Doar înarmarea Ucrainei poate aduce pacea

Publicat în Dilema Veche nr. 574 din 12-18 februarie 2015
De unde vine gazul c├«nd nu mai vine de la ru╚Öi ÔÇô ╚Öi cu cine ├«l ├«mp─âr╚Ťim? jpeg

Joi s-a anun┼úat ├«n grab─â c─â Angela Merkel ┼či Fran├žois Hollande merg la Kiev, apoi la Moscova. S-au v─âzut cu Vladimir Putin f─âr─â s─â fac─â nici un comentariu pentru pres─â, nici la venire, nici la plecare. Vineri s-a anun┼úat c─â duminic─â va fi dat publicit─â┼úii un plan de pace, asupra c─âruia Merkel-Hollande ├«i convinseser─â pe pre┼čedin┼úii Ucrainei ┼či Rusiei. Duminic─â s-a spus c─â nu se mai d─â publicit─â┼úii nici un plan, ci c─â negociatori ucraineni ┼či ru┼či se vor reuni miercuri la Minsk ca s─â discute planul propus. Miercuri nu ┼čtiu ce se va fi ├«nt├«mplat, pentru c─â aceast─â revist─â e deja ├«n tipografie, dar c├«nd o citi┼úi vor fi ┼čtiri despre acest eveniment. Cel mai probabil ve┼úi citi c─â s-au v─âzut ┼či c─â nu s-au ├«n┼úeles. S-ar putea s─â m─â ├«n┼čel ┼či s─â auzim c─â miercuri s-a semnat pacea, dar semnele nu s├«nt bune. Dac─â erau ┼čanse reale pentru pace, Merkel nu ar fi permis am├«narea anun┼úului, care a pus-o ├«ntr-o situa┼úie jenant─â. A merge la Moscova s─â-l convingi pe Putin a fost un gest riscant pentru prestigiul ei, iar e┼čecul ├«i va ciunti din aura de doamn─â de fier care controleaz─â politica mare european─â. 

┼×i dac─â totu┼či vor c─âdea la un acord? ├Än cel mai bun caz, vom avea un acord de pace Minsk II. Cum Minsk I a e┼čuat destul de repede, nu avem motive s─â credem c─â urma┼čul va fi mai breaz. Tot vest-europenii au ├«ndemnat Ucraina s─â accepte acea ├«ncetare a focului, care venea la pachet cu dezarmare ┼či pacificare din partea separati┼čtilor ┼či cu promisiunea unei autonomii l─ârgite pentru zonele controlate de ace┼čtia, din partea Kievului. Nimic din toate astea nu s-a ├«nt├«mplat. Dimpotriv─â, Rusia ┼či separati┼čtii au folosit Minsk I pentru a preg─âti urm─âtoarea ofensiv─â, cea pe care o vedem acum pus─â ├«n practic─â. Acel acord de ├«ncetare a focului prevedea monitorizare interna┼úional─â pe grani┼úa oficial─â ruso-ucrainean─â, pe care Kievul nu o controleaz─â de fapt. Nu doar c─â nu s-a ├«nt├«mplat, dar Rusia a transferat masiv armament greu peste grani┼ú─â. Victimele civile, printre care ┼či cele c├«teva zeci omor├«te cu artilerie grea ├«n Mariupol, st├«rnesc proteste ┼či atrag reportaje ├«n presa mare, de aceea auzim de ele. ├Äns─â pove┼čtile respective las─â s─â se ├«ntrevad─â realitatea r─âzboiului dus ├«ntre militari: masacrul de la Mariupol s-a produs pentru c─â barajul de artilerie a gre┼čit ┼úinta. Da, tr─âim un r─âzboi cu baraj de artilerie. ├Än tactica r─âzboiului modern, asta ├«nseamn─â c─â m─âturi suprafa┼úa cu artilerie ├«n preg─âtirea ofensivei terestre, pentru cucerirea terenului de la inamic. Artileria folosit─â ├«mpotriva armatei ucrainene care ap─âr─â Mariupol a fost tras─â de la minimum cinci kilometri. Cine crede c─â e vorba de civili care au cump─ârat artificii din pia┼ú─â e fie prost, fie un stru┼ú pacifist, genul care crede c─â r─âzboiul nu exist─â dac─â nu ├«i acorzi aten┼úie. Un baraj de artilerie de la kilometri distan┼ú─â presupune armament scump, care poate fi folosit doar de militari special antrena┼úi pentru a┼ča ceva. Adic─â armata rus─â e direct angajat─â ├«n viitorul asalt asupra portului Mariupol. Dac─â v─â uita┼úi pe hart─â, Mariupol st─â fix pe linia dintre teritoriul rusesc din nordul M─ârii Negre ┼či Crimeea.

