Concluzii la dezbaterea Big Brother ÔÇô cine are dreptate?

Publicat în Dilema Veche nr. 573 din 5-11 februarie 2015
De unde vine gazul c├«nd nu mai vine de la ru╚Öi ÔÇô ╚Öi cu cine ├«l ├«mp─âr╚Ťim? jpeg

am analizat prevederile directivei europene privind re┼úinerea datelor de comunicare, transpus─â ├«n legisla┼úia din Rom├ónia printr-o lege care a fost respins─â de Curtea Constitu┼úional─â. Aceast─â lege a fost poreclit─â de presa rom├ón─â Big Brother, iar ulterior eticheta a fost extins─â ┼či ├«n cazul altor legi, astfel ├«nc├«t am ajuns s─â avem ┼či Big Brother 2 ┼či Big Brother 3. Leg─âtura dintre ele este mai degrab─â vag─â, elementul comun ar fi faptul c─â toate aceste legi reglementeaz─â grani┼úa dintre via┼úa privat─â ┼či accesul statului la informa┼úii privind comunica┼úiile. 

A┼ča-numitul Big Brother 2 se refer─â la ├«nregistrarea cartelelor telefonice

┼či la obliga┼úia de a ├«nregistra clien┼úii re┼úelelor

gratuite. A existat o tentativă de a se reglementa înregistrarea cartelelor

la nivel european, dar Comisia s-a opus. Rom├ónia (┼či alte state din UE) a decis s─â reglementeze la nivel na┼úional. Guvernul rom├ón a ad─âugat ├«n proiectul de lege ┼či obligativitatea de a ├«nregistra utilizatorii re┼úelelor wi-fi gratuite. Curtea Constitu┼úional─â a decis c─â legea este neconstitu┼úional─â (voi reveni la motiva┼úia Cur┼úii). 

A┼ča-numitul Big Brother 3 prevede crearea unui sistem na┼úional de ap─ârare ├«mpotriva atacurilor cibernetice. Proiectul a fost controversat, principalul punct de contestare fiind faptul c─â SRI ar urma s─â fie centrul acestui sistem de ap─ârare cibernetic─â, iar prevederile erau at├«t de vagi ├«nc├«t statul (prin serviciile secrete, f─âr─â mandat) ar fi avut acces, oric├«nd considera necesar, la datele din servere. Parlamentul a votat legea, dar grupul parlamentar PNL a atacat-o la Curtea Constitu┼úional─â. Decizia Cur┼úii este n─âprasnic─â: nu doar respinge legea, dar face praf legiuitorul pentru at├«t de multe st├«ng─âcii ┼či ├«ncurc─âturi de logic─â, ├«nc├«t Parlamentul ┼či Consiliul Legislativ au de dat explica┼úii. 

Acestea s├«nt legile Big Brother, care au st├«rnit dezbateri aprinse ┼či au dus indirect la demiterea lui George Maior de la ┼čefia SRI, un om care p─ârea de nezdruncinat atunci c├«nd am ├«nceput acest serial. Faptul c─â ┼čeful SRI e for┼úat s─â plece dup─â un conflict cu Curtea Constitu┼úional─â e un precedent benefic pentru democra┼úia rom├óneasc─â. Un SRI ├«n mod evident necontrolat de comisia parlamentar─â care ar trebui s─â-l controleze ┼či-a supraextins puterile paralegale ┼či influen┼úa politico-mediatic─â. A ├«ncercat s─â intimideze Curtea, a ├«ncercat s─â foloseasc─â fondul emo┼úional de dup─â atacurile din Fran┼úa. A folosit ┼či tema anticorup┼úie ├«n aceast─â poveste, ├«ncerc├«nd s─â c─âpu┼čeze popularitatea de care se bucur─â DNA.

