Cîteva idei despre dresajul academic

Publicat în Dilema Veche nr. 437 din 28 iunie - 4 iulie 2012
Victime, procurori şi idioţi morali jpeg

● Bine, plagiatul ca plagiatul, dar eu am altă fază de semnalat: cum adică secretarul de stat Victor Ponta obţine doctoratul de la prim-ministrul Adrian Năstase? În 2003, deci, Năstase era şef la Guvernului, preşedinte al Partidului Social Democrat şi conducător de doctorate. Omul e un geniu, e cît Leonardo da Vinci şi Cesare Borgia la un loc, şi om de ştiinţă complet, şi principe împlinit. Ah, era să uit: şi fermier la Cornu. Dincolo de glumă, eu tot zic chestia asta de ani de zile: nu înţeleg moda asta cu politicienii în funcţie care sînt şi profesori universitari sau doctoranzi sau conducători de doctorate. Pentru ce au nevoie? Chiar crede cineva serios că dacă eşti şef al guvernului ai timp să îndrumi doctoranzi? Sau dacă eşti secretar de stat, şef al Corpului de Control al guvernului, şef al Tineretului Social Democrat, ai timp să faci un doctorat serios? Păi, nimeni nu crede, dar lumea prin mediul academic e cu „săru’-mîna“.

● Vedem reacţia celor doi tipi cu nume de familie identic pe care i-a plagiat Victor Ponta. Unul este magistrat la Piteşti (şi a scris o carte despre Tribunalul Internaţional de la Haga, nu se poate spune că a avut o opţiune de carieră foarte fermă). Omul zice că el nu comentează nimic, că nu face politică. Adică Ponta i-a copiat din carte şi el consideră asta o temă politică. Celălalt este fost diplomat din anturajul lui Adrian Năstase şi zice, ca şi Năstase însuşi, că nu e plagiat, că dreptul are nişte formule care trebuie copiate aşa, cuvînt cu cuvînt, cum sînt formulele matematice. Lasă că şi formulele matematice se atribuie, că de aceea se numesc de genul „a lu’ Pitagora“. De aici o întreagă linie de atac a televiziunilor prietene, pe logica: dacă omul zice că nu l-a plagiat înseamnă că nu a fost plagiat. De parcă dacă eu public mîine formula lui Pitagora şi zic că e a mea, iar Realitatea TV nu dă de sus-numitul Pitagora să confirme că l-am plagiat, asta înseamnă că nu l-am plagiat. Revenind la cei doi care nu se consideră plagiaţi. Ce poate schimonosi coloana vertebrală a unui om în acest hal? Fenomenul „săru’ mîna, boierule!“. Cum să-l superi pe domnul politician? Nu se ştie cum îţi poate frînge cariera.

● Am scris mai sus că tot întreb de ani de zile cum vine faza asta cu politicienii care sînt profesori universitari. La un moment dat, am lăsat-o baltă, am avut senzaţia aceea că oamenii nu prea pricep ce vreau să spun, se uitau aşa prin mine, m-am gîndit că e ceva în neregulă cu mine. Povestea e mai veche, de dinaintea erei noastre, cînd eram student la SNSPA (1996-2000). O galerie de politicieni mi-au fost profesori. Vorba vine, pe cei mai mulţi nu i-am văzut la faţă. Dar ei figurau ca profesori titulari şi luau şi bani pentru asta. Teodor Meleşcanu n-a avut timp să ne onoreze, Ioan Mircea Paşcu – doar de vreo două ori, apoi a venit un asistent. De altfel, chestia asta cu asistenţii se practica la scară largă, nu trebuia să fii politician ca să trimiţi un asistent la curs. Venea un sclav din ăsta şi zicea: eu sînt Gigel şi domnu’ profesor nu poate veni azi, aşa că vă predau eu. Nu scuze, nu scutire medicală, pur şi simplu aveau aerul că domnu’ profesor nu a avut chef să-şi mişte fundul şi să ne onoreze cu prezenţa. Era oricum aşa o atmosferă că „domnu’ profesor“ e o fiinţă din altă lume, care nu trebuie deranjată cu întrebări chiar dacă apărea la curs. Ca să nu comit o nedreptate, trebuie să spun că am avut şi profesori care au venit mereu în persoană. Deloc întîmplător, ăştia au fost şi cei mai deschişi spre dialog şi de la ei am învăţat ceva, şi aici îi pot enumera pe Cristian Pîrvulescu, Alina Mungiu sau Mihaela Miroiu. Dar ceilalţi au fost mereu mai mulţi. Şi asta se întîmpla pe vremea cînd SNSPA nu era încă fabrica de tipărit diplome care a ajuns ulterior – noi eram 40 de studenţi în generaţie, apoi instituţia s-a tot mărit de a ajuns să aibă mii de studenţi la învăţămînt la distanţă. Şi aşa, diploma mea de la SNSPA, care pe vremuri părea ceva, a fost supusă inflaţiei cam ca moneda din Zimbawe.

