E bine că nemţii vorbesc cu ruşii?

Publicat în Dilema Veche nr. 350 din 28 octombrie - 3 noiembrie 2010
Liderii contextuali de opinie  Textul cu Regele jpeg

Europa are trei centre, nu unul singur la Bruxelles. De fapt, Europa are trei puteri, cu naraţiuni identitare şi interese diferite. Cele trei puteri ale Europei sînt Uniunea Europeană, Turcia şi Rusia. Cam aceasta este ideea în mare a unui raport lansat recent de European Council on Foreign Relations şi scris de o echipă condusă de Ivan Krastev şi Mark Leonard: The Spectre of a Multipolar Europe.

Ce a păţit Europa de s-a ales cu trei centre? Naraţiunea după care continentul a intrat într-o lume postconflictuală şi postnaţională, în care toate ţările se aliniază cuminţi să intre în UE şi în NATO este terminată. În realitate, o Rusie postimperială îşi defineşte singură interesele la nivel continental, o Turcie post-kemalistă devine un actor regional tot mai puternic din Balcani pînă în Orientul Mijlociu, frustrată că nu e primită în UE şi construind pe moştenirea vechiului Imperiu Otoman. Instituţiile formale de securitate din Europa sînt blocate pentru că aceste trei centre au interese diferite, astfel încît fiecare actor le ocoleşte pur şi simplu şi îşi vede de interesele sale proprii, prin înţelegeri bilaterale.

Ce propun Krastev şi Leonard? Ar trebui creat un trialog permanent UE – Rusia – Turcia. Prima sarcină a acestui format ar trebui să fie crearea unui Plan de Acţiuni, care să treacă în revistă problemele care nasc tensiuni între cele trei centre şi să propună soluţii concrete la ele. Prima problemă: conflictele îngheţate din Europa. Scopul ceva mai îndepărtat: încheierea unui nou tratat de securitate în Europa, pe măsură ce toate părţile îşi dovedesc bunăvoinţa şi deschiderea spre cooperare prin acţiunile prevăzute în acel Plan.

Analiza din raport privind situaţia celor trei actori este foarte interesantă, dar nu e loc aici de detalii, vă invit să îl citiţi. În ce priveşte Rusia, documentul crede că elitele de la Moscova sînt ataşate unui concept dur de suveranitate, care nu se potriveşte cu ce înţeleg statele din UE prin suveranitate, dar acestea nu prea au de ales în acest punct, aşa că trebuie să dialogheze cu Rusia şi să o cointereseze pe chestiuni de interes comun. Cum ar veni, un fel de a spune: vă place sau nu Rusia, trebuie să o acceptaţi aşa cum este şi să o convingeţi că are mai mult de cîştigat din cooperare decît din tensiune.

Uşor de zis, dar cum poţi să faci asta? Săptămîna trecută, Angela Merkel, Nicolas Sarkozy şi Dimitri Medvedev s-au întîlnit la Deauville – o întîlnire care a făcut multe valuri. Cei trei au discutat despre securitate în Europa. Imediat după întîlnire, Krastev şi Leonard au publicat un editorial în Financial Times („We need new rules for a multipolar Europe“, 21 octombrie) în care spun că respectivul summit e de fapt un prim semn că cei trei preşedinţi realizează că trăiesc într-o Europă multipolară. Bineînţeles, concluzia editorialului amestecă o critică şi un îndemn: agenda întîlnirii a fost una corectă – cei trei au căutat puncte comune de interes şi acţiuni concrete. Dar participanţii au fost greşit aleşi, spun cei doi autori: nu Berlin şi Paris, ci UE trebuia să fie prezentă la masă, iar Turcia nu trebuia lăsată pe dinafară. De ce nu a fost prezentă UE la Deauville? Dacă tot are un Preşedinte al Consiliului şi un Înalt Reprezentant pentru politică externă ce tocmai îşi creează un serviciu diplomatic, pare bizar că cele două mari capitale au preferat să ignore Uniunea. Să fie Europa prinsă în construcţia unor instituţii comune care rămîn apoi ostatice intereselor statelor naţionale? Asta ar fi o lectură pesimistă a evenimentelor. O lectură optimistă ar fi că Parisul şi Berlinul doar deschid drumul unui dialog permanent cu Rusia, care va fi extins apoi şi către celelalte state membre ale UE. Nu ştim cum vor evolua lucrurile.

