Dreptul constituţional la hîrtie igienică groasă

Publicat în Dilema Veche nr. 475 din 21-27 martie 2013
Victime, procurori ┼či idio┼úi morali jpeg

Constitu┼úiile s├«nt unele dintre cele mai enervante documente produse de oameni. C├«nd oamenii scriu ┼či aprob─â prostii banale, atunci iritarea nu are leg─âtur─â dec├«t cu textul ├«n sine. Dar prostiile constitu┼úionale s├«nt din alt─â lig─â. Constitu┼úiile eman─â un aer u┼čor sacralizant ÔÇô dac─â scrie ceva ├«n Constitu┼úie, trebuie c─â e important, se dau lupte intense pe nuan┼úele textelor constitu┼úionale, nu e pu┼úin lucru. Totu┼či, cantitatea de prostii con┼úinute de constitu┼úii este deprimant─â. Cu at├«t mai deprimant─â cu c├«t e vorba despre prostii constitu┼úionale.

Evident, s├«nt constitu┼úii ┼či constitu┼úii. Cea american─â are cele mai pu┼úine prostii. Ca o regul─â general─â, cu c├«t o ┼úar─â are o constitu┼úie mai scurt─â ┼či cu mai pu┼úin zorzoane, cu at├«t cet─â┼úenii ei s├«nt mai liberi ┼či mai boga┼úi. Constitu┼úia american─â este scurt─â ┼či cu pu┼úine zorzoane. ┼×i, de┼či e cea mai veche constitu┼úie ├«nc─â activ─â din lume, nu a creat, totu┼či, ┼čcoal─â. Ca s─â creeze ┼čcoal─â, ar fi trebuit ca cet─â┼úenii altor ┼ú─âri s─â zic─â: domÔÇÖle, scriem c├«teva chestii acolo, a┼čtept─âm vreo 50 de ani, vedem ce nu merge, mai ┼čurub─ârim pu┼úin, mai st─âm 100 de ani, iar mai ┼čurub─ârim pu┼úin. Un exerci┼úiu de cump─âtare. Ei, a┼č! Americanii au avut noroc c─â au f─âcut Constitu┼úia lor ├«n alte vremuri. Constitu┼úiile moderne se fac la modul: ia s─â vedem ce dorin┼úe, frustr─âri ┼či pusee au cet─â┼úenii? Dup─â care, se trec toate acolo, ├«n lungi c├«rna┼úi de text f─âr─â relevan┼ú─â.

Constitu┼úia american─â are un preambul de o fraz─â ÔÇô celebra fraz─â cu ÔÇ×Noi, poporulÔÇť ÔÇô care s-ar zice c─â are ceva generalit─â┼úi inutile. ├Än rest, chestii practice. Cine pe cine alege, cine comand─â, cine ascult─â, c├«t dureaz─â mandatul, cum se distribuie puterile etc.

├Äncerca┼úi s─â citi┼úi constitu┼úiile europene. O colec┼úie deprimant─â de prostii. Pare c─â moda asta, de a umple constitu┼úia cu brizbizuri, ├«n loc de chestiuni practice, a plecat de la francezi. ┼×i de-acolo, s-a r─âsp├«ndit ca o molim─â, pe tot continentul.

├Än opinia mea, o constitu┼úie trebuie s─â fie simpl─â ┼či s─â se refere numai la cum func┼úioneaz─â puterea. Cine pe cine alege, c├«t dureaz─â, cum sc─âp─âm de conduc─âtori, cine ne ap─âr─â de ei ┼či cam at├«t. Astea s├«nt chestiile care fac un stat func┼úional cu adev─ârat. Orice altceva pus ├«n constitu┼úie e balast inutil. Nu m─â ├«n┼úelege┼úi gre┼čit, nu zic, de pild─â, c─â nu e bine s─â protej─âm minorit─â┼úile. Dar vi se pare c─â le protej─âm pentru c─â scrie ├«n Constitu┼úie? ┼×i dac─â nu ar scrie ├«n Constitu┼úie, ne-am apuca s─â v├«n─âm unguri prin Bucure┼čti?

