De ce s-au ofticat slovacii pe greci

Publicat în Dilema Veche nr. 340 din 19 - 25 august 2010
Liderii contextuali de opinie  Textul cu Regele jpeg

După multe ezitări, ţările din zona euro au promis să ajute Grecia. Guvernele s-au pus de acord să contribuie fiecare cu nişte sume, ca împrumuturi către Grecia – un total de 80 de miliarde. Împrumutul a venit la pachet cu nişte condiţii dure de tăiere a cheltuielilor. Ceea ce nu i-a calmat pe criticii ideii în sine de-a ajuta Grecia, dar anunţul a calmat pieţele financiare, zona euro părea că scapă de gripă. Tabloidele germane s-au luat cu altele şi au uitat să-i mai beştelească pe greci. Doar grecii au rămas nervoşi pentru că trebuie să strîngă cureaua şi sînt convinşi că sînt victimele unei conspiraţii a speculanţilor care au fost atît de ticăloşi încît să-i împrumute cu bani anii trecuţi şi acum să se aştepte să-i recupereze. Şi cînd părea că grecii sînt salvaţi şi toată lumea mulţumită, cu excepţia grecilor înşişi, hop, slovacii au zis „pas“ săptămîna trecută. 

Cum? După ce abia-abia i-am urnit pe nemţi, tocmai Slovacia să ne facă surpriza? Cum era versul acela de la serbările şcolare? „A privi gîndeşti că pot / Ca întreg Aliotmanul să se-mpiedice de-un ciot?“ Aliotmanul ar fi aici Europa, zona euro, ce să mai, „toată floarea cea vestită a întregului Apus“, care se pusese de acord să ajute Grecia şi se vede acum încurcată de refuzul Slovaciei.

Povestea cu Slovacia este aşa. A intrat în zona euro la începutul lui 2009. Euro a fost un proiect de care fostul guvern s-a ţinut cu dinţii, care a devenit şi un fel de mîndrie naţională: unde alţii mai cu moţ din Est nu s-au băgat, noi o facem (aici subînţelegeţi dvs. un sîc-sîc deloc mascat către cehi). Cu mari sacrificii, Slovacia a îndeplinit criteriile, Comisia Europeană a dat undă verde intrării, dar cum criza tocmai venise peste Europa, Banca Centrală Europeană a spus ceva de genul: e drept că slovacii îndeplinesc criteriile, dar, în aceste vremuri agitate, inflaţia ar putea să nu fie chiar aşa stabilă cum pare acum, aşa că mai bine aşteptăm. Slovacii s-au enervat, dar avizul Băncii era doar consultativ, Slovacia merita să intre, a intrat. Apoi a venit povestea cu Grecia, cu datoriile ei care ameninţau stabilitatea euro şi, cum ziceam, cu decizia suratelor din zona euro să-i împrumute pe greci. 

Deci şi Slovacia. Doar că Slovacia s-a enervat. Adică cum vine, dom’le, povestea? Noi strîngem de vreo cinci ani cureaua să intrăm în zona euro, sîntem cuminţi, cu batistele curate şi unghiuţele tăiate, avem deficit bugetar mai mic decît Germania, inflaţie cuminţică şi, cum adoptăm euro, hop, trebuie să scoatem bani pentru greci?! Adică pentru ăia de au intrat fraudulos în euro, au trişat la statistici, au luat împrumuturi ieftine pe barba monedei comune şi au făcut praf banii? Păi, e drept, dom’le, e drept? Spuneţi dvs., domnu’ Dan! Bine, exagerez puţin tonul ca să sune ca la OTV, dar ideea în mare cam asta e. 

Cînd s-a discutat împrumutul la Bruxelles, fostul guvern slovac a mîrîit la ideea de a ajuta Grecia, a zis că nu, că nu e drept, nici frumos. Mai ales că avea acasă o campanie electorală şi opoziţia de dreapta făcea mare caz de problemă. Încolţit în şedinţă de ceilalţi lideri din eurogrup, noaptea tîrziu, fostul premier a cedat. Apoi a pierdut puterea. Nu din această cauză, ci pentru că aliaţii săi naţionalişti au rămas în afara parlamentului (da, şi la ei naţionaliştii şi socialiştii fac casă bună). Aşa că o coaliţie de centru-dreapta a preluat puterea. Iar noul parlament slovac a aruncat bomba: a respins împrumutul slovac de 816 milioane euro către Grecia. Cu o majoritate de 69 la 1 şi 14 abţineri. Rezultatul acesta arată că dezbaterea nu a fost cuminte şi echilibrată, cu argumente pro şi contra. A fost o decizie luată la nervi, cu parlamentari din toate părţile dînd de pămînt cu grecii şi cu cîteva abţineri, adică voturi pentru împrumut cărora le e şi ruşine să iasă în lume. Noul guvern zice că l-a avertizat pe fostul guvern să nu se bage în ajutorul Greciei, iar ministrul de Finanţe Ivan Miklos zice că „nu mi se pare deloc solidaritate acea solidaritate între săraci şi bogaţi, între responsabil şi iresponsabil“. Vedeţi deci linia de argumentaţie: noi, săracii din Est care mai şi sîntem responsabili să-i ajutăm pe iresponsabilii vechii Europe? (Evident, e vorba de esticii responsabili, nu e cazul nostru, staţi liniştiţi!) 