● Ca s-o dăm în ideologie, calitatea proastă a universităţilor noastre a ajuns un argument preferat antipiaţă: păi, nu avem universităţi private, vedeţi ce prost merge? De fapt, e invers. Învăţămîntul universitar a fost mereu hiper-reglementat şi croit în favoarea profesorilor universitari de la stat. La început, universităţile private erau obligate să angajeze tot profesori de la stat. Cu alte cuvinte, am creat o piaţă liberă, dar piaţa trebuia să aibă fix aceleaşi cursuri ca la stat, să angajeze fix aceiaşi oameni care lucrau şi la stat. Apoi, statul a impus şi preţul, cînd a dat voie universităţilor de stat să încadreze studenţi cu taxă. Halal piaţă liberă. Din acest motiv avea Adrian Năstase cinci posturi de profesori pe vremea cînd era şi şef al guvernului: universităţile private îl treceau în catastif ca profesor ca să îndeplinească baremul.

● Unii dintre cei care spun că Ponta nu a plagiat par a fi sinceri. Adică, foarte mulţi sînt clar interesaţi. Dar sînt şi mulţi sinceri. Şi nu par tîmpiţi. Pur şi simplu, s-au obişnuit cu sistemul: doctoratul e, aşa, o chestie, pentru diplomă, face bine la salariu (Ponta are şi el dreptate că nu predă nicăieri şi nu are supliment de doctorat, pare a fi singurul fraier). Dacă e pentru diplomă, atunci îl scriem aşa de-a valma, punem de la unul, de la altul, tragem o concluzie banală şi gata. Doctoratul, cu alte cuvinte, e o formă de a arăta că ai citit ce au scris alţii în domeniu. Care şi aceşti alţii au luat de la alţii. După ce treci printr-un training antiplagiat, toate astea ţi se par absurde, dar probabil că într-un mediu universitar în care lumea nu găseşte în neregulă ca şeful guvernului să fie conducător de doctorat, asta intră la pachet.

● La secretariatul London School of Economics, în prima săptămînă de înmatriculare, mi s-a cerut să aduc hîrtie că am fost la trainingul antiplagiat. Mi s-a părut absurd: hai, dom’le, nu mă credeţi pe cuvînt că nu voi plagia? Nţz, trebuie training. Acolo, o tipă care în mod evident îşi savura rolul, îţi explica două ore ce ai voie şi ce nu ai voie să faci. Nici un cuvînt nu are voie să fie scris din altă parte dacă nu e cu citat. Dacă e citat, trebuie pagina în paranteză sau în subsol. Astea erau baza, ca bastonaşele înainte de abecedar. Apoi urmau subtilităţile. Dacă e citat în citat, atunci cel mai bine să mergeţi la sursa primară. Dacă nu, atunci menţionaţi clar că Gigel îl citează pe Costel şi voi îl citaţi pe Gigel care îl citează pe Costel, să nu care cumva să daţi impresia că voi îl citaţi direct pe Costel. Că vă ia mama dracu’! Nu astea erau cuvintele, dar asta era atitudinea. Dacă scrieţi într-un eseu ceva şi apoi scrieţi aceeaşi chestie în alt eseu, menţionaţi că aţi mai scris şi săptămîna trecută chestia aia şi autocitaţi-vă, altfel e autoplagiat şi iar vă ia mama dracu’. Am ieşit de acolo cu conştiinţa faptului că nu mai merge nici măcar să iau notiţe de-a valma din ce citesc, că poate încurc ce zic eu cu ce zic alţii şi m-am ars. După care trebuia să completezi o declaraţie, ceva de genul: subsemnatul iau la cunoştinţă că voi arde de-a pururi în flăcările iadului academic dacă voi plagia. Pe care o mai depuneai încă de vreo două ori de-a lungul anului, aşa, să nu cumva să uiţi. Ei bine, atunci mi s-a părut o prostie tot deranjul. Acum înţeleg că aşa se dezvoltă un comportament al regulii, e ca la căţeii pe care îi bagi cu nasul în propriul rahat ca să-i înveţi să nu facă prin casă: îi creezi omului oroare de ceva şi după aceea nu mai e nevoie să-l baţi la cap de fiecare dată, a înţeles. Nu e de mirare că toţi care au trecut prin universităţi de afară pufnesc în rîs la scandalul acesta cu doctoratul lui Ponta: după ce ai văzut doar şi o pagină din cele puse în paralel, nu e nimic de argumentat, doar de rîs.

