor are cu toate acestea o importanță geostrategică semnificativă. Controlul insulei și al apelor înconjurătoare afectează toate rutele de navigație care leagă Ucraina de restul lumii.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.