Despre Obama plus nişte lideri balcanici şi moldoveni

Publicat în Dilema Veche nr. 432 din 24-30 mai 2012
Victime, procurori şi idioţi morali jpeg

● Săptămîna trecută, preşedintele Barack Obama a declarat că opinia sa faţă de căsătoriile între homosexuali a evoluat şi că în prezent le susţine. Pînă acum, poziţia oficială a lui Obama era că susţine uniunile civile între homosexuali, care permit acestora să aibă toate drepturile cuplurilor căsătorite, dar se opunea căsătoriei propriu-zise, pentru că aceasta are o simbolistică religioasă. Acum, Obama şi-a schimbat poziţia. Desigur, opinia preşedintelui a evoluat surprinzător de similar cu sondajele de opinie. În urmă cu patru ani, curentul anti-căsătorii era majoritar, drept pentru care candidatul Obama s-a pliat atunci pe sondaje. Acum, sondajele sînt mai amestecate: pentru majoritatea nu prea contează, pentru o minoritate pro-căsătorii capabilă de mobilizare este însă o temă foarte importantă. Cu alte cuvinte, electoral vorbind, a devenit mai avantajos să susţii decît să te opui dacă eşti la stînga spectrului politic (cei puţini care se opun vehement oricum nu te-ar vota orice ai face, majorităţii nu-i pasă, cei puţini care susţin vehement se vor mobiliza în favoarea ta). Cu alte cuvinte, candidatul Obama s-a pliat şi acum pe sondaje. Desigur, asta nu-l face un politician mic şi fără convingeri personale, cum s-ar întîmpla cu alţi politicieni care îşi schimbă opinia în funcţie de sondaje. În cazul Obama, este o dovadă că e deschis la minte şi are curajul să abordeze teme noi (dar am promis într-o dispută cu un cititor că nu mă mai plîng de părtinirea presei în favoarea lui Obama, deci mă opresc aici).

● Schimbăm cadrul şi peisajul. Republica Moldova (RM). Care de vreo cinci luni este prinsă într-o dezbatere despre legea antidiscriminare. Povestea trebuie luată mai din urmă, ca să fie înţeleasă. La începutul lui 2011, Republica Moldova a convenit cu Uniunea Europeană un Plan de Acţiuni privind ridicarea vizelor. Acest Plan este un document complex, care cere reforme serioase ale statului, de pildă, o demilitarizare a Ministerului de Interne (condus încă de foşti generali sovietici), un sistem complex de luptă cu traficul de persoane, reformarea instituţiilor care luptă cu corupţia. Între multele asemenea schimbări, era şi o lege antidiscriminare. Practic, trebuia ca RM să interzică discriminarea în funcţie de etnie, sex, religie, vîrstă şi orientare sexuală şi să creeze o instituţie autonomă care să sancţioneze asemenea cazuri de discriminare. Guvernul a făcut un proiect de lege, apoi l-a îmbunătăţit împreună cu nişte experţi europeni şi apoi l-a trimis la Parlament. De aici a început nebunia.

● „Noi nu primim homosexualii şi lesbienele în Partidul Liberal-Democrat. Şi cum la noi în partid vin doar tineri de orientare normală, noi mai întîi îi verificăm. Dacă sînt homosexuali, ei rămîn în Partidul Comuniştilor. Noi îi verificăm întrebîndu-le prietenii“ – asta a fost o declaraţie a deputatului Petru Vlah, membru chiar al partidului premierului Vlad Filat. La rîndul său, Partidul Comuniştilor a tot organizat manifestaţii împotriva homosexualilor. O declaraţie a lui Vladimir Voronin la un asemenea miting: „Ei vor să aducă aceste spurcăciuni de homosexuali şi să înrădăcineze acest cult la noi în Moldova. Noi trebuie să spunem un categoric «nu» acestor prostii şi să nu le permitem să facă aceste prostii. Fiecare localitate să-şi declare independenţa faţă de aceste prostii pe care ni le aduc din Europa“. Şi, într-adevăr, chiar au fost localităţi în Republica Moldova care şi-au declarat independenţa faţă de cultul homosexual (orice ar însemna asta). Consiliul Local din Bălţi, al doilea oraş al ţării, a votat o asemenea decizie, prin care interzice manifestările homosexuale în oraş, indiferent care va fi poziţia guvernului central. Televiziunea NIT a PCRM a exprimat poziţia cetăţenilor indignaţi faţă de homosexualizarea ţării (orice ar însemna asta). Episcopul de Bălţi, Marchel, a devenit o vedetă publică, opunîndu-se şi el homosexualizării.