SRI s-a vrut, în toată această poveste un fel de

legislativ care se joac─â de-a

-ul cu democra┼úia rom├óneasc─â. ├Än cazul Big Brother 1, politicienii au ├«ncercat s─â respecte o decizie anterioar─â a Cur┼úii (apropo de obsesia presei pro-SRI contra lui Daniel Morar: prima respingere a avut loc ├«n 2009, ├«nainte s─â ajung─â Morar la Curte) ┼či s─â limiteze accesul statului la date, dar nu au vrut s─â afecteze ├«n nici un fel privilegiile create de legile speciale de func┼úionare a serviciilor. Drept urmare, a reie┼čit o stru┼úo-c─âmil─â prin care statul rom├ón era responsabilizat numai c├«nd venea vorba de poli┼úie ┼či procurori, dar nu ┼či c├«nd era vorba de serviciile secrete, de parc─â acestea nu ar fi parte din stat, ci dintr-un grup extra-statal care ┼čtie el mai bine ce ┼či cum, deci nu trebuie controlat de nimeni. 

├Än ce prive┼čte Big Brother 2 ┼či 3, vina SRI este mult mai clar─â. Serviciul a contribuit la scrierea proiectelor (o form─â diplomatic─â folosit─â de guvern pentru a spune c─â, de fapt, le-a primit deja scrise) ┼či a folosit nevoia de reglementare ├«n tentative deschise de a-┼či extinde puterile. Decizia Cur┼úii ├«n Big Brother 3 ├«n acest caz constat─â c─â legea face din SRI coordonator al sistemului na┼úional de securitate cibernetic─â. Rom├ónia (la propunerea SRI) s-a gr─âbit s─â legifereze acest domeniu, de┼či la nivel european se afl─â ├«n discu┼úie un act normativ. Potrivit acestui act european, care a trecut deja de Parlamentul European, deci e destul de avansat ├«n procesul legislativ, statele membre UE trebuie s─â pun─â la punct un sistem de ap─ârare cibernetic─â ┼či s─â desemneze drept coordonator o institu┼úie civil─â. Deci dac─â Rom├ónia ar fi a┼čteptat decizia final─â a UE, am fi fost obliga┼úi s─â d─âm rolul de coordonator c─âtre o institu┼úie civil─â. 

Mai mult, Rom├ónia a creat deja din 2011, printr-o hot─âr├«re de guvern, un Centru Na┼úional de R─âspuns la Incidente de Securitate Cibernetic─â. Apoi, ├«n 2013, Guvernul Ponta d─â o hot─âr├«re de guvern prin care se crea sistemul na┼úional de securitate cibernetic─â, o structur─â unde s├«nt reprezentate MApN, MAI, STS, SIE, CSAT ┼či unde SRI asigur─â ÔÇ×coordonarea tehnic─âÔÇť. ├Än realitate, structura asta este opera┼úionalizat─â de SRI.

Ce scriu aici este un istoric al deciziilor legale ├«n materie, care apare ca atare ├«n decizia Cur┼úii Constitu┼úionale de respingere a legii Big Brother 3 (decizia 17 din ianuarie 2015). Deci, haide┼úi s─â unim ni┼čte puncte: ├«n UE se discut─â de c├«┼úiva ani un act legislativ prin care statele membre vor trebui s─â creeze sisteme integrate de securitate cibernetic─â, coordonate de o institu┼úie civil─â; ├«n 2011, Rom├ónia creeaz─â o institu┼úie civil─â de coordonare; ├«n 2013, Rom├ónia mai creeaz─â o institu┼úie de coordonare ├«n acela┼či domeniu, doar c─â e creat─â ├«n interiorul SRI, deci e militarizat─â; ├«n 2014, SRI propune un proiect de lege prin care se creeaz─â sistemul integrat de securitate cibernetic─â, unde tot SRI devine ┼čef peste securitatea cibernetic─â. 

Mi se pare mie, sau SRI a ac┼úionat preventiv? Vrea UE institu┼úie civil─â, ia s─â o facem noi repede la SRI ┼či apoi o s─â zicem: mersi, noi o avem deja, mergem cu ea ├«nainte. ┼×i m─â ├«ntreb de ce avem dou─â sisteme de coordonare a securit─â┼úii cibernetice, unul civil ┼či unul militar? ┼×i dac─â tot l-am creat pe cel civil ├«n 2011, iar decizia ├«n UE se ├«ndreapt─â spre o institu┼úie civil─â, atunci de ce cre─âm ├«n 2013 o institu┼úie militar─â ┼či ├«i d─âm noi puteri ├«n 2014? Doar prin iminen┼úa legifer─ârii la nivel european ├«mi explic graba SRI de a propune proiectul de lege. 