Adev─ârul este c─â Ucraina pierde acest r─âzboi. ┼×i c├«t─â vreme dezechilibrul militar continu─â, negocierile vor fi doar un prilej de evitare a sanc┼úiunile economice contra Rusiei, iar acordurile de gen Minsk prilejuri pentru Putin s─â par─â un om cu care se poate face pace. Ca ├«n bancul acela: nevasta e omul care te ajut─â s─â treci peste problemele pe care nu le-ai fi avut dac─â nu te ├«nsurai. Putin ne ajut─â s─â rezolv─âm r─âzboiul pe care el l-a provocat ┼či ├«l extinde. 

De c├«nd acordul de la Minsk I a devenit o glum─â, oamenii Moscovei au cucerit ├«ntre 500 ┼či 1500 de kilometri p─âtra┼úi. Un Minsk II va trebui s─â le recunoasc─â acest avans ca fapt ├«mplinit. Putin va negocia la modul: r─âm├«nem cu ce am furat ┼či negociem ce ave┼úi s─â ne mai da┼úi.  

La ce serve┼čte o vizit─â de tipul Merkel-Hollande? Putin c├«┼čtig─â r─âzboiul ┼či nu are de ce s─â negocieze. Sau nu acum. Dac─â te ui┼úi pe hart─â, Putin a cucerit pu┼úin din Ucraina, cam jum─âtate din teritoriul regiunii Done┼úk. R─âzboiul e scump, Rusia se apropie de faliment economic, iar acas─â ├«ncep s─â apar─â mi┼čc─âri ale oamenilor nemul┼úumi┼úi c─â le mor rudele ├«n Ucraina, rude pe care le ┼čtiu ├«n armata rus─â, armat─â care nu e oficial ├«n Ucraina. Deci Putin trebuie s─â termine scenariul ├«nceput: rupem o bucat─â din Ucraina, care devine un stat

, pe model Transnistria, ┼či ├«n urm─âtorii treizeci de ani vom ┼úine Ucraina ┼či UE ocupate cu negocieri de pace. ├Äntrebarea acum este c├«t de mare s─â fie aceast─â nou─â Transnistrie. Ea trebuie l─ârgit─â prin for┼ú─â c├«t mai e timp. De aici ofensiva de la Mariupol, de aici ofensiva la vest de Done┼úk. 

Fapt e c─â Ucraina pierde r─âzboiul, dilema este c├«t de repede ┼či p├«n─â unde. Unde poate declara Putin c─â a meritat efortul? Coridor terestru p├«n─â la Crimeea? De ce nu Kievul? Perversitatea situa┼úiei actuale const─â tocmai ├«n asta: cu c├«t negociaz─â mai mult pacea cu Germania, cu at├«t Putin c├«┼čtig─â mai mult timp pentru a c├«┼čtiga r─âzboiul. ┼×i asta pentru c─â Ucraina pierde r─âzboiul. Pervers este ┼či modul ├«n care se dezbate despre eventualul transfer de armament american pentru Ucraina. Pe de o parte, ai armata rus─â care trage cu artilerie ├«n militarii ┼či civilii ucraineni. De cealalt─â parte, ai o Ucrain─â care ├«┼či atinge limitele capacit─â┼úii de rezisten┼ú─â militar─â. Apoi, o Europ─â dispus─â s─â sanc┼úioneze Rusia economic ÔÇô la un nivel peste a┼čtept─ârile pe care le aveam anul trecut, iar Putin simte efectul, dar sanc┼úiunile economice nu afecteaz─â capacitatea lui de a ac┼úiona militar pe termen scurt. Mai avem o lege votat─â anul trecut de Congresul american care autorizeaz─â pre┼čedin┼úia s─â ajute Ucraina cum consider─â necesar, inclusiv cu armament. Administra┼úia american─â a ales s─â ajute Ucraina numai cu echipament non-letal. De aici o dilem─â: s─â ├«narm─âm Ucraina sau nu? Pacifist cum ├«l ┼čtim c├«nd vine vorba de armele americanilor, Kremlinul protesteaz─â preventiv. De altfel, Putin a declarat luna trecut─â c─â nu exist─â armat─â ucrainean─â, este de fapt legiunea str─âin─â a NATO care lupt─â ├«n Ucraina. Televiziunile ruse┼čti libere s-au conformat rapid ┼či au trucat imagini cu generali americani care p─âreau a conduce (├«n englez─â) opera┼úiuni ale armatei ucrainene. Acum, dac─â americanii vor decide s─â ofere arme Ucrainei, oare ce vor prezenta televiziunile ruse┼čti? 