● Practic, a început o sarabandă a declaraţiilor de apărare împotriva „homosexualizării“. Ceilalţi lideri din Alianţa pentru Integrare Europeană au început şi ei să spună că asta e împotriva valorilor ţării, că nu se poate aşa ceva. Practic, a părut că asta e treaba personală a lui Filat. Guvernul a retras proiectul de lege „pentru consultări“. Şi părea că situaţia e într-un punct mort.

● Bun, care-i totuşi legătura cu Obama? La el este vorba despre căsătorii între homosexuali, în RM nici nu e pe aproape să se discute un asemenea subiect, proiectul respectiv de lege este doar pentru interzicerea discriminării. Legătura e dată de sondaje. Cum de au sărit aşa politicienii din RM, aproape toţi pe un punct minor dintr-o lege totuşi de importanţă secundară faţă de interesul major al scăpării de vize? Gîndiţi-vă la următoarele cifre: doar 14% din populaţia RM afirmă în sondaje că ar accepta homosexuali ca vecini, doar 10% i-ar accepta ca prieteni şi doar 4% ar accepta o înrudire cu un homosexual.

● Am intrat adînc în subiectul acesta cu antidiscriminarea pentru că am fost parteneri într-un proiect cu o organizaţie de la Chişinău – Asociaţia pentru Politica Externă. Am evaluat ce a făcut guvernul moldovean din Planul de Acţiuni. Acest Plan este împărţit în două faze, iar evaluarea noastră arată că guvernul a îndeplinit 86% dintre acţiunile la care s-a angajat în faza I (cine vrea amănunte, raportul detaliat este pe site-ul www.crpe.ro). Marile restanţe sînt în zona antidiscriminare şi lupta cu corupţia. Recomandarea noastră pentru Comisia Europeană este să permită trecerea în faza a doua a Planului de Acţiuni, rămînînd oricum o monitorizare strictă pe cele două teme şi în această fază. Argumentele în raport. Dar cînd am început cercetarea, am avut ideea de a plasa Republica Moldova într-un context comparativ. Concentrarea dezbaterii publice de la Chişinău doar pe tema antidiscriminare dădea impresia că s-a apucat UE să pună criterii ciudate Moldovei. De fapt, concentrarea a fost doar pe tema homosexualilor, pentru că pe celelalte criterii de discriminare s-a vorbit foarte puţin – a mai fost ceva rumoare pentru că nu se permitea înregistrarea cultului musulman, dar asta s-a rezolvat rapid. Deci, am dat o raită prin regiune, anume prin Balcanii de Vest – şase ţări de acolo au trecut prin procesul de ridicare a vizelor în 2009-2010. Ne-am pus pe citit rapoarte, articole şi să dăm telefoane pe la cunoscuţi din Balcani, să aflăm cum a fost acolo. Aţi putea ghici care a fost cea mai delicată temă şi printre ultimele condiţii îndeplinite în ţări ca Serbia, Bosnia, Albania, Muntenegru, Macedonia? Exact: legislaţia antidiscriminare. În Serbia, guvernul a trimis un proiect de lege în parlament, au urmat proteste publice şi guvernul l-a retras. În Bosnia, prelaţii catolici, ortodocşi şi musulmani s-au înţeles (şi ei nu prea se înţeleg defel în Bosnia) pe tema asta şi au făcut front comun. Am prezentat această perspectivă comparativă şi povestea antidiscriminării în Balcani într-o conferinţă de presă la Chişinău şi ziariştii păreau foarte amuzaţi de coincidenţă. Şi, culmea coincidenţei, imediat după ce am terminat conferinţa noastră de presă a trebuit să predăm sala… episcopului Marchel, care avea de dus o nouă rundă în lupta cu homosexualizarea ţării. A fost un moment de maximă ironie.