Merit─â p─âstrat ceva din toate aceste legi care acum s├«nt moarte prin respingerea la Curte? Discu┼úia ar trebui scoas─â din paradigmele ÔÇ×Big Brother vs libertatea civil─âÔÇť. SRI ar trebui s─â se retrag─â din rolul de reglementator

Curtea Constitu┼úional─â ar trebui s─â continue procesul ├«nceput prin decizia privind reten┼úia datelor ┼či s─â fac─â o analiz─â a legilor de func┼úionare a serviciilor secrete: date la ├«nceputul anilor ÔÇÖ90, aceste legi sigur nu mai s├«nt potrivite pentru o democra┼úie european─â. Demisia lui Maior, scandalurile din jurul SRI declan┼čate inclusiv de declara┼úiile Elenei Udrea, au creat un context favorabil de a ├«mpinge pe agend─â dou─â subiecte cruciale: revizuirea legilor de func┼úionare a serviciilor (fie prin Parlament de bun─â voie, fie for┼úat prin Curte) ┼či ├«nt─ârirea controlului parlamentar asupra acestor servicii. SRI a for┼úat nota cu toate aceste proiecte de legi ┼či acum totul se ├«ntoarce ├«mpotriva sa. 

Big Brother a pierdut b─ât─âlia semantic─â ├«nainte de a o pierde pe cea legal-politic─â. ├Äns─â nu ├«nseamn─â c─â nu trebuie s─â re┼úinem nevoia de a reglementa noua tehnologie, ├«ntr-un mod inteligent, care s─â dea statului instrumente de a lupta cu criminalitatea ┼či s─â protejeze cet─â┼úeanul. O balan┼ú─â este necesar─â. Reten┼úia datelor de comunica┼úii se face oricum, companiile de telefonie re┼úin listingurile dumneavoastr─â pentru c─â au nevoie la facturare. Deci a te lupta cu reten┼úia ├«n sine e ira┼úional. C├«nd vine vorba de Big Brother, avem de cealalt─â parte a baricadei fa┼ú─â de SRI diver┼či anonimi care se cred ├«n filmul

┼či se lupt─â din principiu cu statul ÔÇ×totalitarÔÇť. S├«nt ridicoli, de┼či inofensivi. ├Än loc s─â lupt─âm cu reten┼úia ├«n sine a datelor (care e permis─â de Curtea Constitu┼úional─â), trebuie s─â ne concentr─âm pe reglementarea unui acces strict limitat al statului la aceste date (┼či al priva┼úilor, c─â veni vorba, companiile de telefonie trebuie aspru pedepsite pentru orice alt─â intruziune ├«n date dec├«t cele executate automat de c─âtre computere ├«n scop de facturare). Nu s├«nt de acord cu tratarea temei cartele

sub psihoza ÔÇ×Big BrotherÔÇť. Nu ├«n┼úeleg valoarea ├«n sine a anonimit─â┼úii c├«nd vine vorba despre telefoane. Curtea Constitu┼úional─â a gre┼čit ├«n motivarea legii Big Brother 2 pentru c─â ├«ncurc─â datele de trafic cu datele de conectare (o spune ┼či Bogdan Manolea, un foarte eficient avocat ┼či activist anti-Big Brother, care se bucur─â c─â Curtea a picat legea, dar e am─âr├«t c─â motivul e gre┼čit). Personal, nu v─âd de ce posesorii de cartel─â

ar trebui s─â nu poat─â fi identifica┼úi din principiu, c├«nd asta se ├«nt├«mpl─â cu to┼úi ceilal┼úi cet─â┼úeni care vorbesc la telefon. Una este s─â fii identificat c├«nd te conectezi la o re┼úea, alta e s─â aib─â statul acces f─âr─â mandat la lista ta de convorbiri ÔÇô Curtea a ├«ncurcat aceste dou─â borcane. Prin telefon orice descreierat te poate agresa (mi s-a ├«nt├«mplat personal), iar anonimitatea ├«n acest caz mi se pare un feti┼č ├«n spatele c─âruia se poate ascunde orice nebun pus pe terorizat alte persoane. ├Än schimb, legea transform─â orice buticar care vinde cartele ├«n operator de date personale, ceea ce e o prostie, ├«n acele puncte criticile Cur┼úii s├«nt justificate. 