La fel de evident, oamenii pe la Bruxelles s-au făcut foc şi pară. Comisarul pentru afaceri economice Olli Rehn s-a încruntat şi a zis că „nu poate decît să regrete“ încălcarea solidarităţii în zona euro. Expresia „nu pot decît să regret“ se traduce în limbaj non-Bruxelles cam aşa: „Să vă ia mama dracu’ de nesimţiţi, că dacă aş putea să fac mai mult decît să regret v-aş arăta eu vouă“. Şi noi ştim cum se încruntă Olli Rehn cînd se încruntă, de pe cînd era comisar pentru Extindere. 

Şocul produs de Slovacia e mai degrabă psihologic, Grecia nu stătea în cele 816 milioane de la Slovacia. Dacă parlamentul german ar fi făcut aşa ceva atunci era grav, nemţii chiar plătesc mult, după buget. Dar dacă şi alte parlamente naţionale se prind că pot respinge partea lor din împrumut, poate în ideea că oricum plătesc nemţii, atunci toată schema pentru salvarea Greciei e în pericol. Olli Rehn mai spune că Slovacia pune în pericol stabilitatea monedei euro, de care şi Slovacia beneficiază. Şi asta e adevărat. O fi frustrant să-i ajuţi pe greci cînd tu eşti sărac oricum, dar dacă tot ai făcut eforturi să adopţi euro, atunci ai şi tu interesul să fie o monedă stabilă. Altfel intri pe o gîndire de tip „eu te-am făcut, eu te omor“. Pe de altă parte, cu toţi nervii săi, parlamentul slovac a votat participarea ţării în Facilitatea Europeană de Stabilitate Financiară (EFSF). Asta e o schemă instituţională prin care ţările europene pun bani deoparte, creează un fond din care ar urma să fie ajutate în viitor statele care ajung să aibă problemele Greciei. Cu alte cuvinte, ne băgăm la un mecanism de stabilitate pentru viitor, dar ne enervează să-i ajutăm acum pe greci. 

Cine are dreptate? Depinde. Dacă votul slovac este un precedent şi se vor retrage şi alţii din schema de împrumut, atunci Grecia se afundă, euro se duce la vale şi toţi pierd, inclusiv slovacii. Dacă împrumutul merge înainte şi fără Slovacia, votul de la Bratislava mai limitează oarecum hazardul moral pentru viitor: voi, ţărilor care spargeţi banii şi vă îndatoraţi prea mult, nu vă bazaţi că veţi fi mereu salvate, poate se vor găsi unii ca slovacii să vă dea cu flit, deci aveţi grijă. Cum ziceam, depinde.