● Deci, ce-i face pe politicienii din Moldova, Serbia, Albania, Bosnia să fie atît de previzibili, să urmeze aceleaşi pattern-uri? Exact ca în cazul lui Obama: sondajele. Politicianul comun, ordinar, banal trebuie, într-o democraţie, să se plieze pe ce crede majoritatea. E aproape un blestem al democraţiei. Desigur, politicienii de geniu, gen Reagan, conduc ei majoritatea într-o anumită direcţie şi schimbă datele dezbaterii. Dar ăştia sînt rari.

http://www.facebook.com/Cristian.Ghinea.CRPE 

O mare invenție – contractul social jpeg
O iluzie a lui Benjamin Constant
Partitura globalizării, interpretată cu patos în multe universități și în diferite cercuri de activiști din lume, are ca laitmotiv potențialul tehnologiei de a uni oamenii și de a înlătura diferențele de mentalitate, dincolo de granițele politice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Trenul de Luhansk
Dar ce te faci cînd conducerea țării tale decide că statistica poate fi contrazisă? Ajungi în trenul din Luhansk. Împrăștiat pe marginile unei gropi de obuz, ești contradicție inutilă. Atomi restituiți creației pentru reasamblare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Limitele parodiei
Dinaintea unui spectacol mai curînd grotesc, ca acela imaginat de Kremlin în noaptea dinspre 2011, avem dreptul să spunem, ca regina Victoria: „We are not amused!”.
Frica lui Putin jpeg
Unde este Rusia?
Și, în timp ce Putin pretinde în mod fals că Rusia luptă pentru ființa sa națională, Occidentul, uneori fără să-și dea seama prea bine, luptă (prin susținerea Ucrainei) cu adevărat pentru ființa sa morală.
AFumurescu prel jpg
Închiși în societatea deschisă
Noi, ăștia, muritorii de rînd, ne confruntăm, de o bună bucată de vreme, cu o problemă mai degrabă inversă: cum se face că ne simțim închiși într-o societate altminteri declarat deschisă?
Ronald Reagan   NARA   558523 jpg
Regina și președintele
Ploaia s-a oprit. Regina Elisabeta a II-a și prințul Philip s-au întors pe iahtul regal, unde i-au găzduit pe președintele Ronald Reagan și pe Prima Doamnă Nancy Reagan. Au sărbătorit împreună aniversarea nunții cuplului prezidențial american.
Iconofobie jpeg
Bucuriile prostului solemn
Prostul solemn este numai individul prezentului. Pe simplitatea sa fermecătoare, gospodărească, emanată dintr-o „filozofie a clipei”, se sprijină, ultimativ, întreaga istorie...
„Cu bule“ jpeg
Bîtă
Cînd ești bîtă, cu un punct din oficiu ai șanse să iei un 5 și cu note mai mari la alte materii poți chiar să treci. Dar ăsta nu e bîtă, e lemn.
HCorches prel jpg
Ce putem face pentru elevii ucraineni
Mă rog, e ceva mai complicat, dar în mare cam acestea sînt condițiile.
p 7 Cicero WC jpg
Capitalismul și regina
Monarhia poate fi criticată din multe puncte de vedere. Dar faptul că Elisabeta a II-a s-a privit pe sine într-o lumină smithiană și s-a străduit să fie un exemplu de simț al datoriei și de abnegație, pentru a domoli patimile populare, nu poate fi negat.
Un sport la Răsărit jpeg
Meciurile de tipul celui dintre Anamaria Prodan și Laurențiu Reghecampf pot deveni mai interesante decît cele de fotbal?
Nu, stimabililor, toată ţara e un banc prost. Începeţi de la vîrful ei şi apoi să vă mai văd că strîmbaţi din nas la chivuţele astea!
Comunismul se aplică din nou jpeg
Canalele subterane peste care s-au creat universitățile
La Bologna se suprapun mai multe rînduri de civilizații, etruscă, celtă, romană, și apoi medievală, renascentistă și modernă.
Washington Gas service pnp hec 14600 14697v 02 jpg
Cine ajută pe cine
Pe subiectul energiei, România nici dacă ar vrea nu ar putea să ajute statele membre. De ce?
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Vladimir Putin se micșorează
Cere respect și primește dispreț. Sau, în cel mai bun caz, indiferență. Evenimentul istoric la care asistăm cu toții azi este micșorarea lui Vladimir Putin.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Note, stări, zile
Lăsînd ironia la o parte, inițiativa rezerviștilor SRI de a „sărbători” lupta bărbătească a Securității printr-un monument instalat chiar în curtea „ghilotinei” construite de ei apare bunului-simț drept halucinantă.
Frica lui Putin jpeg
Secolul XX continuă
Lumea noastră este deci foarte departe de „sfîrșitul istoriei”, adică de o lume non-conflictuală.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ungaria – afară din UE și NATO!
Atitudinea politică a Ungariei nu e lașitate, prostie sau egoism. E calcul asumat, e politică adevărată și articulată. E vremea să culeagă consecințele asumării.
lossy page1 640px Winston Churchill LCCN2006687122 tif jpg
Regina și prim-ministrul
Peste zece ani, în 1965, Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit a ocolit cu stil și grație protocolul, care spunea că suverana trebuie să ajungă ultima la orice ceremonie, sosind la funeraliile lui Winston Churchill înaintea familiei acestuia. În semn de prețuire.
Iconofobie jpeg
Pledoarie à contrecœur
Exact așa s-a întîmplat! Ipocriții m-au scos complet din viața lor care, prin iradierea stării de ipocrizie la scară mare, se dovedea a fi, pînă la urmă, viața întregii comunității.
„Cu bule“ jpeg
„Umpic”
Dacă româna nu ar fi o limbă standardizată, cu registre cultivate, ci doar una de circulație orală, cu multe instabilități și variații, umpic ar putea deveni relativ repede un nou cuvînt. Nu e cazul, desigur.
HCorches prel jpg
În pași de dans
Și chiar dacă sînt conștient că nu în toate liceele funcționează în acest fel, acolo unde lucrurile se întîmplă astfel pașii de dans ai unui eveniment de divertisment pot deveni, iată, cîțiva pași pe drumul vieții, într-o manieră formativă.
p 7 WC jpg
Recviem pentru un imperiu
Întrebarea care rămîne este în ce măsură durabilitatea Comunității Națiunilor a depins strictamente de longevitatea regretatului monarh și în ce măsură va putea fi ea menținută de succesorul reginei.
Un sport la Răsărit jpeg
După Serena, acum și Roger? Se încheie o eră?
Federer, în sine, era un sport. Sînt oameni care locuiesc într-un sport şi alţii care invită, ba nu, ordonă unui sport să locuiască în ei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cînd ajungi să crezi în propria cacealma
De ce au făcut conducătorii ruși o asemenea greșeală? De ce s-au grăbit cu un război? Una din explicații ar putea fi că „specialiștii” în false povești (narative, cum s-ar zice astăzi) au început ei înșiși să creadă în ele.