http://www.facebook.com/Cristian.Ghinea.CRPE

O mare invenție – contractul social jpeg
O iluzie a lui Benjamin Constant
Partitura globalizării, interpretată cu patos în multe universități și în diferite cercuri de activiști din lume, are ca laitmotiv potențialul tehnologiei de a uni oamenii și de a înlătura diferențele de mentalitate, dincolo de granițele politice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Trenul de Luhansk
Dar ce te faci cînd conducerea țării tale decide că statistica poate fi contrazisă? Ajungi în trenul din Luhansk. Împrăștiat pe marginile unei gropi de obuz, ești contradicție inutilă. Atomi restituiți creației pentru reasamblare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Limitele parodiei
Dinaintea unui spectacol mai curînd grotesc, ca acela imaginat de Kremlin în noaptea dinspre 2011, avem dreptul să spunem, ca regina Victoria: „We are not amused!”.
Frica lui Putin jpeg
Unde este Rusia?
Și, în timp ce Putin pretinde în mod fals că Rusia luptă pentru ființa sa națională, Occidentul, uneori fără să-și dea seama prea bine, luptă (prin susținerea Ucrainei) cu adevărat pentru ființa sa morală.
AFumurescu prel jpg
Închiși în societatea deschisă
Noi, ăștia, muritorii de rînd, ne confruntăm, de o bună bucată de vreme, cu o problemă mai degrabă inversă: cum se face că ne simțim închiși într-o societate altminteri declarat deschisă?
Ronald Reagan   NARA   558523 jpg
Regina și președintele
Ploaia s-a oprit. Regina Elisabeta a II-a și prințul Philip s-au întors pe iahtul regal, unde i-au găzduit pe președintele Ronald Reagan și pe Prima Doamnă Nancy Reagan. Au sărbătorit împreună aniversarea nunții cuplului prezidențial american.
Iconofobie jpeg
Bucuriile prostului solemn
Prostul solemn este numai individul prezentului. Pe simplitatea sa fermecătoare, gospodărească, emanată dintr-o „filozofie a clipei”, se sprijină, ultimativ, întreaga istorie...
„Cu bule“ jpeg
Bîtă
Cînd ești bîtă, cu un punct din oficiu ai șanse să iei un 5 și cu note mai mari la alte materii poți chiar să treci. Dar ăsta nu e bîtă, e lemn.
HCorches prel jpg
Ce putem face pentru elevii ucraineni
Mă rog, e ceva mai complicat, dar în mare cam acestea sînt condițiile.
p 7 Cicero WC jpg
Capitalismul și regina
Monarhia poate fi criticată din multe puncte de vedere. Dar faptul că Elisabeta a II-a s-a privit pe sine într-o lumină smithiană și s-a străduit să fie un exemplu de simț al datoriei și de abnegație, pentru a domoli patimile populare, nu poate fi negat.
Un sport la Răsărit jpeg
Meciurile de tipul celui dintre Anamaria Prodan și Laurențiu Reghecampf pot deveni mai interesante decît cele de fotbal?
Nu, stimabililor, toată ţara e un banc prost. Începeţi de la vîrful ei şi apoi să vă mai văd că strîmbaţi din nas la chivuţele astea!
Comunismul se aplică din nou jpeg
Canalele subterane peste care s-au creat universitățile
La Bologna se suprapun mai multe rînduri de civilizații, etruscă, celtă, romană, și apoi medievală, renascentistă și modernă.
Washington Gas service pnp hec 14600 14697v 02 jpg
Cine ajută pe cine
Pe subiectul energiei, România nici dacă ar vrea nu ar putea să ajute statele membre. De ce?
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Vladimir Putin se micșorează
Cere respect și primește dispreț. Sau, în cel mai bun caz, indiferență. Evenimentul istoric la care asistăm cu toții azi este micșorarea lui Vladimir Putin.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Note, stări, zile
Lăsînd ironia la o parte, inițiativa rezerviștilor SRI de a „sărbători” lupta bărbătească a Securității printr-un monument instalat chiar în curtea „ghilotinei” construite de ei apare bunului-simț drept halucinantă.
Frica lui Putin jpeg
Secolul XX continuă
Lumea noastră este deci foarte departe de „sfîrșitul istoriei”, adică de o lume non-conflictuală.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ungaria – afară din UE și NATO!
Atitudinea politică a Ungariei nu e lașitate, prostie sau egoism. E calcul asumat, e politică adevărată și articulată. E vremea să culeagă consecințele asumării.
lossy page1 640px Winston Churchill LCCN2006687122 tif jpg
Regina și prim-ministrul
Peste zece ani, în 1965, Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit a ocolit cu stil și grație protocolul, care spunea că suverana trebuie să ajungă ultima la orice ceremonie, sosind la funeraliile lui Winston Churchill înaintea familiei acestuia. În semn de prețuire.
Iconofobie jpeg
Pledoarie à contrecœur
Exact așa s-a întîmplat! Ipocriții m-au scos complet din viața lor care, prin iradierea stării de ipocrizie la scară mare, se dovedea a fi, pînă la urmă, viața întregii comunității.
„Cu bule“ jpeg
„Umpic”
Dacă româna nu ar fi o limbă standardizată, cu registre cultivate, ci doar una de circulație orală, cu multe instabilități și variații, umpic ar putea deveni relativ repede un nou cuvînt. Nu e cazul, desigur.
HCorches prel jpg
În pași de dans
Și chiar dacă sînt conștient că nu în toate liceele funcționează în acest fel, acolo unde lucrurile se întîmplă astfel pașii de dans ai unui eveniment de divertisment pot deveni, iată, cîțiva pași pe drumul vieții, într-o manieră formativă.
p 7 WC jpg
Recviem pentru un imperiu
Întrebarea care rămîne este în ce măsură durabilitatea Comunității Națiunilor a depins strictamente de longevitatea regretatului monarh și în ce măsură va putea fi ea menținută de succesorul reginei.
Un sport la Răsărit jpeg
După Serena, acum și Roger? Se încheie o eră?
Federer, în sine, era un sport. Sînt oameni care locuiesc într-un sport şi alţii care invită, ba nu, ordonă unui sport să locuiască în ei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cînd ajungi să crezi în propria cacealma
De ce au făcut conducătorii ruși o asemenea greșeală? De ce s-au grăbit cu un război? Una din explicații ar putea fi că „specialiștii” în false povești (narative, cum s-ar zice astăzi) au început ei înșiși să creadă în ele.

