Cum a devenit Forumul Constituţional un înălbitor periculos

Publicat în Dilema Veche nr. 486 din 6-12 iunie 2013
Victime, procurori ┼či idio┼úi morali jpeg

Forumul Constitu┼úional ┼či-a prezentat raportul c─âtre Parlament ┼či c─âtre public. Imediat dup─â asta, Victor Ponta ┼či Crin Antonescu s-au ├«nt├«lnit ├«n toiul nop┼úii ┼či au decis ce ┼či cum vor schimba la Constitu┼úie. G├óndul a publicat, pe surse, ce au agreat cei doi, iar materialul a fost ulterior confirmat.

Atunci, ce anume a decis/a propus/a dres Forumul Constitu┼úional? La conferin┼úa de pres─â unde l-a uns pe Cristian P├«rvulescu ┼čef de trib peste consult─ârile populare, Crin Antonescu anun┼úase ┼či cam ce vrea s─â schimbe la Constitu┼úie. Un fel de ÔÇ×hai, merge┼úi ┼či v─â juca┼úi de-a consultarea, noi avem treab─â.ÔÇť

┼×i a ├«nceput Festivalul ÔÇ×Consultarea Rom├ónieiÔÇť. ├Ändr─âznesc s─â spun c─â am ceva experien┼ú─â cu consultarea. Exerci┼úiul are sens c├«nd subiectul este unul clar delimitat, c├«nd participan┼úii s├«nt interesa┼úi de el ┼či c├«nd exist─â ceva ┼čanse ca, ├«n urma consult─ârii, chiar s─â se ├«nt├«mple ceva. ├Än lumea ONG-urilor/a institutelor rom├óne┼čti se poart─â consultarea care e bun─â doar de bifat c─â s-a f─âcut. Am obosit de evenimente-conferin┼úe-consult─âri cu titluri generice, la modul ÔÇ×Perspective geostrategice la Marea Neagr─âÔÇť. Sau: ÔÇ×Cet─â┼úenia european─â, ├«ntre perspective ┼či realitateÔÇť. S├«nt deosebit de plicticoase. Mai ├«ndr─âznesc s─â spun c─â evenimentele de consultare ale CRPE chiar s├«nt de consultare. Temele s├«nt ├«nguste ÔÇô ultimele au fost, de pild─â, despre cum ar trebui schimbate regulile de garantare ale creditelor agricole pentru a putea avea acces la ele ┼či micii fermieri. Asocia┼úii de fermieri, b─ânci, institu┼úii de microcreditare, oficiali de la mai multe ministere. Nu s-au b─âtut c├«mpii cu considera┼úii generale. ┼×i ca urmare, Ministerul Agriculturii a schimbat regulile de creditare pentru micii fermieri, pentru c─â au fost convin┼či de argumente. La Chi┼čin─âu, am moderat s─âpt─âm├«na trecut─â un eveniment de consultare despre cum pot guvernele din Rom├ónia ┼či Republica Moldova s─â coopereze mai bine ├«n proiectele regionale finan┼úate de UE. ┼×i am plecat de acolo cu recomand─âri concrete. Consultarea ├«n aceste cazuri este specializat─â ┼či are sens. Tema suspus─â consult─ârii e clar─â. Participan┼úii nu adorm, dimpotriv─â. Evident, asta e mai greu de organizat dec├«t vorb─âria f─âr─â subiect clar. Trebuie s─â preg─âte┼čti materiale de background, s─â te asiguri c─â g─âse┼čti oamenii relevan┼úi, care pot aduce experien┼úa din realitate la masa deciden┼úilor.

Deci, lua┼úi critica mea la adresa Forumului ┼či ca o exasperare a cuiva care a fost torturat cu particip─âri la evenimente de consultare f─âr─â sens. E ┼či asta un soi de industrie, care are ├«n spate o ideologie: aceea a consult─ârii. Nu conteaz─â ce anume discut─âm, important e s─â ne consult─âm. Mult bla-bla de la acel gen de ONG-ist care nu are obiectul muncii clar definit. Dar umbl─â ┼úan┼úo┼č, cu aerul c─â ne face tuturor un serviciu pentru c─â exist─â ├«n via┼úa noastr─â ┼či, uneori, ne consult─â ├«n leg─âtur─â cu ceva despre care nu ┼čtiam c─â avem o opinie.