Adevarul.ro

calinic si balasoiu 01 foto arhiepiscopia argesului jpg
Arhiepiscopul Calinic, reacție în cazul deputatului Bălășoiu, exclus de PSD după un scandal sexual FOTO
Exclus din PSD după ce ar fi apărut în mai multe imagini dezbrăcat alături de un tânăr, deputatul Aurel Bălășoiu a fost exclus și din Adunarea Eparhială a Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului.
Marina Ovsianikova
Jurnalista Marina Ovsiannikova a evadat din arestul la domiciliu. A fost dată în urmărire de ruși
Jurnalista rusă Marina Ovsiannikova a fost dată în urmărire după ce a evadat din arestul la domiciliu împreună cu fata sa de 11 ani. Aceasta a devenit cunoscută pentru critica adusă în direct la TV față de războiul din Ucraina.
Mangia jpg
Devis Mangia, făcut „bulangiu“ de Pițurcă: Relatare șocantă, la o emisiune TV
Antrenorul italian e acum în mijlocul unui scandal de proporții, după ce a tot jucat cu focul, în ultimii ani.

HIstoria.ro

image
La sfatul lui Bismark, Carol I se apropie de Rusia și enervează Franța
Opțiunea românilor pentru un domnitor dintr-o dinastie străină la 1866, avea în vedere salvarea existenței statului, afirmarea lui în rândul țărilor europene și, în perspectivă, obținerea independenței. Aceste obiective au fost mereu în atenția diplomației românești și a principelui Carol.
image
Bălcescu, iacobinul român despre care nimeni nu mai vorbește
Prima jumătate a veacului al XIX-lea a reprezentat pentru Ţările Române un timp al recuperării. Al recuperării parţiale – ideologice şi naţionale, cel puţin – a decalajului ce le despărţea de Occidentul european. Europa însăşi este într-o profundă efervescenţă după Revoluţia de la 1789, după epopeea napoleoniană, Restauraţie, revoluţiile din Grecia (1821), din Belgia şi Polonia anului 1830, mişcarea carbonarilor din Italia, toată acea fierbere socială şi naţională, rod al procesului de industria
image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia