După faptă şi răsplată

Publicat în Dilema Veche nr. 514 din 19-23 decembrie 2013
De unde vine gazul cînd nu mai vine de la ruși – și cu cine îl împărțim? jpeg

- banii UE ar trebui să urmeze condiţiile europene -

Continui publicarea traducerii româneşti a raportului despre relaţia dintre Republica Moldova şi UE („Helping Moldova stay on the EU course – Proposals for a real more for more» approach“), scris împreună cu Amanda Paul şi Victor Chirilă. În această ultimă parte, e vorba despre cîteva măsuri prin care UE ar trebui să ajute instituţiile şi oamenii de la Chişinău care sînt cu adevărat interesaţi de drumul european al ţării.

Actuala abordare a UE legată de acordarea finanţărilor este inconsecventă. În unele cazuri, cum ar fi, de pildă, Planul de Acţiuni legat de vize, UE a dat repere clare în schimbul accesului la finanţare, însă nu aceasta este regula generală. Un exemplu în acest sens este faptul că noile instituţii create în Republica Moldova pentru a pune în aplicare cerinţele UE (Consiliul Concurenţei, Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor, Comisia Naţională de Integritate sau Consiliul pentru Prevenirea Discriminării) nu dispun de resurse adecvate, în timp ce instituţii vechi, din sistemul judiciar, primesc fonduri substanţiale, în ciuda criticilor legate de lipsa performanţelor.

Coordonarea zonei de afaceri europene în cadrul guvernului Republicii Moldova rămîne dificilă şi este de aşteptat ca problema să se agraveze după semnarea Acordului de Asociere. Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene are doar trei oameni în departamentul de monitorizare şi evaluare a politicilor. Acest minister ar trebui să aibă în atribuţii coordonarea ministerelor de linie, dar această pîrghie îi lipseşte. Doar pentru implementarea Acordului de Liber Schimb (DCFTA), Republica Moldova va trebui să adopte 95% din acquis-ul economic al UE, dar, în continuare, Centrul de Armonizare Legislativă nu are personal suficient şi e dezavantajat de schema instituţională (e subordonat Ministerului Justiţiei, care nu are rol de coordonare în afaceri europene). Nu există o strategie pentru a sprijini din fonduri UE aceste construcţii instituţionale care sînt foarte importante în procesul de europenizare, deşi diferite state membre ale UE (Finlanda, Suedia, România) încearcă să abordeze această problemă prin donaţii bilaterale şi prin sprijin administrativ. Ar fi însă benefică coordonarea eforturilor într-un program coerent de corelare a finanţării cu cerinţele Uniunii Europene. Banii UE ar trebui să urmeze în mod clar condiţionalităţile europene.

O problemă pentru Republica Moldova este capturarea statului de către oameni de afaceri bogaţi, care sînt activi politic, prezenţi inclusiv în coaliţia de guvernare, şi care îşi folosesc influenţa pentru blocarea aplicării unor acte legislative importante, cum ar fi legile din domeniul concurenţei sau prevederi anticorupţie, care le-ar putea afecta interesele economice. Negocierile cu UE nu sînt duse de aceşti oligarhi, ci de un grup restrîns de tehnocraţi din ministere, care trebuie să plătească în faţa europenilor oalele sparte de ceilalţi. UE ar trebui să sprijine aceşti tehnocraţi, care constituie o elită cu adevărat interesată de un drum european pentru Republica Moldova. Reacţia UE la numeroase crize politice a fost aceea de a media între politicienii locali. Dar nu ar trebui să permită ca aranjamentele politice să submineze instituţii ori reforme-cheie. UE nu trebuie doar să stingă incendii create de politicienii moldoveni, ci să fie proactivă în folosirea influenţei sale, acţionînd preventiv şi spunîndu-le clar ce este acceptabil şi ce nu este acceptabil (preferabil înainte ca inacceptabilul să se întîmple).  

Există mai multe cazuri în care oficialii UE ar fi putut fi mai îndrăzneţi în sprijinirea unor măsuri bune sau în prevenirea unora scandaloase. De exemplu, reforma Centrului Naţional Anticorupţie a fost deturnată de interese politice. Această reformă, susţinută de experţi din misiunea UE de asistenţă (EU High Level Advisers), a ratat ocazia de a face instituţia mai puternică – nu i-a oferit competenţe clare şi nu a adus sub aceeaşi umbrelă CNA cu Procuratura Anticorupţie (competiţia şi blocajul reciproc între cele două împiedică, de fapt, lupta cu marea corupţie). În schimb, tentativa de reformă a orientat dezbaterea publică asupra subiectului: cine desemnează şeful CNA – premierul sau Parlamentul –, declanşînd un scandal pe această dilemă. Ambele opţiuni sînt egal de proaste sau de irelevante, dacă instituţia este oricum nefuncţională, iar subordonarea parlamentară nu a dus nicăieri în Estul Europei la instituţii anticorupţie eficiente.

Reforma Procuraturii Generale a fost deturnată în mod similar. Instituţia a fost menţionată în acordul de coaliţie din 2010 (ca aparţinînd Partidului Democrat). O astfel de nerespectare evidentă a regulilor de bună guvernare ar fi trebuit sancţionată. Din nou, punctul central al dezbaterii a fost cine numeşte persoana din fruntea instituţiei, şi nu modul în care trebuie să se producă reforme semnificative. De pildă, o schimbare aparent minoră este reglementarea relaţiei de subordonare între procurori şi şefii lor – deciziile şefilor ar trebui emise în scris şi cu posibilitate de contestare din partea subordonaţilor. Acesta ar fi un mecanism de responsabilizare şi de limitare a abuzurilor. A fost promis încă din 2010 şi reluat de două ori în programele de guvernare, dar nu s-a întîmplat. Cine numeşte procurorul general e mai puţin important decît dacă instituţia este cu adevărat reformată sau nu.

UE a oferit 60 de milioane de euro pentru reforma justiţiei în Republica Moldova, din care 58 de milioane au fost folosite ca sprijin bugetar şi pentru majorarea salariilor judecătorilor. S-a pornit de la presupunerea că salarii mai bune i-ar opri pe judecători să mai ia mită. Banii publici nu vor putea concura niciodată cu banii plătiţi ca mită şi nu acesta ar trebui să fie scopul lor. Instituţiile din domeniul judiciar ar trebui în primul rînd reformate şi abia apoi recompensate.

Aceasta e una dintre principalele provocări cu care Republica Moldova se va confrunta în viitorul apropiat: restructurarea instituţiilor politice şi juridice. Pînă acum, atenţia negociatorilor moldoveni şi europeni s-a concentrat pe adoptarea legislaţiei urgente şi nu a dat suficientă importanţă provocărilor de natură structurală, cum ar fi administraţia publică şi sistemul judiciar. Odată cu parafarea Acordului de Asociere/DCFTA, etapa preponderent legislativă se va încheia.

Solidaritatea europeană: energie şi Transnistria

În urma ameninţărilor Rusiei cu deconectarea de la resursele de gaz, UE ar trebui să investească rapid în proiecte de continuare a gazoductului Iaşi – Ungheni. Conducta, finanţată de România şi de UE, va diminua presiunea asupra Republicii Moldova, oferind o soluţie alternativă la gazul rusesc, în caz de urgenţă. Cu toate acestea, pentru ca investiţia să fie viabilă din punct de vedere comercial, este necesară construirea unei staţii de comprimare şi de extindere pe ruta Ungheni – Chişinău.

Dar acestea sînt investiţii costisitoare. O posibilă metodă de finanţare ar putea fi un mix de asistenţă românească şi europeană, plus împrumuturi de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD). România consideră proiectul Iaşi – Ungheni ca parte a procesului de construire a pieţei comune de energie a UE (gazoducte similare cu Ungaria şi cu Bulgaria sînt în curs de planificare). UE ar trebui să adopte această perspectivă, considerînd proiectele energetice cu Republica Moldova ca parte a includerii acestei ţări în viitoarea piaţă energetică comună (care nu este o realitate acum, ci un proiect în derulare vizat prin implementarea treptată a celui de-al Treilea Pachet de directive energetice).

Deşi i se acordă atenţie politică considerabilă, Transnistria joacă un rol destul de marginal în negocierile cu UE, ca urmare a refuzului autorităţilor de la Tiraspol de a fi parte a acestui proces. Actualul format de negociere „5+2“ (Chişinău – Tiraspol, plus Rusia, Ucraina, SUA, UE şi OSCE) se bazează pe o abordare pas cu pas, de consolidare a încrederii. Prezumţia e că, lucrînd împreună pe chestiuni punctuale, încrederea reciprocă între cele două părţi va creşte şi va putea duce spre o soluţionare politică. Din păcate însă, această ipoteză nu a dat încă roade, deşi au trecut mai mulţi ani. Proiecte de creştere a încrederii s-au tot făcut, dar o soluţionare politică a conflictului nu este măcar discutată, iar tensiunile sînt în creştere, în loc să scadă. Opinia răspîndită la nivel european – că Republica Moldova nu va avea o perspectivă de aderare la UE pînă cînd problema transnistreană nu este rezolvată – nu ajută Chişinăul, ci mai degrabă este o pîrghie de presiune la dispoziţia Tiraspolului. Avînd în vedere că la Chişinău, integrarea în UE este considerată un proiect naţional, condiţionarea perspectivei europene de soluţionare a conflictului cu Transnistria înseamnă, de fapt, predarea controlului asupra acestui proces la Tiraspol. Republica Moldova are nevoie de timp şi de o perspectivă europeană pentru a rezolva conflictul. O astfel de perspectivă şi o mai mare apropiere de UE vor schimba dinamica din regiune. Integrarea în UE este cheia pentru rezolvarea conflictului din Transnistria, şi nu invers. În cele din urmă, dacă nimic altceva nu merge, varianta ca Transnistria să-şi vadă de propriul drum ar putea fi avută în vedere.

2014 se poate dovedi un an de tipul „totul sau nimic“ pentru Republica Moldova, în condiţiile în care Chişinăul se confruntă cu o serie de provocări serioase. Din punctul de vedere al Uniunii Europene, acesta ar putea fi şi pentru Bruxelles anul „totul sau nimic“ pentru proiectul Parteneriatului Estic. Fără Republica Moldova, ar fi puţine urme lăsate de cei zece ani de implicare a UE în regiune. Dar vedem în aceste zile, pe străzile din Kiev, că UE rămîne atractivă. Uniunea are o ocazie unică de a contribui la transformarea vieţilor a milioane de oameni. Prin urmare, în ciuda problemelor interne ale UE şi ale viitoarelor schimbări la vîrful conducerii sale politice, Bruxelles-ul trebuie să fie activ şi să consolideze Parteneriatul Estic. 

facebook.com/Cristian.Ghinea.CRPE 

Washington Gas service pnp hec 14600 14697v 02 jpg
Cine ajută pe cine
Pe subiectul energiei, România nici dacă ar vrea nu ar putea să ajute statele membre. De ce?
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Vladimir Putin se micșorează
Cere respect și primește dispreț. Sau, în cel mai bun caz, indiferență. Evenimentul istoric la care asistăm cu toții azi este micșorarea lui Vladimir Putin.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Note, stări, zile
Lăsînd ironia la o parte, inițiativa rezerviștilor SRI de a „sărbători” lupta bărbătească a Securității printr-un monument instalat chiar în curtea „ghilotinei” construite de ei apare bunului-simț drept halucinantă.
Frica lui Putin jpeg
Secolul XX continuă
Lumea noastră este deci foarte departe de „sfîrșitul istoriei”, adică de o lume non-conflictuală.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ungaria – afară din UE și NATO!
Atitudinea politică a Ungariei nu e lașitate, prostie sau egoism. E calcul asumat, e politică adevărată și articulată. E vremea să culeagă consecințele asumării.
lossy page1 640px Winston Churchill LCCN2006687122 tif jpg
Regina și prim-ministrul
Peste zece ani, în 1965, Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit a ocolit cu stil și grație protocolul, care spunea că suverana trebuie să ajungă ultima la orice ceremonie, sosind la funeraliile lui Winston Churchill înaintea familiei acestuia. În semn de prețuire.
Iconofobie jpeg
Pledoarie à contrecœur
Exact așa s-a întîmplat! Ipocriții m-au scos complet din viața lor care, prin iradierea stării de ipocrizie la scară mare, se dovedea a fi, pînă la urmă, viața întregii comunității.
„Cu bule“ jpeg
„Umpic”
Dacă româna nu ar fi o limbă standardizată, cu registre cultivate, ci doar una de circulație orală, cu multe instabilități și variații, umpic ar putea deveni relativ repede un nou cuvînt. Nu e cazul, desigur.
HCorches prel jpg
În pași de dans
Și chiar dacă sînt conștient că nu în toate liceele funcționează în acest fel, acolo unde lucrurile se întîmplă astfel pașii de dans ai unui eveniment de divertisment pot deveni, iată, cîțiva pași pe drumul vieții, într-o manieră formativă.
p 7 WC jpg
Recviem pentru un imperiu
Întrebarea care rămîne este în ce măsură durabilitatea Comunității Națiunilor a depins strictamente de longevitatea regretatului monarh și în ce măsură va putea fi ea menținută de succesorul reginei.
Un sport la Răsărit jpeg
După Serena, acum și Roger? Se încheie o eră?
Federer, în sine, era un sport. Sînt oameni care locuiesc într-un sport şi alţii care invită, ba nu, ordonă unui sport să locuiască în ei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cînd ajungi să crezi în propria cacealma
De ce au făcut conducătorii ruși o asemenea greșeală? De ce s-au grăbit cu un război? Una din explicații ar putea fi că „specialiștii” în false povești (narative, cum s-ar zice astăzi) au început ei înșiși să creadă în ele.
O mare invenție – contractul social jpeg
Sub zodia Balanței
Nu de puține ori, dezacordul dintre CSM și Ministerul de Justiție în legătură cu diferite proiecte legislative a determinat fie blocarea acestora, fie tensiuni mari care au tulburat aplicarea în practică a reglementărilor adoptate de Parlament.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Absenți din istorie
Dezbaterile pe subiectele mari pot fi neplăcute, dar de ele depinde sănătatea unei națiuni. Deocamdată am ales să fim absenți din istorie.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Melancolic, despre democrație
Admit că am fost provocat și de cîteva opinii autohtone, grăbite, simplificator, să constate imaginea „vetustă” a monarhiei în general. Nu pot decît să le doresc „democrație” plăcută...
Frica lui Putin jpeg
Monarhul constituțional (La moartea reginei Elisabeta a II-a)
Și atunci, să spunem că el/ea, monarhul constituțional, este simbolul părții noastre absente, a ceea ce noi nu sîntem, dar poate dorim inconștient să fim, a ceea ce credem că am fost și nu mai putem fi.
AFumurescu prel jpg
Trupurile Reginei; și nu numai
Dacă nu putem fi regi pe dinafară, să încercăm măcar să fim aristocrați pe dinlăuntru. Keep calm and carry on.
Mikhail Gorbachev visits U S  Capitol 1992 LCCN2017646196 jpg
La un (singur) pahar cu Mihail Gorbaciov
În orice caz, campania inițiată sub conducerea lui Mihail Gorbaciov a avut și rezultate pozitive, oglindite în scăderea consumului de alcool și în creșterea speranței de viață și a ratei natalității.
Iconofobie jpeg
Un personaj familiar
Făcînd bine ingratului, el își (auto)creează un sfidător ascendent moral față de acesta („îți sînt superior, pentru că am puterea de a te ridica, de a te sprijini, lucruri complet inaccesibile ție”).
„Cu bule“ jpeg
„Jupîneasă servită”, „bucătăreasă perfectă”, „funcționar cinstit”
Anunțurile de acum un secol erau mult mai generoase în enumerarea calităților necesare îndeplinirii oricărei meserii, majoritatea privind sîrguința, curățenia și seriozitatea: harnic, vrednic, destoinic, muncitor, curat, liniștit, serios, nevicios, fără vicii.
HCorches prel jpg
În nici un caz zei
Sigur, pentru asta este necesar să traversăm noi înșine acest proces și să ne dăm seama cît avem de lucrat cu noi înșine, cît mai avem de cunoscut despre noi înșine, cît de vulnerabili sîntem, în nici un caz zei.
p 7 WC jpg
Este războiul nuclear inevitabil?
Războiul din Ucraina ne-a reamintit că nu putem evita incertitudinea și riscul. Scopul de a reduce (nu de a suprima), cu timpul, rolul armelor nucleare rămîne la fel de important ca întotdeauna.
Un sport la Răsărit jpeg
Fotbalul și violența sînt nedespărțite?
Machiajul fotbalului s-a prelins în dîre groase. Bubele sînt tot acolo, bine-mersi. Schimbarea se amînă sine die în patria lui Nihil sine Deo.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Șosele
Din Norvegia, în schimb, mi-aduc aminte banda de asfalt șerpuitoare prin penumbra unor păduri de brad fără sfîrșit, pe care autocarul o parcurgea într-o liniște și cu o constanță sedative, spre un nord crepuscular, aflat parcă dincolo de limita conștienței noastre.