Dar cel mai trist nu este ce face Kremlinul, ci modul ├«n care instinctul pacifist al vest-europenilor face jocul Kremlinului. Declara┼úiile oficialilor germani ├«n aceast─â dezbatere au fost uluitor de stupide. Se vorbe┼čte de parc─â toat─â situa┼úia din teren, cea descris─â mai sus, nu ar avea nici o relevan┼ú─â. Se vorbe┼čte de parc─â Rusia nu ar fi ├«n plin─â ofensiv─â militar─â. De parc─â Ucraina nu ar fi pe punctul de a pierde acest r─âzboi. Spune Angela Merkel: ÔÇ×Nu ├«mi pot imagina o situa┼úie ├«n care ├«narmarea Ucrainei l-ar opri pe Putin din urm─ârirea propriilor ┼úeluriÔÇť. Nu e nevoie de imagina┼úie, ajunge s─â te ui┼úi pe hart─â, pentru c─â exact asta a f─âcut Ucraina p├«n─â acum: l-a oprit pe Putin cu mijloace militare. Omul plecase la r─âzboi pentru toat─â Noua Rusie ÔÇô de la Harkov ├«n nord (care nu e, istoric vorbind, ├«n Noua Rusie, dar era ├«n drum), cobor├«nd spre sud la Done┼úk, Mariupol, toat─â coasta M─ârii Negre p├«n─â la Crimeea ┼či Odessa. ├Än toate aceste puncte au existat tentative de r─âzmeri┼úe armate, dar au reu┼čit s─â instaleze baze permanente doar ├«n Done┼úk ┼či Luhansk. Cele dou─â republici separatiste din cele dou─â ora┼če nici m─âcar nu comunic─â ├«ntre ele (abia dac─â va c─âdea ora┼čul Debaltseve, unde se duc lupte grele, vor putea comunica). Adev─ârul e c─â Ucraina a fost mai coeziv─â intern dec├«t au crezut strategii de la Kremlin ÔÇô dintre marile ora┼če din Estul vorbitor de rus─â, doar Done┼úk a c─âzut. Bastioanele electorale ale fostului regim Ianukovici ÔÇô Harkov, Dnepropetrovsk ÔÇô au r─âmas fidele Ucrainei. ├Äns─â cu interven┼úia direct─â a armatei ruse, Ucraina nu poate rezista mult. Acum, for┼úele ruse┼čti ┼či pro-ruse┼čti au drone aeriene, echipamente secretizate de comunicare, tancuri ┼či artilerie. Ucraina are armament sovietic, dep─â┼čit moral ├«n fa┼úa armelor ruse┼čti. Furnizarea de armament american nu ar face dec├«t s─â echilibreze c├«t de c├«t balan┼úa ┼či s─â dea o ┼čans─â Ucrainei de a rezista. Ar cump─âra timp pentru Ucraina. Ursula von der Leyen, ministrul Ap─âr─ârii din Germania, spunea s─âpt─âm├«na trecut─â, agasat─â de ├«ntreb─ârile presei despre posibilitatea ca americanii s─â ofere arme Ucrainei: ÔÇ×S├«nte┼úi siguri c─â Ucraina poate c├«┼čtiga r─âzboiul ├«mpotriva ma┼čin─âriei militare ruse┼čti?ÔÇť.  Ministrul german de externe, Frank-Walter Steinmeier, la un congres social-democrat, zice: ÔÇ×Nu va exista o solu┼úie militar─â la acest conflict. Mai multe arme vor aduce mai mul┼úi mor┼úiÔÇť. Guvernul german pare c─â a fumat o chestie care ├«i face pe mini┼čtri s─â vad─â lumea ├«n acela┼či timp ┼či roz, ┼či tragic: armele nu s├«nt o solu┼úie, dar dac─â ar fi s─â le d─âm, le-am da numai dac─â Ucraina ar putea zdrobi Rusia. 