Deocamdată, interesant pentru noi este că Germania pare decisă a face din Transnistria un exemplu. La precedentele întîlniri cu Medvedev, Merkel a ridicat problema Transnistriei; de atunci, cei care urmăresc dosarul au văzut cum acesta capătă contur, Berlin e interesat de Transnistria. Dintr-un dosar uitat şi un conflict ignorat, Transnistria a ajuns să fie dată ca singurul exemplu concret în comunicatul final de la Deauville. Dialogul între cele trei capitale, spune comunicatul, ar trebui să „deschidă calea rezolvării unor conflicte vechi, cum e cel din Transnistria“. În vizita de la Bucureşti, cancelara Merkel a dat un semnal puternic către Traian Băsescu: sîntem interesaţi de Transnistria şi ştiu că negociaţi un tratat cu Moldova, vă încurajăm în această direcţie. De ce a spus Merkel aşa ceva? Pentru că lipsa unui tratat dintre România şi Moldova este un cal de bătaie al Rusiei şi Tiraspolului. Problema noastră este că Băsescu a apucat să spună public şi zgomotos că nu va semna un asemenea tratat. Există, e drept, negocieri pentru un acord tehnic privind regimul frontierei comune, dar e prea puţin faţă de ce se aşteaptă de la România. Dar trebuie să ştii dosarul pentru a remarca diferenţa între ce ne-a îndemnat Merkel să facem şi ce sîntem noi gata să semnăm. Se va răzgîndi Băsescu?

Altfel, la Chişinău noua poziţie a Germaniei a produs emoţii. Presa este majoritar încîntată: Transnistria, deci şi Moldova, e pe agenda discuţiilor dintre cei mari. Însă cei care ştiu dosarul sînt mai sceptici, dacă nu chiar încruntaţi. Săptămîna trecută ne-am văzut din nou, cei din grupul de experţi care am fost în Transnistria despre care am scris aici, la o întîlnire organizată la Varşovia de Institutul Polonez pentru Studii Estice. A fost acolo un moment relevant. Discutam despre Transnistria în contextul acestor noi negocieri dintre europeni şi Rusia. S-a dovedit că cei din afara Moldovei, norvegienii, polonezii, francezul, eu însumi vedeam o mare oportunitate aici: în sfîrşit Transnistria a intrat pe agenda Europei. De cealaltă parte, aproape toţi participanţii din Moldova, experţi independenţi şi oficiali, expuneau un catastrofism neaşteptat: noi habar nu avem ce au de gînd, sigur Rusia îi va manipula sau forţa şi să vedeţi cu ce ne vom trezi pe cap. Am dialogat aşa un timp, ca surzii, şi păream că vorbim despre lucruri diferite. Pînă cînd i-am întrebat direct pe cei de la Chişinău de ce anume se tem, care e scenariul cel mai negativ. Abia atunci am reuşit să ne înţelegem: experienţa i-a învăţat că atunci cînd cei mari vorbesc despre tine fără să fii şi tu de faţă, de obicei iese ceva rău. Se temeau că Germania ar putea agrea un nou memorandum Kozak (planul rusesc din 2003 prin care se „rezolva“ conflictul din Transnistria prin federalizarea Moldovei, experţii moldoveni numesc scenariul „transnistrizarea întregii Moldove“).

Deci, interesul Germaniei şi faptul că Transnistria a ajuns pe agenda marilor reprezintă o oportunitate sau un ghinion? Eu rămîn la ideea că e o oportunitate şi că frica moldovenilor este exagerată. Pînă la urmă, chiar dacă nu va ieşi nimic din discuţii, odată ce Germania a pus Transnistria pe agendă, ea rămîne acolo. Există riscul unui plan convenit de cei mari peste capul Moldovei? Dacă da, sigur nu va reflecta doar părerea Rusiei. În plus, chiar în cel mai rău caz, Moldova va avea două posibilităţi: nu îl va accepta sau va cere un preţ imens pentru a-l accepta. De pildă, aderarea la UE. Zic şi eu, nu dau cu parul. 

1031545422 jpg
Reformiști și antireformiști
Prima reforma semnificativă a fost în perioada 1996-2000, atunci cînd companiile de stat înregistrau pierderi și datorii foarte mari, care riscau să blocheze economia.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
„Nu merge bine”
În fapt, Brexit-ul a fost o lecție și un avertisment.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Cîinii și românii
Ascult şi aud, în întuneric, mesajul, totodată imemorial şi eschatologic, al destinului naţional.
Frica lui Putin jpeg
Dumnezeu ca bun de consum
În tot cazul, omul tradițional știa cărui dumnezeu să se închine și cum s-o facă. N-avea de ales decît în ce fel să urmeze tabla valorilor prescrise.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Prizonieri în rang secund?
După ce ne-am enervat și am jurat boicoturi, ne-am potolit repede. N-am boicotat nimic.
m simina jpg
Gara din New York
Dar Grand Central Terminal a avut noroc.
Iconofobie jpeg
Capitale…
În condiţiile unei dinamici culturale fireşti, şi Iaşiul, implică autorul, ar putea avea un destin similar, eliberîndu-se – o dată pentru totdeauna – de complexul „trădării” de la 1859...
„Cu bule“ jpeg
Cuvinte de mimă
Una e să mimezi cuvîntul pinguin, alta e să înlesnești ghicirea unor cuvinte ca destoinic sau adică, de fapt sau păi.
HCorches prel jpg
A construi nu înseamnă neapărat a desființa mai întîi
Se știe cît de puțin stagiu pedagogic se face la orice facultate, pentru a se obține calificarea de profesare în învățămînt.
p 7 Departamentul de Justitie WC jpg
Patrioți doar cu vorba
Cine sînt patrioții și cine sînt tiranii? Efortul de a răspunde la această întrebare va decide dacă America rămîne unită într-un stat de drept sau capitulează în fața violenței devastatoare.
radu naum PNG
Arbitrii români au orbul găinilor?
O veche zicală a meseriei pretinde că un deţinător de fluier trebuie să aibă auzul selectiv (la boscorodelile jucătorilor).
Comunismul se aplică din nou jpeg
Geografia dintotdeauna
Tim Marshall spune că „geografia nu dictează cursul tuturor evenimentelor” și încearcă să nu cadă în capcana unui determinism geografic (care ar putea fi asemănător, nu-i așa, cu determinismul economic marxist).
O mare invenție – contractul social jpeg
Moartea lui Tudor Vladimirescu: asasinat sau executarea unei pedepse?
Codul penal militar intern al Eteriei nu avea nici o valoare juridică.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
„Rusia trebuie să piardă”
Orice alt deznodămînt va duce la destrămarea ordinii internaționale așa cum o știm acum, cu consecințe ce nu pot fi estimate.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Punct și de la capăt
Dar, în general, reacția unora dintre politicienii și gazetarii autohtoni după eșecul Schengen n-a reușit să depășească mimica unei bosumflări provinciale.
Frica lui Putin jpeg
Antimaniheism
Dar se poate întreba cineva: dacă răul nu se activează fără o anumită, fie și mică, proporție de bine, de ce binele însuși nu e mai puternic și mai activ?
m simina jpg
Pisicile de la Palatul de Iarnă
În altă ordine de idei, aș merge pe mîna Ecaterinei cea Mare: Albastru de Rusia și Angora albă.
AFumurescu prel jpg
Federaliștii și antifederaliștii români
A te trezi cu un picior în fiecare tabără, ca să nu zic luntre, e o binecuvîntare și un blestem.
Iconofobie jpeg
Poeți (și critici?)
Dar şi cei croiţi astfel sînt, la urma urmelor, să admitem, nişte poeţi.
„Cu bule“ jpeg
Mim și mimă
În franceză, după unele oscilații de încadrare într-un gen, mime s-a fixat ca substantiv masculin, iar pantomime ca feminin.
HCorches prel jpg
Oldies but goldies
De la Simona Popescu la Emil Brumaru, de la Mircea Dinescu la Mircea Cărtărescu, autorii contemporani nu lipsesc.
radu naum PNG
Există un stadion nou de fotbal în Ghencea. Pentru ce echipă?
Da, există, dar numai pentru unii. Pentru alţii, nu există. E ca şi cum n-ar fi, ca şi cum în mijlocul acelui cîmp din Ghencea ar fi doar un lan de grîu, sau o groapă ca a lui Ouatu, sau vidul cosmic.
p 7 WC jpg
Revenirea „delictului de gîndire”
O persoană, spunea Atkin, nu poate fi reținută sau privată de bunurile proprii în mod arbitrar, nici chiar în vreme de război.
index jpeg 6 webp
Afacerea Tate și modelul românesc
Era, într-un fel, un amestec de sisteme de vînzare de tip MLM (multi-level marketing) cu principiile funcționării unei secte.

Adevarul.ro

image
Misterioasa moarte de la Sanremo. Iubitul cântăreței Dalida, găsit împușcat în cap, în camera de hotel VIDEO
Cazul a șocat Italia în anii ʼ60, dar a fost clasat ca sinucidere. Peste 40 de ani, poliția a reluat investigația, dar misterul încă persistă.
image
Fumatul interzis minorilor în spații publice. Proiectul, adoptat de Senat
Inițiativa legislativă a fost adoptată tacit de Senat, luni, iar aceasta prevede că minorii nu mai pot fuma în parcuri, pe drumurile publice sau alte zone publice, fiind pasibili de amenzi până la 500 de lei.
image
Primul moment al cutremurului din Turcia, surprins de camera unei mașini VIDEO
Primul moment al celui de-al doilea seism din Turcia a fost întregistrat de camera de bord a unei mașini. Imaginile sunt de-a dreptul cutremurătoare. Șoferul a văzut cum, în jurul său, oamenii aleargă disperați în stradă, iar clădirile încep să se prăbușească.

HIstoria.ro

image
Aventurile Reginei Maria, o traumă pentru tânărul prinț Carol
Nașterea lui Carol, primul copil al cuplului princiar Ferdinand-Maria, pe 15 octombrie 1893, a fost un prilej de mare bucurie pentru țară, familia regală și Regele Carol I, dar mai puțin pentru tânăra mamă.
image
Consecințele bătăliei de la Stalingrad
După capitularea Corpului XI Armată, timp de câteva zile, avioane de recunoaștere germane au continuat să efectueze zboruri deasupra Stalingradului pentru a descoperi eventualele grupuri de militari germani care încercau să scape și de a le parașuta provizii.
image
Joseph Pulitzer, jurnalistul născut pe malul Mureşului, care a făcut istorie în Statele Unite
Premiile Pulitzer, cele mai prestigioase distincții ale jurnalismului american, au fost acordate pentru prima dată în 1917, la inițiativa jurnalistului de origine maghiară Joseph Pulitzer.