Haide┼úi s─â citim Constitu┼úia Rom├óniei. ├Äncepe prost. Articolul 1 define┼čte statul rom├ón. Iat─â-l: ÔÇ×(1) Rom├ónia este stat na┼úional, suveran ┼či independent, unitar ┼či indivizibil. (2) Forma de guvern─âm├«nt a statului rom├ón este republica. (3) Rom├ónia este stat de drept, democratic ┼či social, ├«n care demnitatea omului, drepturile ┼či libert─â┼úile cet─â┼úenilor, libera dezvoltare a personalit─â┼úii umane, dreptatea ┼či pluralismul politic reprezint─â valori supreme, ├«n spiritul tradi┼úiilor democratice ale poporului rom├ón ┼či idealurilor Revolu┼úiei din decembrie 1989, ┼či s├«nt garantate. (4) Statul se organizeaz─â potrivit principiului separa┼úiei ┼či echilibrului puterilor ÔÇô legislativ─â, executiv─â ┼či judec─âtoreasc─â ÔÇô ├«n cadrul democra┼úiei constitu┼úionale. (5) ├Än Rom├ónia, respectarea Constitu┼úiei, a suprema┼úiei sale ┼či a legilor este obligatorie.ÔÇť

Deci asta e descrierea statului rom├ón, ├«n capul celor care i-au scris Constitu┼úia. Pare impresionant. Dac─â cite┼čti atent, este o colec┼úie de baliverne inutile, plus minciuni, plus prostii periculoase. Doar alineatul 4 ar merita p─âstrat, cel cu democra┼úia. ÔÇ×Rom├ónia e stat na┼úional.ÔÇť Ce ├«nseamn─â asta? C─â e un stat al rom├ónilor? C─â e un stat unde rom├ónii s├«nt ┼čefi ┼či ceilal┼úi ascult─â? Sau nu ├«nseamn─â nimic, dar ne place s─â fie acolo? De ce ne place s─â fie acolo? Pentru c─â ├«i enerveaz─â pe unguri, presupun. Au dreptate ungurii s─â fie enerva┼úi? P─âi, nu, zicem noi, c─â nu ├«nseamn─â nimic concret. Dac─â nu ├«nseamn─â nimic concret, de ce mai scriem chestia asta ├«n Constitu┼úie? Deci, a fi stat ÔÇ×na┼úionalÔÇť nu are nici o repercusiune ├«n practic─â, doar c─â na┼čte infinite discu┼úii cu reprezentan┼úii minorit─â┼úilor. Acesta e genul de prostie constitu┼úional─â periculoas─â. Apoi, urmeaz─â balivernele. ÔÇ×Este stat suveran ┼či independent.ÔÇť Asta o fi avut vreo logic─â ├«n 1877, dar ce logic─â are ├«n 1991/2003, c├«nd am scris ┼či rescris Constitu┼úia? Independent fa┼ú─â de cine? Dac─â ne invadeaz─â Putin m├«ine, ne ap─âr─â Constitu┼úia? Dac─â am intrat ├«n UE, mai s├«ntem independen┼úi? Nu, slav─â Domnului! Ce mai ├«nseamn─â ÔÇ×independentÔÇť ├«n lumea de azi, c├«nd Procter & Gamble are cifra de afaceri mai mare dec├«t PIB-ul Rom├óniei? Asta avea logic─â pe vremea c├«nd statele ├«┼či pupau inelele, cum ├«┼či pup─â mafio┼úii din filme ghiulurile ┼či se declarau suzerani / vasali. Acum nu mai ├«nseamn─â nimic. E un cuv├«nt gol. Dar am scris asta ├«n Constitu┼úie. Acum, dac─â am vrea s─â renun┼ú─âm la cuvintele de acolo, ar fi un ├«ntreg scandal: adic─â nu mai s├«ntem suverani? Cum e posibil a┼ča ceva?