Evident, nimeni nu crede c─â Ucraina poate ├«nfr├«nge militar Rusia. Dar nu acesta ar fi obiectivul: ci ca Ucraina s─â poat─â rezista c├«t mai mult timp pe teritoriul deja de┼úinut ┼či s─â creasc─â costurile pentru r─âzboiul de agresiune al Rusiei. Steinmeier vorbe┼čte de arme care aduc mor┼úi de parc─â acum estul Ucrainei ar fi un teritoriu pa┼čnic ┼či calm, doar armele americane ar tulbura lini┼čtea. Fapt e c─â mor deja oameni, c─â armata ucrainean─â ┼či civilii sufer─â pierderi teribile pentru c─â nu se pot ap─âra cum trebuie, fiindc─â Putin a modernizat armata rus─â ┼či folose┼čte tot arsenalul ├«mpotriva unei armate neglijate criminal de regimurile de la Kiev.

Dar SUA nu ar avea nevoie de permisiunea Germaniei pentru ca pre┼čedintele Obama s─â decid─â ajutor militar. Congresul i-a aprobat fondurile ┼či i-a acordat ┼či permisiunea de a transfera arme, ├«nc─â de anul trecut. Dar e vorba iar de lipsa de decizie a acestui pre┼čedinte slab, evident cel mai slab lider al lumii libere de la Carter ├«ncoace. Ca nu cumva s─â gre┼čeasc─â, Obama prefer─â s─â nu decid─â nimic, ├«n ideea c─â poate lucrurile se rezolv─â de la sine. De obicei, lucrurile se precipit─â ┼či interven┼úia devine inutil─â sau mai periculoas─â. 

Un raport deja foarte influent publicat în comun de trei

-uri mari ┼či scris de opt anali┼čti ┼či fo┼čti ├«nal┼úi oficiali americani (ÔÇ×Preserving UkraineÔÇÖs Independence, Resisting Russian Aggression: What the United States and NATO Must DoÔÇť) ofer─â solu┼úii concrete pentru a ajuta Ucraina s─â reziste: rachete antitanc care s─â fac─â fa┼ú─â invaziei de tancuri ruse┼čti de ultim─â genera┼úie, radare ┼či drone de observa┼úie care s─â permit─â Ucrainei s─â evite pierderile provocate de artileria ruseasc─â (70% din militarii mor┼úi s├«nt uci┼či de artilerie), echipamente de comunica┼úii criptate (solda┼úii ucraineni folosesc telefoane mobile, interceptate de ru┼či ÔÇô practic, ru┼čii ├«i localizeaz─â ┼či ├«i m─âcel─âresc cu artileria, de la distan┼ú─â), vehicule moderne de transport de trupe. ├Än plus, recomand─â raportul, ┼ú─ârile baltice ┼či Polonia, care de┼úin stocuri de armament sovietic, ar trebui s─â pun─â la dispozi┼úia Ucrainei piese de schimb compatibile (mare parte din dotarea armatei ucrainene nu e func┼úional─â pentru c─â a fost neglijat─â ├«n depozite de la c─âderea URSS). Vorbim deci de echipament militar cu un scop defensiv, care s─â ajute Ucraina s─â reziste pe termen scurt. 

Instinctul pacifist este unul nobil, dar dac─â ├«ntunec─â ra┼úiunea devine instinct bezmetic. M-a┼č bucura ca miercuri, la Minsk, Angela Merkel s─â ob┼úin─â pacea. Dar faptul c─â a mers degeaba la Moscova nu e un semn bun: Putin crede c─â mai poate c├«┼čtiga ceva teren ├«nainte de a fi obligat s─â se opreasc─â. Germania crede ├«n negocieri. Putin crede ├«n arme. F─âr─â armele americane, Ucraina nu va avea pace. Iar Germania nu va avea negocieri serioase.