O mare invenție – contractul social jpeg
Moartea lui Tudor Vladimirescu: asasinat sau executarea unei pedepse?
Codul penal militar intern al Eteriei nu avea nici o valoare juridică.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
„Rusia trebuie să piardă”
Orice alt deznodămînt va duce la destrămarea ordinii internaționale așa cum o știm acum, cu consecințe ce nu pot fi estimate.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Punct și de la capăt
Dar, în general, reacția unora dintre politicienii și gazetarii autohtoni după eșecul Schengen n-a reușit să depășească mimica unei bosumflări provinciale.
Frica lui Putin jpeg
Antimaniheism
Dar se poate întreba cineva: dacă răul nu se activează fără o anumită, fie și mică, proporție de bine, de ce binele însuși nu e mai puternic și mai activ?
m simina jpg
Pisicile de la Palatul de Iarnă
În altă ordine de idei, aș merge pe mîna Ecaterinei cea Mare: Albastru de Rusia și Angora albă.
AFumurescu prel jpg
Federaliștii și antifederaliștii români
A te trezi cu un picior în fiecare tabără, ca să nu zic luntre, e o binecuvîntare și un blestem.
Iconofobie jpeg
Poeți (și critici?)
Dar şi cei croiţi astfel sînt, la urma urmelor, să admitem, nişte poeţi.
„Cu bule“ jpeg
Mim și mimă
În franceză, după unele oscilații de încadrare într-un gen, mime s-a fixat ca substantiv masculin, iar pantomime ca feminin.
HCorches prel jpg
Oldies but goldies
De la Simona Popescu la Emil Brumaru, de la Mircea Dinescu la Mircea Cărtărescu, autorii contemporani nu lipsesc.
radu naum PNG
Există un stadion nou de fotbal în Ghencea. Pentru ce echipă?
Da, există, dar numai pentru unii. Pentru alţii, nu există. E ca şi cum n-ar fi, ca şi cum în mijlocul acelui cîmp din Ghencea ar fi doar un lan de grîu, sau o groapă ca a lui Ouatu, sau vidul cosmic.
p 7 WC jpg
Revenirea „delictului de gîndire”
O persoană, spunea Atkin, nu poate fi reținută sau privată de bunurile proprii în mod arbitrar, nici chiar în vreme de război.
index jpeg 6 webp
Afacerea Tate și modelul românesc
Era, într-un fel, un amestec de sisteme de vînzare de tip MLM (multi-level marketing) cu principiile funcționării unei secte.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Skynet dă în bobi*
Tehnologiile avansate vor continua să evolueze și să aibă un impact major asupra societății.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Dubla măsură
Să ne înțelegem: nu vreau să-i evacuez nici pe Marx, nici pe Engels, nici pe G.B. Shaw, pe Sartre, pe Éluard sau pe Aragon din lista de repere semnificative ale culturii europene.
Frica lui Putin jpeg
Regii, vecinii noștri
Dacă acestea sînt așa, înțelegem pasiunea modernă pentru monarhia constituțională. Cu regii și prinții Angliei mai ales sîntem toți „vecini” prin intermediul presei, al Internetului și acum, iată, al unei cărți.
m simina jpg
La Azuga (II)
Din păcate, după cel de-al Doilea Război Mondial noul regim politic din România a căutat să minimalizeze contribuția monarhiei în istoria țării.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ce oameni avem, ce oameni sîntem
Și în UE, relațiile dintre state au o bună doză de răceală și de cinism.
Iconofobie jpeg
Puțină genetică … literară
„Gena” funcționează, în acest context, asemenea sorții implacabile din tragedia antică. Devine fatum malus, predestinare obtuză.
„Cu bule“ jpeg
Paranghelia la discotecă
Descoperisem mai întîi un film grecesc din 1980, cu titlul în original Paranghelia, în care conflictul era declanșat de comandarea (= paranghelia) de către protagonist a unei muzici anume, într-un local.
HCorches prel jpg
Ca un cuțit de bucătărie proaspăt șters
Mircea Cărtărescu, în cîteva fraze, a spus, așadar, niște adevăruri tranșante și care trebuie rostite de o voce cu autoritatea lui.
radu naum PNG
Scapă Halep?
Există puţine certitudini în cazul controlului pozitiv cu Roxadustat al Simonei Halep, dar un lucru e sigur: orice ar fi, nu putem fi obiectivi.
p 7 WC jpg
A discreditat prăbușirea FTX „altruismul eficace”?
În cazul lui Bankman-Fried, riscul nu viza doar propria sa avere, reputație și poate chiar propria libertate.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Exploratorii existenței
Kundera nu extinde aceste observații și asupra altor acte artistice, dar cred că și în pictură, de exemplu, pot funcționa aceleași mecanisme.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Un an special pentru noi
Am trecut prin toate cele ale României. De 30 de ani, nimic din ce este românesc nu ne este străin.

Adevarul.ro

image
Cea mai coruptă țară din UE. România, în top 3
Raportul Transparency International reflectă modul în care este percepută corupția din sectorul public din 180 de state și este făcut prin acordarea de puncte.
image
Un ieşean, obligat să plătească facturile unei case în care nu mai locuieşte de 8 ani
Un bărbat din Iaşi s-a trezit cu o surpriză neplăcută, când a aflat că trebuie să plătească facturile noilor proprietari ai casei în care nu mai locuieşte de opt anI. Acest lucru s-a întâmplat pentru că noii locatari nu au transferaT contractul pe numele lor.
image
Vietnamez filmat la Cluj cum jupoaie un șobolan. „Capturează ilegal și mănâncă tot ce mișcă” VIDEO
Un vietnamez a fost filmat în incinta unei fabrici din Cluj-Napoca pe când jupoaie șobolani. Clujeanul care a făcut publică filmarea susține că acesta face parte dintr-un grup de vietnamezi care vânează și mănâncă tot ce prinde: șobolani, păsări, iepuri.

HIstoria.ro

image
Reglementarea prostituției în București, la sfârșitul secolului al XIX-lea
Către finalul secolului al XIX-lea, toate tentativele întreprinse pentru a diminua efectele prostituției prin regulamente, asistență medicală și prin opere de binefacere nu dădeau rezultatele așteptate, mai ales în ceea ce privește răspândirea bolilor venerice.
image
Caragiale: un client râvnit, dar un cârciumar prost VIDEO
Caragiale: un client râvnit, un cârciumar prost
image
Anul 1942, un moment greu pentru Aeronautica Regală Română
Anul 1942 a însemnat pentru Aeronautica Regală Română, ca de altfel pentru toate forțele Armatei române aflate în zona de operațiuni, un moment deosebit de dificil.