Adevarul.ro

Loredana Zainea jpg
Loredana, șoferița de TIR din Marea Britanie care a mers pe urmele bunicului. „Sunt judecată pe nedrept“
Loredana Zainea, o tânără româncă de 28 de ani, este șofer de TIR în Marea Britanie de cinci ani. Oamenii își întorc șocați privirile când văd la volan o blondă seducătoare.
chimcomplex Foto Chimcomplex
Concedieri colective la Chimcomplex. Care este motivul
Chimcomplex va demara un program de disponibilizare colectivă care vizează 396 de angajaţi ai societăţii, informează compania printr-un comunicat transmis Bursei de Valori Bucureşti.
Simona Radiș foto: Facebook Federatia Romana De Canotaj
Multipla campioană Simona Radiș, despre comparația cu David Popovici: Sunt mai mult de atât
Campioanele olimpice, mondiale și europene Simona Radiș (23 de ani) și Ancuța Bodnar (24 de ani) au fost primite astăzi la Salonul Oficial al Aeroportului Henri Coandă, s-au întors luni de la Racice, acolo unde a obținut 4 medalii mondiale de aur.

HIstoria.ro

image
Cine a fost „Îngerul de la Ploiești”?
O prinţesă furată de propriul tată și dusă la orfelinat, regăsită la 13 ani de familia din partea mamei, una dintre cele mai bogate din România – bunicul era supranumit „Nababul“.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.
image
Aristide Blank, finanțistul camarilei lui Carol al II-lea
Aristide Blank (1883-1961) a fost o personalitate complexă, care după ce a studiat dreptul și filosofia, s-a implicat în lumea financiară națională și internațională, reușind astfel să influențeze major viața politică românească dintre cele două războaie mondiale.