Dezindustrializarea

Publicat în Dilema Veche nr. 519 din 23-29 ianuarie 2014
Charlie est ailleurs jpeg

Ştim cu toţii că populaţia României este în scădere şi am văzut cu toţii, în media sau la faţa locului, implozia unor foste oraşe industriale din timpul comunismului. Nu mi-am imaginat însă vreodată că 161 de oraşe din cele 263 ale ţării şi-au pierdut peste 20% din populaţia lor, în anii tranziţiei. Am aflat acest lucru dintr-o excelentă teză de urbanism, a Ilincăi Păun Constantinescu, dedicată fenomenului shrinking cities. Iar imaginile a 57 de astfel de oraşe crepusculare, puse sub lupă de către autoare, sînt deprimante.

Teza cu pricina m-a dus din nou cu gîndul la dezindustrializare, care se află la originea acestor peisaje urbane. Ea a fost, desigur, necesară pentru a elibera economia de megalomania industrializării comuniste şi a avut loc inevitabil în absolut toate ţările foste comuniste. Dar nu peste tot la fel...

În toate statele din blocul sovietic, ponderea industriei în structura populaţiei ocupate era considerabil mai mare decît în ţările capitaliste, din motive mai degrabă ideologice, care ţineau de modelul particular comunist al dezvoltării. România se află însă pe primul loc din acest punct de vedere, urmată de Ucraina, Polonia, Rusia şi Ungaria. Ţara noastră avea, deci, o povară comparativ mai mare a industrializării, accentuată şi de faptul că în ultimul deceniu, marcat de „plata datoriilor“, această industrie fusese vitregită de investiţii şi retehnologizare. România avea, însă, în acelaşi timp, şi o pondere foarte mare a populaţiei ocupată în agricultură, chiar dacă în permanentă scădere (de la 51,2% în 1969, la 27,9% în 1989). Nu trebuie să fii economist ca să bănuieşti că o restructurare economică profundă, precum trecerea la economia de piaţă, nu se putea face, în acest caz, jucînd la un singur capăt, adică dezmembrînd (se spune „liberalizînd“) industria. O restructurare paralelă trebuia să fie operată şi în agricultură, pentru a o face compatibilă cu această economie de piaţă – iar acest lucru era mai imperios necesar în cazul României. Ea s-a rezumat însă la decooperativizare – un succes moral, dar o catastrofă economică, legile consecutive fiind, în continuare, agrare şi nu agricole, preocupate, deci, doar de proprietate, nu şi de productivitate. Reparaţia morală a fost realizată: v-am dat pămîntul înapoi, de-acum faceţi ce vreţi cu el...

Ce s-a întîmplat în aceste condiţii? În primul deceniu al „trecerii la o economie de piaţă“, populaţia ocupată în industrie a scăzut de la 37,5% la 22%, iar aceea a populaţiei ocupate în agricultură a crescut de la 27,9% la 42%, creşterile în domeniul serviciilor fiind practic nesemnificative (în perioada de creştere dintre 2000 şi 2008, situaţia s-a mai ameliorat, dar într-un echilibru încă foarte fragil). Băbeşte spus, este ca şi cum ai fi luat apă dintr-o oală şi ai fi turnat-o în alta. S-au închis „fabrici şi uzine“ şi s-au trimis muncitori la ţară (primele valuri de şomeri i-au vizat strategic pe muncitorii care beneficiau de o „reîmproprietărire“ la ţară). Oala ţăranilor a dat pe dinafară, aceea a muncitorilor a fost lăsată se fiarbă la foc mic, astfel încît, după 1996, fluxul de migraţie sat – oraş s-a inversat pentru prima dată în istoria modernă a României. Cam la asta s-a rezumat, în ultimă instanţă, „strategia“ autohtonă a trecerii la o economie de piaţă.