Situa┼úia e ├«ns─â diferit─â ├«n ce prive┼čte terminalele publice wi-fi (care s├«nt reglementate tot de legea numit─â Big Brother 2). Nu v─âd ├«n anonimitatea pe Internet o valoare ├«n sine care se cere ap─ârat─â. ├Ämi pare r─âu pentru cei excita┼úi de ideea c─â anonimii de pe net vor salva democra┼úia, dar totul are un aer puber de ÔÇ×o semn─âm, dar o d─âm anonim─âÔÇť. Nu cred c─â libertatea se ap─âr─â cu anonimi, ci cu oameni reali care ├«┼či asum─â ac┼úiunile. Deci nu am o problem─â de principiu cu ideea de ├«nregistrare a utilizatorilor de Internet din locurile publice (pentru c─â acas─â to┼úi avem contracte ├«nregistrate), am o problem─â de practic─â. Re┼úelele wi-fi publice s├«nt omniprezente ├«n via┼úa noastr─â ┼či ar necesita ├«nregistrare repetat─â frecvent, spre deosebire de cartela

pe care o cumperi ┼či o ├«nregistrezi o singur─â dat─â. Deci aplicarea practic─â a legii e prea complicat─â. Plec de la prezum┼úia c─â intruziunea prin Internet nu se poate compara cu intruziunea prin telefon ÔÇô de aici balan┼úa beneficii vs probleme practice mi se pare diferit─â ├«n cazul cartelelor fa┼ú─â de wi-fi. 

Din p─âcate, decizia Cur┼úii Constitu┼úionale nu ┼úine cont de aceste diferen┼úieri ┼či argumente, e o respingere ├«n bloc a legii pe motiv c─â ar fi o alt─â form─â de reten┼úie a datelor. Curtea ar trebui s─â revin─â ┼či s─â g─âseasc─â un just echilibru ├«ntre libertate ┼či responsabilitatea statului de a proteja cet─â┼úenii. Via┼úa privat─â e o valoare ├«n sine, anonimitatea nu este. E bine s─â protej─âm via┼úa privat─â a cet─â┼úeanului Popescu ┼či s─â punem restric┼úii fa┼ú─â de accesul statului la datele lui Popescu f─âr─â voia lui Popescu. Prin decizia ├«n cazul Big Brother 1, Curtea l-a protejat pe Popescu fa┼ú─â de un acces f─âr─â mandat al serviciilor la datele sale, ┼či bine a f─âcut. Un cet─â┼úean X care vrea s─â dea telefoane anonime lui Popescu comite o intruziune ├«n via┼úa privat─â a lui Popescu. Prin decizia ├«n cazul Big Brother 2, Curtea l-a protejat pe X ┼či a f─âcut imposibil ca statul s─â ├«l protejeze pe Popescu. Deci dreptul anonimului X de a da telefoane anonime a b─âtut dreptul lui Popescu de a fi ap─ârat de stat ├«mpotriva agresiunii lui X. 