Forumul Constitu┼úional a fost expresia perfect─â a acestei consult─âri de dragul consult─ârii. Cum ar fi trebuit f─âcut? Crin Antonescu ┼či Victor Ponta ┼čtiau ce ┼či cum vor s─â schimbe. Ei s├«nt liderii majorit─â┼úii ┼či majoritatea va decide. Ei ar fi trebuit s─â-┼či asume ni┼čte propuneri ├«n mod deschis ┼či transparent. Asupra c─ârora cet─â┼úenii puteau fi consulta┼úi. ├Än loc de asta, a fost un fel de terapie de grup. S─â vin─â fiecare s─â verse ce are de spus. O saraband─â de evenimente de ÔÇ×consultareÔÇť asupra a ceva ce nu exista. Dar asta a convenit de minune liderilor politici ai majorit─â┼úii. ├Än loc s─â-┼či asume egoismul constitu┼úional, le-a convenit s─â se discute despre propuneri irelevante, f─âcute de al┼úii, care nu aveau putere de decizie. ┼×i c├«nd lumea obose┼čte de at├«ta consultare, hop ┼či ei cu propunerile reale.

Cum punea mama lui Creang─â ghemele pe prisp─â de cr─âpau m├«┼úele juc├«ndu-se cu ele, a┼ča a pus ┼či USL tema ├«n spa┼úiul public, de au cr─âpat cet─â┼úenii juc├«ndu-se de-a consultarea. S─â fim bine ├«n┼úele┼či, nu vreau s─â ironizez cet─â┼úenii care au mers la consult─âri ÔÇô ei s├«nt, poate, ce are Rom├ónia mai bun ├«n materie de participare politic─â, cei interesa┼úi. Dar m─â uit la lista de evenimente a Forumului. Multe s├«nt evident f─âcute la modul: vine cineva de la Bucure┼čti la (s─â zicem) Suceava, domnul de la Consiliul Jude┼úean are ordin s─â organizeze consultarea, ia pofti┼úi ┼či consulta┼úi-v─â. Caragiale curat. ┼×i nici nu avea cum s─â fie altfel, lipsea obiectul consult─ârii.

Apoi, imediat dup─â ce Forumul s-a ├«nchis, Crin Antonescu ┼či Victor Ponta s-au ├«nt├«lnit ┼či au decis ce va vota comisia parlamentar─â. Au decis ce ├«i interesa: cum func┼úioneaz─â puterea. A┼úi re┼úinut toat─â retorica despre cum se schimb─â Constitu┼úia nu pentru persoane, nu pentru evenimente recente, ci pentru istoria viitoare, da? Bun. Antonescu ┼či Ponta au decis c─â, de pild─â, pre┼čedintele e obligat s─â desemneze drept premier pe cel propus de partidul cu cele mai multe mandate. Desigur, asta nu are leg─âtur─â cu B─âsescu, e pur ┼či simplu un principiu constitu┼úional universal valabil. Corect? Au mai decis ca premierul s─â mearg─â la Consiliul European. V─â imagina┼úi c─â nici asta nu are leg─âtur─â cu B─âsescu ┼či cu conflictul cu Ponta pe tema asta, da? Au ni┼čte enerv─âri ┼či ├«┼či folosesc imensa majoritate s─â le dreag─â prin Constitu┼úie. Unele dintre propunerile lor s├«nt binevenite. De pild─â ideea de mo┼úiune de cenzur─â constructiv─â: Parlamentul nu poate pica un guvern dec├«t dac─â, automat, nume┼čte un altul. Dar aici discut─âm despre consultare.

┼×i nu a┼č fi scris acest articol dac─â Forumul r─âm├«nea doar o pierdere de timp ingenu─â. Dar nu e asta. A fost deja folosit pentru a masca adev─âratele propuneri. Liderii USL au vrut s─â-┼či modeleze Constitu┼úia pe placul lor. Avem, deci, o ┼úar─â din UE cu 70% ├«n Parlament care se apuc─â s─â dreag─â ceva pe la Constitu┼úie ÔÇô anume, ├«n p─âr┼úile esen┼úiale care ├«i enerveaz─â pe cei din majoritate. Unde am mai auzit noi asta? Exact, ├«n Ungaria. A, da, ┼či acum ├«n Rom├ónia.