Cu ÔÇ×unitar ┼či indivizibilÔÇť e cam tot la fel. Rom├ónia Mare a fost creat─â ca stat unitar de Ionel Br─âtianu, nesocotind cererile ardelenilor, ale bucovinenilor ┼či basarabenilor ÔÇô fiecare dintre ei a vrut s─â se uneasc─â cu ┼úara, dar s─â re┼úin─â autonomia provinciilor lor. Nu s-a putut ÔÇô spiritul na┼úionalist era altul ├«n epoc─â. Acum, dup─â un detur de 95 de ani, Rom├ónia se regionalizeaz─â. Mai s├«ntem stat unitar, dac─â facem regionalizarea? ┼×i a┼ča ne d─âm seama c─â, de fapt, nu a contat niciodat─â cum ne-am definit ├«n Constitu┼úie. Vremurile se schimb─â f─âr─â voie de la constitu┼úionali┼čti. C─âci ┼či Constitu┼úia din 1923 ├«ncepe chiar a┼ča: ÔÇ×Regatul Rom├óniei este un Stat na┼úional unitar ┼či indivizibil.ÔÇť ┼×i uite c─â aceste cuvinte-talisman nu ne-au ├«mpiedicat s─â pierdem Basarabia, o parte din Bucovina, s─â fim invada┼úi de comunism. Atunci, ce rost are s─â define┼čti un stat ├«n Constitu┼úie? Nici unul, practic. E p─âl─âvr─âgeal─â curat─â. De fapt, ar trebui s─â spun─â: ÔÇ×Rom├ónia e un stat a┼ča cum ├«l vor cet─â┼úenii s─âi de la momentul respectiv.ÔÇť Acesta e adev─ârul, dac─â chiar vrem s─â trecem ceva acolo despre cum e statul nostru. Ce s─â mai zic despre asta cu ÔÇ×Forma de guvern─âm├«nt a statului rom├ón este republica.ÔÇť Ce ├«nsemn─âtate practic─â are asta? Republic─â de care? Conduce Parlamentul? Conduce Pre┼čedintele? De fapt, textul vrea s─â zic─â: ÔÇ×Noi, fo┼čtii comuni┼čti, am decis c─â nu revenim la regat.ÔÇť Asta ar fi trebuit s─â zic─â textul pentru c─â acesta e adev─ârul. Mai e nevoie s─â comentez balivernele cu ÔÇ×demnitatea omului, drepturile ┼či libert─â┼úile cet─â┼úenilor, libera dezvoltare a personalit─â┼úii umane, dreptatea ┼či pluralismul politic reprezint─â valori supremeÔÇť? Baliverne mizerabile. Feseni┼čtii lui Roman ┼či Iliescu au scris asta ├«n Constitu┼úie ┼či apoi au purces la ├«mbog─â┼úire pentru ei ┼či infla┼úie pentru popor. Dar aveam dreptul la libera dezvoltare a personalit─â┼úii umane.

Cam a┼ča e toat─â constitu┼úia noastr─â. C├«te ceva cu sens despre organizarea statului ├«necat ├«n logoree f─âr─â relevan┼ú─â. Putem renun┼úa lejer la 90% din text, f─âr─â nici o urmare practic─â. Singurele articole chiar necesare s├«nt cele cu referire la drepturi ┼či institu┼úii. ┼×i acelea s├«nt tarate de prostii preten┼úionase. Cic─â avem dreptul la ├«nv─â┼ú─âtur─â. Mai rezonabil era un articol de genul: ÔÇ×Dac─â ├«n urm─âtorii 20 de ani, Rom├ónia nu are trei universit─â┼úi ├«n top 500 mondial, atunci to┼úi rectorii din Rom├ónia s├«nt concedia┼úi ┼či ├«nlocui┼úi cu rectori str─âini.ÔÇť ─ésta ar fi un articol constitu┼úional cu sens despre dreptul la ├«nv─â┼ú─âtur─â. Altfel, faptul c─â avem dreptul la ├«nv─â┼ú─âtur─â, ├«ntr-o ┼úar─â cu universit─â┼úi paralizate de impostur─â, e frec┼úie la picior de lemn. Sau acest articol: ÔÇ×Statul trebuie s─â asigure p─âstrarea identit─â┼úii spirituale, sprijinirea culturii na┼úionale, stimularea artelor, protejarea ┼či conservarea mo┼čtenirii culturale, dezvoltarea creativit─â┼úii contemporane, promovarea valorilor culturale ┼či artistice ale Rom├óniei ├«n lume.ÔÇť Serios? Adic─â Andrei Marga e neconstitu┼úional? Asta explic─â oarecum situa┼úia.