Adevarul.ro

image png
O tânără prezentatoare TV din SUA s-a sinucis după ce logodnicul a anulat nunta
O prezentatoare TV celebră din Wisconsin s-a sinucis. Tânăra și-a cumpărat o armă cu 90 de minute înainte de gestul fatal și a trimis mesaje de adio fostului logodnic și unei prietene.
ruta arctica shutterstock 2143283457 jpg
Ministerul rus de Externe a spus că lipsa de interacțiune cu alte state nu va afecta dezvoltarea Rutei Nordului
Ambasadorul general al Ministerului Afacerilor Externe al Federației Ruse, președintele Comitetului înalților funcționari al Consiliului Arctic, Nikolai Korchunov a declarat că Rusia, ca unic operator al RN, ia măsuri pentru a asigura siguranța navigării pe această rută.
Charles Michel la Conferinta de Securitate de la Munchen FOTO EPA-EFE
La summitul din 6-7 octombrie, UE va discuta despre înăsprirea sancțiunilor împotriva Federației Ruse și asistența militară acordată Ucrainei
Președintele Consiliului European, Charles Michel, a declarat că liderii UE vor lua în considerare, de asemenea, cum să protejeze cel mai bine infrastructura critică.

HIstoria.ro

image
Bălcescu, iacobinul român despre care nimeni nu mai vorbește
Prima jumătate a veacului al XIX-lea a reprezentat pentru Ţările Române un timp al recuperării. Al recuperării parţiale – ideologice şi naţionale, cel puţin – a decalajului ce le despărţea de Occidentul european. Europa însăşi este într-o profundă efervescenţă după Revoluţia de la 1789, după epopeea napoleoniană, Restauraţie, revoluţiile din Grecia (1821), din Belgia şi Polonia anului 1830, mişcarea carbonarilor din Italia, toată acea fierbere socială şi naţională, rod al procesului de industria
image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Victor Babeș, cel mai elegant savant român
Victor Babeș a fost savant, profesor universitar, unul dintre cei mai renumiți oameni de știință, cunoscut și recunoscut în toată lumea. Când apărea profesorul Babeș la catedră, sau cu alte ocazii, acesta era îmbrăcat impecabil, foarte elegant, având o ținută exemplară.