În registrul mai elevat şi mai precis al calculelor economice, o analiză din 2002, realizată de Tomasz Mickiewicz şi Anna Zalewska, oferă un diagnostic macroeconomic comparativ al acestui eşec. Aceştia calculează, printre altele, un „index de restructurare“, definit ca „proporţie a forţei de muncă din fiecare ţară (postcomunistă) care ar trebui să-şi schimbe sectorul pentru a permite să ajungă la o structură a ocupării forţei de muncă de genul celei occidentale.“ Este vorba, mai pe româneşte, de un indice de convergenţă cu „modelul occidental“ (un indice mic înseamnă o convergenţă mare). Iar situaţia este următoarea: Moldova – 49,3; România – 43,0; Bulgaria – 31,3; Lituania – 22,7; Rusia – 22,2; Slovenia – 21,2, Polonia – 21,5; Croaţia – 20,3; Letonia – 20,0; Slovacia – 18,9; Cehia – 16,9; Estonia – 16,4 şi Ungaria – 16,0. Folosind numeroase alte calcule, autorii ajung să desprindă „modelul eficient“ al tranziţiei, caracterizat printr-o restructurare atît a industriei, cît şi a agriculturii, caz în care dezindustrializarea nu este dramatică, sectorul agricol scade în mod sustenabil, iar serviciile cresc. Moldova şi România sînt cap de listă la modelul opus, cel al „ineficienţei“.

Dar dezindustrializarea nu este doar un fenomen economic, ci şi unul social. Nici din acest punct de vedere, lucrurile nu stau însă mai bine, dar puţini vorbesc serios despre costurile şi implicaţiile sociale ale restructurării economiei. Iar acestea au fost mari şi departe de a fi inevitabile. Decooperativizarea a făcut astfel dreptate istorică ţăranului, cu condiţia să rămînă însă la el la ţară, de unde să ne trimită, eventual, colinde şi cîrnaţi de sărbători. Curtată simbolic, dar părăsită economic şi politic, masa rurală a avut cel mai mult de pierdut. Şi a încercat să mai cîştige cîte ceva în altă parte. În altă ordine de idei, dezindustrializarea a decimat şi a marginalizat economic, social şi simbolic muncitorul, considerat „profitor al comunismului“ şi, dintr-un sondaj în altul, „nostalgic“ incurabil. Este categoria cea mai afectată moral şi care s-a „refugiat“, astfel, în morbiditate, divorţialitate şi/sau alcoolism crescute, cu pusee de depresie sau furie. Cine a avut de cîştigat? Noul capitalism autohton, născut în bună parte din „impozitarea“ întregului proces de transfer al proprietăţii de la stat la privat. Rezultatul global? Avem cel mai mic PIB pe cap de locuitor din Europa.

Cineva spunea că a vorbi, acum, despre nevoia unui proiect naţional este o prostie. Oare chiar aşa să fie?...

Vintilă Mihăilescu este antropolog, profesor la Şcoala Naţională de Ştiinţe Politice şi Administrative. Cea mai recentă carte publicată: Povestea maidanezului Leuţu. Despre noua ordine domestică şi criza omului, Editura Cartier, 2013.