Citesc raportul Forumului. Ce zice Pre┼čedintele Cristian P├«rvulescu ├«n introducere? S─â citim. ÔÇ×├Än ultimii doi-trei ani, trei forme de consultare public─â ├«n vederea revizuirii constitu┼úionale au fost folosite ├«n Europa: cea islandez─â, care a constat ├«n alegerea unui comitet cet─â┼úenesc de redactare a unei noi Constitu┼úii; cea maghiar─â, care a presupus o consultare po┼čtal─â post factum (...) criticat─â de institu┼úiile europene pentru lipsa sa de coeren┼ú─â; ┼či cea rom├óneasc─â, ce a luat forma convoc─ârii unui Forum Constitu┼úional!ÔÇť

Dup─â cum descrie chiar el, ├«n Ungaria, majoritatea a propus un proiect de revizuire. Acesta a fost foarte criticat ┼či intern, ┼či extern. Guvernul Orb├ín a vrut s─â fie ┼čmecher: a trimis opt milioane de chestionare prin po┼čt─â, cu 12 ├«ntreb─âri. Rata de r─âspuns a fost de 10%. Apoi, P├«rvulescu face praf ┼či experimentul islandez, cu un juriu cet─â┼úenesc ales. Pentru c─â, fiind cei ale┼či simpli cet─â┼úeni, nu au produs un text constitu┼úional OK din punct de vedere tehnic. ├Äns─â, ├«n Rom├ónia, spune P├«rvulescu, ÔÇ×Forumul Constitu┼úional a ├«ncercat o alt─â abordare: parteneriatul ├«ntre societatea civil─â cu ParlamentulÔÇť. Cum s-a ├«nt├«mplat parteneriatul acesta inovator ┼či uimitor? 50 de dezbateri ┼či 400 de propuneri de la cet─â┼úeni, venite pe site. ┼×i ├«ncheie triumf─âtor: ÔÇ×Spre deosebire de Islanda, ├«n Rom├ónia, proiectul de revizuire a Constitu┼úiei va fi elaborat ├«n Parlament, care, spre deosebire de Ungaria, va avea la baz─â propunerile cet─â┼úenilor.ÔÇť Bravo, aplauze, pup─âturi, felicit─âri!

Serios? Chiar ┼či-a pierdut P├«rvulescu orice sim┼ú al ridicolului? S─â recapitul─âm. Deci, ├«n Ungaria, o majoritate de 70% propune o schimbare de Constitu┼úie s─â ├«i convin─â ei. Apoi, se trimit 8 milioane de scrisori care cer opinia cet─â┼úenilor, pe ni┼čte ├«ntreb─âri concrete. R─âspund 10%, ceea ce ar ├«nsemna 800.000. Schimbarea din Ungaria a fost (pe drept cuv├«nt) criticat─â. Dar pentru ceea ce a propus Orb├ín s─â schimbe, nu pentru lipsa de consultare. ├Änc─â un exemplu de consultare menit─â s─â dilueze responsabilitatea. Dar dac─â vorbim strict despre consultare, Orb├ín a f─âcut m─âcar ceva cap-coad─â: consultare de mas─â pe un proiect dat. Nu propuneri pe site despre ceva nebulos. ├Än Islanda s-a mers pe un proces radical ÔÇô ni┼čte cet─â┼úeni au fost ale┼či special pentru a scrie Constitu┼úia. Ei au scris Constitu┼úia, nu au propus altora ceva. ├Än opinia lui P├«rvulescu, nu a fost bine nici a┼ča.

Dar, ├«n Rom├ónia, noi venim cu un supermodel. S├«ntem ce mai tari. Adic─â? Adic─â se ├«n┼úeleg Crin ┼či Ponta s─â-l numeasc─â pe P├«rvulescu consultator-┼čef. Apoi, consultatorul-┼čef organizeaz─â 50 de evenimente, cele mai multe ├«n provincie, la modul prefectura-ordon─â-sucevenii-la-consultare. Plus 400 de propuneri pe site, fiecare cu tema sa. Asta d─â clas─â celor 800.000 de maghiari care au r─âspuns la ├«ntreb─âri concrete. ├Än modelul rom├ónesc, nu a fost nici un moment clar ce se va ├«nt├«mpla cu ce propune Forumul. Parlamentarii condu┼či de Antonescu au aerul c─â nu au auzit ┼či voteaz─â (p├«n─â am scris asta) doar pe amendamentele depuse de al┼úi parlamentari sau de ei ├«n┼či┼či. ┼×i ÔÇô ca s─â vezi! ÔÇô cele anun┼úate de G├óndul ca fiind agreate de Antonescu ┼či Ponta la ceas de sear─â s├«nt votate. Asta d─â clas─â islandezilor, care au ales oameni s─â scrie Constitu┼úia. Modelul rom├ónesc de consultare sparge gura t├«rgului.