facebook.com/Cristian.Ghinea.CRPE 

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Dincolo de costul ╚Öi eficien╚Ťa sanc╚Ťiunilor interna╚Ťionale
Sanc╚Ťiunile ├«mpotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de c├«nd m─â ┼čtiu, ├«ntre ascez─â ┼či l─âcomie, ├«ntre Yoga ierbivor─â ┼či Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, c─â ne-a╚Ťi speriat, bat─â-v─â s─â v─â bat─â....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
P├«n─â la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semn─âturi de sus╚Ťinere, din toate col╚Ťurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta ├«ngust─â ╚Öi elegant─â, bra╚Ťele ghidonului ╚Öi sunetul pe care ├«l scotea noul scuter ├«l asem─ânau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristic─â metafizic─â
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta at├«t de grav o genera╚Ťie, retez├«ndu-i pofta de a tr─âi?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Longevivi
Adjectivul ÔÇ×longevivÔÇŁ este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lung─â a unei vie╚Ťi umane, ci ╚Öi pe aceea a unei activit─â╚Ťi oarecare ├«ndeplinite de o persoan─â.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred c─â ├«n ╚Öcoli institu╚Ťia psihologului ╚Öcolar ar trebui s─â capete o mult mai mare vizibilitate ╚Öi importan╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Mai exist─â ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Exist─â o teorie imbecil─â conform c─âreia la stadion po┼úi face mai orice, ÔÇ×nu s├«ntem la teatruÔÇť, e bine s─â existe un loc unde s─â se descarce fl─âc─âii.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Turismul ne e str─âin
Mori╚Öca merge oricum ╚Öi mereu apar al╚Ťi clien╚Ťi fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce lipse╚Öte pe pia╚Ťa politic─â
Tejghelele vie╚Ťii noastre politice, de╚Öi multicolore ├«n aparen╚Ť─â, s├«nt, de fapt, goale.

Adevarul.ro

image
Vacan┼úe de co┼čmar pentru zeci de mii de turi┼čti bloca┼úi ├«ntr-o sta┼úiune. O familie sus┼úine c─â trebuie s─â dea 26.000 de dolari pentru o s─âpt─âm├ón─â de cazare
Vacan┼úele ├«n ora┼čul turistic Sanya de pe insula tropical─â Hainan┬ádin China au devenit un co┼čmar ├«n acest weekend pentru zeci de mii de turi┼čti care au r─âmas bloca┼úi acolo brusc, dup─â ce autorit─â┼úile chineze au impus lockdown din cauza a peste 1.200 de cazuri de Covid-19.
image
EXCLUSIV B─ârbatul cu probleme psihice care ┼či-a m─âcel─ârit familia, ├«n Arge┼č, nu mai fusese evaluat de o comisie din 2004
B─ârbatul de 53 de ani din comuna arge┼čean─â Bascov care a masacrat cinci membri ai familiei ┼či avea probleme psihice nu a mai fost evaluat de c─âtre o comisie de specialitate de acum 18 ani, legisla┼úia fiind una extrem de permisiv─â.
image
EXCLUSIV Autorul masacrului din Arge┼č sufer─â de schizofrenie. Psihiatrul s─âu: ÔÇ×Avea rela┼úii strict cu familiaÔÇť
Viorel L., b─ârbatul de 53 de ani din comuna arge┼čean─â Bascov care ┼či-a masacrat familia, suferea de mai mult timp de schizofrenie ┼či urma un tratament medical. B─ârbatul nu avea un loc de munc─â ┼či st─âtea ├«n majoritatea timpului ├«n curtea casei, fiind o persoan─â izolat─â.

HIstoria.ro

image
Pacea de la Bucure╚Öti (10 august 1913): ÔÇ×Ne-am jucat de-a Congresul de la VienaÔÇŁ
O surs─â interesant─â despre evenimentele anilor 1912-1913 o reprezint─â ├«nsemn─ârile celor dou─â personalit─â╚Ťi ale Partidului Conservator ÔÇô Titu Maiorescu ╚Öi Alexandru Marghiloman. Jurnalele celor doi sunt caracterizate de un veritabil sincron.
image
Armele dacilor: formidabile și letale
Dacii erau me╚Öte╚Öugari des─âv├ór╚Öi╚Ťi ├«n prelucrarea metalelor, armele f─âurite de fierarii daci fiind formidabile ╚Öi letale. Ateliere de fier─ârie erau ├«n toate a╚Öez─ârile, multe f─âc├ónd unelte agricole sau obiecte de uz casnic, dar un me╚Öter priceput putea foarte u╚Öor s─â fac─â ╚Öi arme.
image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediat─â timp de zece ani ╚Öi apoi cucerit─â de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii R─âzboiului Troiei ar fi fost, conform ÔÇ×IliadeiÔÇŁ, r─âpirea Elenei, cunoscut─â drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus ╚Öi a Ledei.