O mare invenție – contractul social jpeg
Succesiunea generațiilor în comunitatea academică: Valentin Constantin și Diana Botău
Regimurile dictatoriale și mișcările fundamentaliste s-au asociat într-o ofensivă violentă, propagandistică și armată, împotriva lumii euroatlantice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Populiștii nu (mai) sînt o excepție
Întrebările despre soarta Uniunii Europene, acuzațiile de extremism și evocarea drobului de sare fascist au devenit aproape un clișeu.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A conviețui cu imposibilul
Dictatura este un mod de organizare statală în care sfera posibilului tinde spre zero.
Frica lui Putin jpeg
„Scena politică”
Avem impresia că e o lume falsă – o „mascaradă” –, ceva profund neautentic, spre deosebire de lumea economică, de pildă, care e reală.
AFumurescu prel jpg
Vai, săracii, vai, săracii ziariști…
Incredibil, doamnelor și domnilor! Revoltător!
MihaelaSimina jpg
Cea mai frumoasă clădire din Cernăuți
Unul dintre „sporturile” la care istoria este campioană se numește „paradox”.
Iconofobie jpeg
O rugăciune la Bicaz
Nu faptul că încercam să‑l păcălesc pe Dumnezeu mă surprinde, ci dorinţa mea viscerală să trăiesc prostește, un eon întreg, dacă se putea.
„Cu bule“ jpeg
Mesa
Faptul că mesa apare des în dialoguri dovedește că forma îi era familiară publicului din secolul al XIX-lea.
image png
Ce-i rămîne Mariei de făcut?
Întrebările morale cu privire la integritatea academică și presiunea de a se conforma normelor nescrise ale colectivului profesional rămîn deschise.
RNaum taiat jpg
Comunismul se aplică din nou jpeg
Întoarcerea
Ajunși acasă, avem un fel de „rău de uscat“, cum li se întîmplă marinarilor.
image png
Misterele bugetare
Una din temele importante legate de transformarea sistemului public românesc este cea a „discreției” cu care au avut loc schimbările în administrație.
image png
Inteligența Artificială și ambiția personală
Riscul de a cădea în groapă e mai mare atunci cînd privirea e întotdeauna spre orizont.
image png
Neo-religii
Trăim deci în epoca neo-religiilor. (Asta cît ne vor mai lăsa ele să trăim...)
image png
Note, stări, zile
...Și, dacă ai noroc, ideea revine la tine tocmai cînd gîndești aceste lucruri.
image png
Inamicul public numărul 1
Să ne ferească Dumnezeu să ajungem să decidă opinia publică totul!
image png
Algoritmul istoric al jacardului
N-ai zice că-i vreo legătură. Istoria, însă, o țese subtil.
image png
image png
Toți sîntem puțin luați
Elevii merită un mediu educațional sigur și stimulativ.
image png
Marca urs
Ecourile publicității se sting totuși, în timp, lăsînd în urmă fragmente pitorești, dar efemere.
p 7 Drapelul Partidului Republican din SUA WC jpg
Regula neoliberală a minorității
Nouă însă probabil că ne pasă.
image png
Echipa de fotbal proaspăt calificată la Euro 2024 ar putea deveni chiar bună?
Dacă mai întîrzie puţin se trezesc bătrîni. Ce îi ajută? Nu au viciile generaţiilor trecute.
image png
Jucării și steaguri
Mă tem că aici diferența față de americani nu e doar de formă, ci și de fond.
image png
Despre apartenență: între liniște și îngrijorare
Patriotismul constituțional ar deveni astfel legătura de apartenență care solidarizează comunitatea, pe temeiul libertății.

Adevarul.ro

image
Caz șocant în Olt. Un bărbat a fost decapitat, iar capul i-a fost aruncat la WC
Un caz șocant de crimă s-a produs miercuri, 6 decembrie 2023, în jurul orei 14,30, în localitatea Slătioara din județul Olt. Un bărbat a fost decapitat de un altul.
image
Manele cu conotații sexuale, la balurile de boboci din Craiova. "Au ajuns să le arate pe scenă și cum se face" VIDEO
Un liceu renumit din Craiova este arătat cu degetul după ce în spațiul public au apărut imagini de la petrecerea elevilor de clasa a IX-a. Artistul Luis Gabriel, anunțat pe afișul evenimentului drept "special guest". este acuzat că a cântat în fața minorilor melodii obscene.
image
Scandal în Italia: Bijutier condamnat la 17 ani de închisoare pentru uciderea a doi hoți care i-au legat fiica și i-au jefuit magazinul VIDEO
Un bijutier din Italia a fost condamnat la 17 ani de închisoare pentru că a împușcat mortal doi hoți care i-au jefuit magazinul și i-au legat fiica. Sentința a declanșat o dezbatere aprinsă privind limitele autoapărării în Italia.

HIstoria.ro

image
Cine este și de unde vine Moş Nicolae?
În noaptea de 5 spre 6 decembrie tradiţia spune că Moş Nicolae vine la geamuri şi vede copiii care sunt cuminţi, lăsându-le în cizmuliţe dulcuri şi alte daruri. Spre deosebire de Moş Crăciun, Moş Nicolae nu se arată niciodată iar copiii care au fost cuminţi vor găsi în ghetuţe diverse cadouri.
image
Importanța stației NKVD de la Londra în timpul celui de-al Doilea Război Mondial
În 1941, stația NKVD de la Londra era cea mai productivă din lume, comunicând Moscovei 7.867 de documente diplomatice și politice, 715 documente pe probleme militare, 127 referitoare la aspecte economice și 51 legate de activități sau operațiuni ale serviciilor de informații.
image
Ce a însemnat România Mare
1 Decembrie 1918 a rămas în mentalul colectiv ca data la care idealul românilor a fost îndeplinit, în fața deschizându-se o nouă etapă, aceea a conștientizării și punerii în aplicare a consecințelor ce au urmat acestui act, crearea României Mari.