Dincolo de grandomania consultatorului-┼čef, r─âm├«ne pericolul din spatele ┼čaradei. De fapt, situa┼úiile din Rom├ónia ┼či Ungaria s├«nt similare. Majorit─â┼úi de 70% care umbl─â cu foarfeca ├«n Constitu┼úie ca s─â-┼či m─âreasc─â puterile. Deocamdat─â, USL a fost mai pu┼úin stupid─â dec├«t Viktor Orb├ín ┼či nu a umblat agresiv la puterile B─âncii Na┼úionale sau ale Cur┼úii Constitu┼úionale. Dar nu e t├«rziu, deputa┼úii liberali au depus amendamente ├«n acest sens. ├Äns─â, acum, au un cec ├«n alb de la Cristian P├«rvulescu. El func┼úioneaz─â pe post de ├«n─âlbitor: gata, domÔÇÖle, s├«ntem democra┼úi, ne-am consultat cu poporul, avem certificat de consultare de la P├«rvulescu, acum putem s─â decidem ce vrem.

Cu toat─â p─ârerea de r─âu pentru zecile (poate sutele) de oameni de bun─â-credin┼ú─â care au participat la Festivalul ÔÇ×Consultarea Rom├ónieiÔÇť: s├«nte┼úi pe post de ├«n─âlbitor.

facebook.com/Cristian.Ghinea.CRPE

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Dincolo de costul ╚Öi eficien╚Ťa sanc╚Ťiunilor interna╚Ťionale
Sanc╚Ťiunile ├«mpotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de c├«nd m─â ┼čtiu, ├«ntre ascez─â ┼či l─âcomie, ├«ntre Yoga ierbivor─â ┼či Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, c─â ne-a╚Ťi speriat, bat─â-v─â s─â v─â bat─â....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
P├«n─â la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semn─âturi de sus╚Ťinere, din toate col╚Ťurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta ├«ngust─â ╚Öi elegant─â, bra╚Ťele ghidonului ╚Öi sunetul pe care ├«l scotea noul scuter ├«l asem─ânau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristic─â metafizic─â
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta at├«t de grav o genera╚Ťie, retez├«ndu-i pofta de a tr─âi?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Longevivi
Adjectivul ÔÇ×longevivÔÇŁ este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lung─â a unei vie╚Ťi umane, ci ╚Öi pe aceea a unei activit─â╚Ťi oarecare ├«ndeplinite de o persoan─â.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred c─â ├«n ╚Öcoli institu╚Ťia psihologului ╚Öcolar ar trebui s─â capete o mult mai mare vizibilitate ╚Öi importan╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Mai exist─â ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Exist─â o teorie imbecil─â conform c─âreia la stadion po┼úi face mai orice, ÔÇ×nu s├«ntem la teatruÔÇť, e bine s─â existe un loc unde s─â se descarce fl─âc─âii.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Turismul ne e str─âin
Mori╚Öca merge oricum ╚Öi mereu apar al╚Ťi clien╚Ťi fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce lipse╚Öte pe pia╚Ťa politic─â
Tejghelele vie╚Ťii noastre politice, de╚Öi multicolore ├«n aparen╚Ť─â, s├«nt, de fapt, goale.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciad─â
├Än ziua de 27 noiembrie 1095, pe c├ómpul din fa╚Ťa ora╚Öului Clermont, c├óteva sute de oameni a╚Öteptau s─â aud─â predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al R─âzboiului ruso-turc din 1877-1878
R─âzboiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unit─â╚Ťi otomane, ruse╚Öti ╚Öi rom├óne╚Öti ├«n principal, dar ╚Öi trupe s├órbe╚Öti ╚Öi muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.