Chiar ┼či acolo unde inten┼úia a fost bun─â, textul devine enervant prin raportare la realitate. Cic─â ÔÇ×dreptul persoanei de a avea acces la orice informa┼úie de interes public nu poate fi ├«ngr─âditÔÇť. Avem acest articol din 1991. Abia ├«n 2001, o coali┼úie de ONG-uri, cu s─âraca Mona Musc─â de m├«n─â (apropo, singurul liberal din Rom├ónia care a pl─âtit pentru c─â a turnat, dup─â aia a ├«nvins revolu┼úia bunului-sim┼ú ┼či nu a mai fost nevoie), a trecut o lege a accesului la informa┼úiile de interes public, care oricum se aplic─â din doi ├«n doi. Deci, timp de zece ani, am avut un drept constitu┼úional de acces la informa┼úiile de interes public, dar dac─â ├«ncercai s─â ceri o informa┼úie, ┼úi se r├«dea ├«n nas. Atunci rezult─â c─â, timp de zece ani, Parlamentul din Rom├ónia a ├«nc─âlcat un drept constitu┼úional ÔÇô pe care tot el ├«l votase. De fapt, Constitu┼úia nu ├«nseamn─â nimic f─âr─â o lege expres─â pe care s─â o aplice institu┼úiile. ┼×i dac─â nu aveam acest drept ├«n Constitu┼úie, nu am fi putut s─â vot─âm legea ├«n 2001? Evident c─â am fi putut. Concluzia: Constitu┼úia e o pierdere de vreme atunci c├«nd promite chestiuni generale, chiar dac─â promisiunile s├«nt OK ├«n sine.

Repet ideea de la ├«nceput, s─â nu r─âm├«n─â careva cu impresia c─â eu zic c─â nu avem nevoie de Constitu┼úie: avem nevoie numai de reglementarea c├«t mai concret─â a modului ├«n care se ├«mparte puterea ┼či a limitelor puterii de stat asupra cet─â┼úenilor. At├«t. ├Än rest, privi┼úi cu scepticism balivernele.

De pild─â, o schimbare constitu┼úional─â cu efecte reale a fost cea privind Consiliul Superior al Magistraturii. Care, cic─â, era garantul independen┼úei justi┼úiei. Garant, garant, dar depinde cum e alc─âtuit. ├Än Constitu┼úia din 1991 (articolul 132) se zicea c─â membrii CSM s├«nt ale┼či de Parlament. Asta a ├«nsemnat c─â nu era nici un garant, CSM era sluga majorit─â┼úii parlamentare. La schimbarea Constitu┼úiei din 2003, articolul 133 modific─â modul de alegere: majoritatea membrilor CSM s├«nt ale┼či direct de c─âtre colegii lor magistra┼úi. Ei bine, de atunci a devenit CSM o institu┼úie adev─ârat─â. ┼×i simplul fapt c─â acum e nevoie de o ├«ntreag─â parodie, cu comitete de judec─âtori care cer revocarea unor membri, arat─â ce greu le e politicienilor s─â controleze sistemul dup─â aceast─â schimbare. ├Änainte de 2003, ├«i beleau direct ├«n Parlament ÔÇô le d─âdea voie aceea┼či Constitu┼úie care f─âcea CSM garantul independen┼úei justi┼úiei. Schimb├«nd modul de alegere, s-a mutat puterea dintr-un loc ├«n altul. Aici conteaz─â constitu┼úiile. ┼×i doar aici, ├«n acest punct, merit─â s─â urm─ârim ce se va schimba ├«n viitoarea Constitu┼úie: puterea ├«n stat, institu┼úiile, cine pe cine alege, desemneaz─â, demite etc.

Altfel, tot felul de p─âc─âlici au propuneri de ad─âugat noi ┼či noi baliverne la Constitu┼úie.  S-a dat drumul la dorin┼úe. E un moment din acela ├«n care oamenii cred c─â o Constitu┼úie e un fel de Z├«na M─âselu┼ú─â: ├«┼či pun o dorin┼ú─â ┼či Constitu┼úia le-o satisface. Ni┼čte de┼čtep┼úi de la SNSPA (Centrul de Drept Public ┼či ┼×tiin┼úe Administrative) propun introducerea ├«n Constitu┼úie a dreptului la bun─â administrare. Mitropolia Moldovei vrea ca Dumnezeu s─â fie trecut ├«n Constitu┼úie. Cred c─â BOR ar trebui s─â cear─â ┼či ca monopolul pe produc┼úia de lum├«n─âri s─â fie trecut ├«n Constitu┼úie ÔÇô e vorba despre predictibilitatea surselor de finan┼úare, un principiu de baz─â pentru buna administrare, deci ar merge ca paragraf la propunerea SNSPA.