facebook.com/Cristian.Ghinea.CRPE  

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Dincolo de costul ╚Öi eficien╚Ťa sanc╚Ťiunilor interna╚Ťionale
Sanc╚Ťiunile ├«mpotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de c├«nd m─â ┼čtiu, ├«ntre ascez─â ┼či l─âcomie, ├«ntre Yoga ierbivor─â ┼či Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, c─â ne-a╚Ťi speriat, bat─â-v─â s─â v─â bat─â....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
P├«n─â la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semn─âturi de sus╚Ťinere, din toate col╚Ťurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta ├«ngust─â ╚Öi elegant─â, bra╚Ťele ghidonului ╚Öi sunetul pe care ├«l scotea noul scuter ├«l asem─ânau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristic─â metafizic─â
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta at├«t de grav o genera╚Ťie, retez├«ndu-i pofta de a tr─âi?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Longevivi
Adjectivul ÔÇ×longevivÔÇŁ este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lung─â a unei vie╚Ťi umane, ci ╚Öi pe aceea a unei activit─â╚Ťi oarecare ├«ndeplinite de o persoan─â.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred c─â ├«n ╚Öcoli institu╚Ťia psihologului ╚Öcolar ar trebui s─â capete o mult mai mare vizibilitate ╚Öi importan╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Mai exist─â ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Exist─â o teorie imbecil─â conform c─âreia la stadion po┼úi face mai orice, ÔÇ×nu s├«ntem la teatruÔÇť, e bine s─â existe un loc unde s─â se descarce fl─âc─âii.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Turismul ne e str─âin
Mori╚Öca merge oricum ╚Öi mereu apar al╚Ťi clien╚Ťi fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce lipse╚Öte pe pia╚Ťa politic─â
Tejghelele vie╚Ťii noastre politice, de╚Öi multicolore ├«n aparen╚Ť─â, s├«nt, de fapt, goale.

Adevarul.ro

image
Vacan┼úe de co┼čmar pentru zeci de mii de turi┼čti bloca┼úi ├«ntr-o sta┼úiune. O familie sus┼úine c─â trebuie s─â dea 26.000 de dolari pentru o s─âpt─âm├ón─â de cazare
Vacan┼úele ├«n ora┼čul turistic Sanya de pe insula tropical─â Hainan┬ádin China au devenit un co┼čmar ├«n acest weekend pentru zeci de mii de turi┼čti care au r─âmas bloca┼úi acolo brusc, dup─â ce autorit─â┼úile chineze au impus lockdown din cauza a peste 1.200 de cazuri de Covid-19.
image
EXCLUSIV B─ârbatul cu probleme psihice care ┼či-a m─âcel─ârit familia, ├«n Arge┼č, nu mai fusese evaluat de o comisie din 2004
B─ârbatul de 53 de ani din comuna arge┼čean─â Bascov care a masacrat cinci membri ai familiei ┼či avea probleme psihice nu a mai fost evaluat de c─âtre o comisie de specialitate de acum 18 ani, legisla┼úia fiind una extrem de permisiv─â.
image
EXCLUSIV Autorul masacrului din Arge┼č sufer─â de schizofrenie. Psihiatrul s─âu: ÔÇ×Avea rela┼úii strict cu familiaÔÇť
Viorel L., b─ârbatul de 53 de ani din comuna arge┼čean─â Bascov care ┼či-a masacrat familia, suferea de mai mult timp de schizofrenie ┼či urma un tratament medical. B─ârbatul nu avea un loc de munc─â ┼či st─âtea ├«n majoritatea timpului ├«n curtea casei, fiind o persoan─â izolat─â.

HIstoria.ro

image
Pacea de la Bucure╚Öti (10 august 1913): ÔÇ×Ne-am jucat de-a Congresul de la VienaÔÇŁ
O surs─â interesant─â despre evenimentele anilor 1912-1913 o reprezint─â ├«nsemn─ârile celor dou─â personalit─â╚Ťi ale Partidului Conservator ÔÇô Titu Maiorescu ╚Öi Alexandru Marghiloman. Jurnalele celor doi sunt caracterizate de un veritabil sincron.
image
Armele dacilor: formidabile și letale
Dacii erau me╚Öte╚Öugari des─âv├ór╚Öi╚Ťi ├«n prelucrarea metalelor, armele f─âurite de fierarii daci fiind formidabile ╚Öi letale. Ateliere de fier─ârie erau ├«n toate a╚Öez─ârile, multe f─âc├ónd unelte agricole sau obiecte de uz casnic, dar un me╚Öter priceput putea foarte u╚Öor s─â fac─â ╚Öi arme.
image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediat─â timp de zece ani ╚Öi apoi cucerit─â de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii R─âzboiului Troiei ar fi fost, conform ÔÇ×IliadeiÔÇŁ, r─âpirea Elenei, cunoscut─â drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus ╚Öi a Ledei.