E un fel de ├«ntrecere socialist─â pe ramur─â: cine ├«┼či pune dorin┼úe mai breze pentru Constitu┼úie. Dac─â s-a dat drumul la asta, am ┼či eu una. Am o problem─â cu grosimea h├«rtiei igienice. ├Än comunism era mai bine, dou─â feluri de h├«rtie, ambele groase. G─âsesc insuportabil capitalismul acesta, ├«n care pe raft se g─âsesc 25 de feluri de h├«rtie ┼či eu mereu uit care s├«nt alea groase ┼či care nu s├«nt. E o problem─â grav─â, cu repercusiuni majore asupra dreptului la libera dezvoltare a personalit─â┼úii mele. Propun, deci, s─â avem dreptul constitu┼úional la h├«rtie igienic─â groas─â. A┼čtept propuneri similare de la cititori.

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Dincolo de costul ╚Öi eficien╚Ťa sanc╚Ťiunilor interna╚Ťionale
Sanc╚Ťiunile ├«mpotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de c├«nd m─â ┼čtiu, ├«ntre ascez─â ┼či l─âcomie, ├«ntre Yoga ierbivor─â ┼či Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, c─â ne-a╚Ťi speriat, bat─â-v─â s─â v─â bat─â....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
P├«n─â la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semn─âturi de sus╚Ťinere, din toate col╚Ťurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta ├«ngust─â ╚Öi elegant─â, bra╚Ťele ghidonului ╚Öi sunetul pe care ├«l scotea noul scuter ├«l asem─ânau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristic─â metafizic─â
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta at├«t de grav o genera╚Ťie, retez├«ndu-i pofta de a tr─âi?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Longevivi
Adjectivul ÔÇ×longevivÔÇŁ este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lung─â a unei vie╚Ťi umane, ci ╚Öi pe aceea a unei activit─â╚Ťi oarecare ├«ndeplinite de o persoan─â.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred c─â ├«n ╚Öcoli institu╚Ťia psihologului ╚Öcolar ar trebui s─â capete o mult mai mare vizibilitate ╚Öi importan╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Mai exist─â ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Exist─â o teorie imbecil─â conform c─âreia la stadion po┼úi face mai orice, ÔÇ×nu s├«ntem la teatruÔÇť, e bine s─â existe un loc unde s─â se descarce fl─âc─âii.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Turismul ne e str─âin
Mori╚Öca merge oricum ╚Öi mereu apar al╚Ťi clien╚Ťi fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce lipse╚Öte pe pia╚Ťa politic─â
Tejghelele vie╚Ťii noastre politice, de╚Öi multicolore ├«n aparen╚Ť─â, s├«nt, de fapt, goale.

Adevarul.ro

image
Misterele celor mai spectaculoase pe┼čteri din mun┼úii Hunedoarei. Unde s-ar fi aflat comoara lui Decebal
Turi┼čtii care ajung ├«n mun┼úii Hunedoarei pot vizita o mul┼úime de pe┼čteri spectaculoase, pline de mistere. Unele au fost locuite din preistorie.
image
┼×oseaua pierdut─â ├«n mun┼úi, pl├óns─â de localnici: ÔÇ×├Än scurt timp nu o s─â mai admir─âm peisajul minunatÔÇŁ VIDEO
Doar o parte din ┼čoseaua care se afund─â ├«n mun┼úi, pentru a lega Valea Jiului de B─âile Herculane, a fost finalizat─â. Localnicii se pl├óng de starea drumului na┼úional.
image
O influenceri┼ú─â urm─ârit─â de milioane de fani, acuzat─â c─â ┼či-a ucis iubitul. T├ón─âra mai fusese arestat─â pentru c─â l-a agresat fizic FOTO
Courtney Clenney, ├«n v├órst─â de 26 de ani, este o influenceri┼ú─â ┼či model OnlyFans din Statele Unite. Ea a fost arestat─â pentru crim─â, dup─â ce ┼či-a ├«njunghiat mortal iubitul, ├«n timp ce se certau.

HIstoria.ro

image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.
image
Armele dacilor: formidabile și letale
Dacii erau me╚Öte╚Öugari des─âv├ór╚Öi╚Ťi ├«n prelucrarea metalelor, armele f─âurite de fierarii daci fiind formidabile ╚Öi letale. Ateliere de fier─ârie erau ├«n toate a╚Öez─ârile, multe f─âc├ónd unelte agricole sau obiecte de uz casnic, dar un me╚Öter priceput putea foarte u╚Öor s─â fac─â ╚Öi arme.
image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediat─â timp de zece ani ╚Öi apoi cucerit─â de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii R─âzboiului Troiei ar fi fost, conform ÔÇ×IliadeiÔÇŁ, r─âpirea Elenei, cunoscut─â drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus ╚Öi a Ledei.